3ra-1199/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1199/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Tamara Alexeenco, reprezentată de

avocatul Valeriu Dumitriu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Tamara Alexeenco împotriva Agenției Servicii Publice, terț Raisa Timofei, cu privire la

anularea refuzului nr. 11/A/294/2019/07/17114 din 05 august 2019 a Agenției Servicii

Publice și obligarea examinării cererii prealabile, cu corectarea omisiunilor,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 august 2019, Tamara Alexeenco, prin intermediul avocatului Valeriu

Dumitriu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, terț

Raisa Timofei, cu privire la anularea refuzului nr. 11/A/294/2019/07/17114 din 05 august

2019 a Agenției Servicii Publice și obligarea examinării cererii prealabile, cu corectarea

omisiunilor.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 09 iulie 2019, s-a adresat cu cerere la Agenția

Servicii Publice Departamentul Cadastru, prin care a solictat, corectarea erorii cu

indicarea corectă a titularului de drepturi asupra bunului imobil xxxxxx cu cota de 1.0,

după Alexeenco Tamara. Or, subcapitolul II pct.2.6 din conținutul certificatului eliberat

de Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău la 27 iunie 2019,

rezultă că dreptul de proprietate asupra bunului imobil xxxxxxx cu cota, 1.0, la 07

decembrie 2000 a fost înregistrat după Republica Moldova, în baza Legii cadastrului

bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998.

Prin răspunsul nr.11/A/294/2019/07/17114 din 05 august 2019 a Agenției Servicii

Publice, s-a comunicat că deține cu drept de proprietate doar bunurile imobile (încăperile

izolate locative) cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxxx, xxxxxx și xxxxx, situate în mun.

Chișinău, strada Timiș, 5 și în aceste condiții, deține acte de proprietate asupra încăperilor

izolate (apartamentelor), nu și asupra construcției (bloc locativ), cu nr. cadastral xxxxxxx.

Suplimentar, s-a indicat că construcția - bloc locativ cu nr. cadastral xxxxxxx, a fost

1

înscrisă în Registrul bunurilor imobile pe numele Republicii Moldova, în condițiile Legii

cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998, înscrierea drepturilor de proprietate asupra

încăperilor izolate, se efectuează după înscrierea drepturilor asupra terenului și

construcției, respectiv nu sunt temeiuri legale de a efectua modificări în registrul bunurilor

imobile, asupra construcției cu nr. cadastral xxxxxxx.

Reclamanta a explicat că răspunsul Agenției Servicii Publice este ilegal, deoarece în

baza de date din Registrul bunurilor imobile este indicată greșit mențiunea că dreptul de

proprietate asupra bunului imobil nr. cadastral xxxxxxxx cu cota, 1.0, îi aparține statului

cu drept de proprietate, ori, acest bun imobil este situat pe terenul în proprietatea privată

a sa cu 83%, respectiv terțului, Raisa Timotei cu 17% și în acest bun imobil sunt amplasate

5 apartamente.

Respectiv, pârâtul nu a menționat în răspunsul său, ce anume din construcția - bloc

locativ cu nr. cadastral xxxxxxx a fost înscris în Registru bunurilor imobile cu titlul de

proprietate pe numele Republicii Moldova, în condițiile Legii cadastrului bunurilor

imobile nr.1543/1998.

Tamara Alexeenco a susținut că autoritatea publică a emis un răspuns formal,

deoarece lipsește argumentarea, iar neexpunerea asupra argumentelor invocate în cererea

depusă se echivalează cu nerezolvarea fondului examinării cererii, fapt ce constituie o

neglijare a prevederilor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamanta a solicitat recunoașterea ilegalității răspunsului nr. 11/ A/ 294/ 2019/ 07/

17114 din 05 august 2019 al Agenției Servicii Publice și obligarea Agenției Servicii

Publice să examineze cererea prealabilă din 09 iulie 2019, cu corectarea omisiunilor.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

aplicat în privința Agenției Servicii Publice, amenda judiciară în mărime de 100 unități

convenționale, ceea ce constituie 5 000 lei (vol. I f.d. 41-44).

La 05 mai 2020, prin intermediul poștei electronice a instanței de judecată,

reprezentantul reclamantei, avocatul Valeriu Dumitriu, a depus o cerere de concretizare a

pretențiilor prin care a solicitat anularea răspunsului nr. 11/A/294/2019/07/17114 din 05

august 2019 al Agenției Servicii Publice, anularea răspunsului nr.

11/A/108/2020/07/5081 din 09 martie 2020 al Agenției Servicii Publice și obligarea

pârâtului să emită actul administrativ individual privind corectarea erorii strecurate în

RBI referitor la titularul de drept asupra bunului imobil xxxxxx cu cota 1.0, Alexeenco

Tamara.

Prin încheierea protocolară din 18 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a restituit pretenția suplimentară depusă la 05 mai 2020 cu privire la anularea

răspunsului nr. 11/A/108/2020/07/5081 din 09 martie 2020 al Agenției Servicii Publice

și obligarea emiterii actului administrativ individual privind corectarea erorii strecurate

în RBI referitor la titularul de drept asupra bunului imobil xxxxxx cu cota 1.0, Alexeenco

Tamara, din considerentul că, se referă la o altă procedură administrativă, la un alt răspuns

și în privința altui bun imobil decât cel care face obiectul prezentei acțiuni ( vol. I, f.d.

85-87).

Prin hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Alexeenco ( vol. I, f.d. 88).

La 11 iunie 2020, Agenția Servicii Publice a depus recurs împotriva încheierii din

27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând anularea încheierii.

La 06 iulie 2020, Tamara Alexeenco, reprezentată de avocatul Valeriu Dumitriu, a

depus apel nemotivat, iar la 20 octombrie 2020, apel motivat împotriva hotărârii din 02

iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și încheierii din 18 iunie 2020 a

2

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii și anularea încheierii

prin care s-a restituit cererea de concretizare, cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de Tamara Alexeenco și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani. S-a respins recursul depus de Tamara Alexeenco împotriva încheierii din

18 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a admis recursul depus de

Agenția Servicii Publice împotriva încheierii din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani. S-a anulat încheierea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, 189 -200).

La 05 iulie 2021, Tamara Alexeenco, reprezentată de avocatul Valeriu Dumitriu, a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

care ulterior la 02 noiembrie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei hotărâri noi privind admiterea cererii de chemare în judecată ( vol. I, f. d. 204-205,

vol. II, f.d. 3-6 ).

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

expuse, recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia contestată, deoarece instanțele

ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele

de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 iunie 2021, fiind

notificat recurentului la 01 iulie 2021, ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (

vol. I, f.d. 202). Decizia motivată din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului Tamarei Alexeenco, avocatul Valeriu Dumitriu, la 06

octombrie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal ( vol. I, f.d. 209).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat la 05 iulie 2021, iar recursul motivat la 02 noiembrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 09 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Agenției Servicii Publice și terțului Raisa Timofei a fost expediată copia recursului depus

de recurentă, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 03 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Întreprinderea Publică

„Agenția Servicii Publice” a depus referință, solicitând respingerea cererii de recurs

depusă „de Tamara Alexeenco, cu menținerea deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău

Până la examinarea recursului, terțului Raisa Timofei nu a făcut uz de dreptul său

procedural și nu a depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

3

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

4

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Tamara Alexeenco, reprezentată de avocatul Valeriu Dumitriu.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Tamara Alexeenco, reprezentată de avocatul Valeriu Dumitriu se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5