3ra-882/20 — contestarea actului administrativ și obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul bunurilor imobile

3ra-882/20 — contestarea actului administrativ și obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-882/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)

DECIZIE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Eleonora Schmidt, reprezentată de avocatul

Constantin Lazari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Eleonora Schmidt împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea

actului administrativ și obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul

bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, și a fost emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care acțiunea a

fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 13 mai 2019 Eleonora Schmidt a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că s-a născut la xxxxx, în satul xxxxx,

raionul xxxxx. La 23 august 1975 s-a căsătorit cu Budescu Mihail (a.n. xxxxx),

având după căsătorie numele - „Budescu”. La 30 ianuarie 1984, Budescu Mihail a

decedat.

A menționat că la 23 iulie 1996 s-a recăsătorit cu Schmidt Waldemar (a.n.

xxxxx), primind după căsătorie numele - Eleonora Schmidt (Lupu). Dat fiind că

căsătoria a fost înregistrată în Germania, nu a fost transcrisă în registrele de stare

civilă ale Republicii Moldova.

A mai relatat că la 31 octombrie 1996, a încheiat cu Schmidt Waldemar

contractul matrimonial înregistrat în Registrul notarial cu nr. 2223/1996, autentificat

la Biroul notarial Heilbronn VIII, Germania, de reprezentantul notarului Scheu, în

care s-a prevăzut expres excluderea regimului matrimonial mixt, cu aplicarea în

cazul căsătoriei a regimului matrimonial de separare a bunurilor.

1

Reclamanta a explicat că la 25 noiembrie 1998, conform contractului de

vânzare-cumpărare nr. 396, a vândut o 1/2 cotă-parte din casa de locuit cu suprafața

de 100,1 m.p., la suma de 24 000 lei, adică 5500 dolari americani, la data vânzării.

A comunicat că la 1 decembrie 1998, din sursele financiare obținute de la

vânzarea a 1/2 cotă-parte a casei din or. Briceni și acumulările bănești obținute din

activitatea desfășurată în Germania, a cumpărat apartamentul nr. 11 din casa nr.15,

din str. xxxxx (anterior xxxxx) sect. Botanica, mun. Chișinău, care, mai apoi, a și

fost schimbat cu apartamentul nr. 4, tot din această casă, fapt confirmat prin copiile

contractului de vânzare-cumpărare, cărțile de imobil, contractul de schimb și

informațiile din Registrul bunurilor imobile, anexate la cerere.

A indicat că la 23 august 2010, Schmidt Waldemar a decedat, fapt confirmat

prin actul de deces nr. S 417/2010, eliberat de Organul de Stare Civilă Bad

Friedrichshall, Germania, tradus în limba română și autentificat notarial.

A susținut că în vara anului 2018, în scopul reunificării familiei, a decis să

vândă apartamentul nr.4 din casa nr. 15, str. xxxxx, sect. Botanica, mun. Chișinău,

pe care îl deținea în proprietate privată de mai mulți ani.

Astfel, la eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile, a constatat că la

Subcapitolul II Dreptul de proprietate asupra bunului imobil nominalizat, ca

proprietar sunt înregistrate două persoane: subsemnata - Schmidt Eleonora și

Schmidt Waldemar, care a decedat în 2010.

Reclamanta a enunțat că pe parcursul anilor 1998 - 2019, a fost și este unica

persoană care a avut în posesie și folosință acest apartament, semnând contractele

necesare cu Agenția de instalare a telefoniei, Asociația locatarilor, SA ,,Chișinău-

Gaz”, ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL etc.. Totodată, a achitat

toate facturile și serviciile comunale, inclusiv taxele și impozitele stabilite de

Serviciul Fiscal de Stat.

A mai relatat că la 17 mai 2002 a eliberat procură fiului Alexandru Budescu,

care la 18 mai 2002 a înregistrat la Organul Cadastral Teritorial Chișinău, contractul

de vânzare-cumpărare nr. 635 din 1 decembrie 1998 (16146/02) a bunului imobil

xxxxx - apartamentul cu suprafața 44,4 m.p. Ulterior, la 25 iunie 2002 Vasilii Caldari

și Anna Caldari au înregistrat contractul de schimb nr. 4234 din 24 iunie 2002

(24314), cu apartamentul nr. 11, iar la 23 august 2002 a fost înregistrat contractul de

schimb nr. 4234 din 24 iunie 2002 (923- Bu/02)), cu apartamentul nr. 4, suprafața

52.7 m.p., unde incorect, contrar prevederilor stabilite în contractul matrimonial, la

capitolul II Dreptul de proprietate asupra bunului imobil, a fost înregistrat și Schmidt

Waldemar, în ambele apartamente - nr. 11 și nr. 4.

Reclamanta a afirmat că atât ea, cât și Schmidt Waldemar, nu au înaintat o

cerere de înregistrare a dreptului de proprietate în devălmășie, deoarece, contractul

matrimonial din 1996, conținea prevederi clare că în cazul căsătoriei, se va aplica

regimul matrimonial de separare a bunurilor, iar căsătoria lor nu a fost reînregistrată

în Republica Moldova.

A declarat că Schmidt Waldemar nici nu a dat acordul la înregistrarea după sine

a dreptului de proprietate a bunurilor imobile - apartamentele nr. 11 și nr. 4, după

cum, nici nu a contribuit cu nimic la cumpărarea acestora, iar potrivit copiilor cărților

de imobil deținute, atât pe apartamentul nr. 11, cât și pe apartamentul nr. 4, Schmidt

Waldemar nu a avut viză de reședință.

2

Reclamanta a afirmat că nu deține o altă posibilitate legală de a-și realiza, pe

deplin, dreptul de proprietate (posesie, folosință și dispoziție) asupra apartamentului

nr. 4 din casa nr. 15 din str. xxxxx, sect. Botanica, mun. Chișinău.

A arătat că prin răspunsul din 9 aprilie 2019, nr. 01/S- 183/19, recepționat la 13

aprilie 2019, Agenția Servicii Publice a respins cererea prealabilă.

A considerat că argumentarea juridică a Agenției Servicii Publice, expusă în

răspunsul primit la cererea prealabilă, este evazivă și în contradicție cu prevederile

legale.

Suplimentar a comunicat că în Republica Moldova nu este înregistrat dosar

succesoral pe numele lui Schmidt Waldemar, decedat în 2010, iar radierea dreptului

de proprietate a persoanelor înscrise incorect, care au decedat, se face la cererea

proprietarului, în speță, a lui Schmidt Eleonora, care și este proprietar al

apartamentului nr. 4, casa nr. 15 din str. xxxxx, sect. Botanica, mun. Chișinău.

Reclamanta și-a argumentat acțiunea în baza prevederilor art. 1, 4, 7 din

Constituția Republicii Moldova, art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Protocolul adițional la

Convenție, art. 1, 3, 14, 16, 17, 24 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, art. 257, 258 Cod administrativ, art. 439 alin. (1) și (5), art. 440

alin. (1) Cod civil, art. 13 alin. (2) al Legii privind actele de stare civilă nr. 100 din

26 aprilie 2001, art. 39 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998 și Instrucțiunii nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.

A solicitat anularea răspunsului Agenției Servicii Publice nr. 01/S-183/19 din

9 aprilie 2019 și obligarea pârâtului de a efectua rectificarea înscrierii din Registrul

bunurilor imobile, în privința apartamentului 4, casa nr. 15, din str. xxxxx, sect.

Botanica, mun. Chișinău, prin radierea dreptului de proprietate a lui Schmidt

Waldemar asupra bunului imobil – xxxxx.

Prin hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată. S-a anulat ca ilegal răspunsul IP

„Agenția Servicii Publice” nr. 01/S-183/19 din 9 aprilie 2019 și s-a dispus obligarea

IP „Agenția Servicii Publice” să efectueze rectificarea înscrierii în Registrul

bunurilor imobile nr. 0100101140, apartamentul nr.4, casa nr. 15 din str. xxxxx, sect.

Botanica, mun. Chișinău, prin radierea dreptului de proprietate asupra bunului

imobil xxxxx, ca proprietar Schmidt Waldemar, a.n. xxxxx, decedat în 2010.

La 10 decembrie 2019 Agenția Servicii Publice a depus apel împotriva hotărârii

din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral

hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și a fost

emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care acțiunea a fost declarată

inadmisibilă.

La 14 iulie 2020 Eleonora Schmidt reprezentată de avocatul Constantin

Lazari, a depus recurs împotriva deciziei din 1 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

La 12 august 2020 Eleonora Schmidt reprezentată de avocatul Constantin

Lazari, a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

3

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relevat că este greșită concluzia instanței de apel de a declara inadmisibilă

acțiunea pe motivul nerespectării procedurii prealabile, întrucât, reclamanta a primit

un refuz nejustificat de a satisface o cerere referitoare la un drept, iar sesizarea

repetată a autorității administrative în cadrul procedurii prealabile nu mai este

necesară.

A declarat că prin actul administrativ contestat, se încălcă în continuare

dreptul de proprietate al Eleonorei Schmidt, prin imposibilitatea acesteia de a-și

vinde bunul imobil ce-i aparține.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă în sensul formulat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol,

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 iulie 2020.

Astfel, recursul nemotivat depus la data de 14 iulie 2020, este în termen

(f.d.137-139).

Totodată, actele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost notificată

reprezentantului recurentei Eleonora Schmidt, avocatul Constantin Lazari, la adresa

de e-mail, în data de 7 august 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică (f.d. 140)

Astfel, motivarea recursului a fost prezentată la 12 august 2020, în termen.

La 14 august 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 18 septembrie 2020, Agenția Servicii Publice a solicitat

respingerea recursului ca inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în complet

din 5 judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

4

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

recurentei Eleonora Schmidt, reprezentată de avocatul Constantin Lazari, au fost

expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

După cum rezultă din materialele dosarului, înaintând la 13 mai 2019 acțiunea

în judecată, Eleonora Schmidt a solicitat anularea răspunsului Agenției Servicii

Publice nr. 01/S-183/19 din 9 aprilie 2019 și obligarea pârâtului de a efectua

rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, în privința apartamentului 4,

casa nr. 15, din str. xxxxx, sect. Botanica, mun. Chișinău, prin radierea dreptului de

proprietate a lui Schmidt Waldemar asupra bunului imobil - xxxxx.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite cererea de chemare în judecată și a anula ca ilegal răspunsul IP „Agenția

Servicii Publice” nr. 01/S-183/19 din 9 aprilie 2019, dispunând obligarea IP

„Agenția Servicii Publice” să efectueze rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor

imobile nr. xxxxx, în privința apartamentului nr.4, casa nr. 15 din str. xxxxx, sect.

Botanica, mun. Chișinău, prin radierea dreptului de proprietate asupra bunului

imobil xxxxx, ca proprietar Schmidt Waldemar, a.n. xxxxx, decedat în 2010.

5

Judecând apelul depus de Agenția Servicii Publice, instanța de apel a considerat

că acesta urmează a fi admis, iar hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, cu

emiterea unei noi hotărâri sub formă de încheiere prin care acțiunea să fie declarată

inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, și anume că nu a

fost respectată procedura prealabilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că hotărârea primei

instanțe de admitere a acțiunii, este greșită și în contradicție cu materialele cauzei.

În acest sens, instanța de apel a menționat că prin răspunsul nr. 01/S-183/19 din

9 aprilie 2019, pe care îl contestă reclamanta, Agenția Servicii Publice nu a refuzat

expres în satisfacerea cererii, ci a indicat că cererea nu poate fi satisfăcută întrucât

nu a fost anexat consimțământul titularului sau hotărârea judecătorească privind

rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile. Astfel, instanța de apel a

apreciat că Eleonora Schmidt greșit a apreciat răspunsul respectiv ca un refuz în

satisfacerea cererii, în condițiile în care actul respectiv de fapt reprezintă o explicare

în privința acțiunilor ce urmează a fi întreprinse de petiționar în vederea soluționării

cererii, pe când reclamanta apreciind greșit răspunsul autorității publice, s-a adresat

în instanța de judecată cu prezenta acțiune.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia inadmisibilității

acțiunii depuse de Eleonora Schmidt, pe motiv de nerespectare a procedurii

prealabile la înaintarea acțiunii. Or, instanța de apel a relevat că reclamanta

recepționând răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 01/S-183/19 din 9 aprilie 2019,

urma să îndeplinească indicațiile autorității administrative, prezentând actele

menționate în răspuns, dar nu să adreseze acțiunea în judecată.

În timp ce în speță, prin răspunsul contestat de reclamantă, autoritatea publică

a specificat că cererea nu poate fi satisfăcută în lipsa anumitor acte, nefiind astfel

refuzat în admiterea cerințelor formulate, instanța de apel a reținut că răspunsul

respectiv nu se încadrează în prevederile art. 14 alin. (2) lit. a) din Legea

contenciosului administrativ, iar reclamanta a sesizat instanța de judecată cu

prezenta acțiune înaintea finalizării procedurii de soluționare a cererii prealabile de

către autoritatea publică.

În opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel sunt greșite, fiind

rezultate din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele,

precum și din neexaminarea tuturor circumstanțelor cauzei și în consecință aplicarea

eronată a legii, motiv din care decizia contestată nu poate fi menținută ca legală și

întemeiată.

În debut, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că în conformitate cu art. 258 alin. (1) Cod administrativ,

procedurile administrative și procedurile prealabile inițiate până la data intrării în

vigoare a prezentului cod, care nu au fost finalizate pînă la 1 aprilie 2019, se vor

finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a

prezentului cod. Această dispoziție este valabilă și pentru procedurile prealabile

inițiate după data intrării în vigoare a prezentului cod referitoare la o procedură

administrativă inițiată până la data intrării în vigoare a acestuia.

Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea

materială urmează a fi examinată prin prisma prevederile legale în vigoare la

momentul inițierii procedurii administrative, și anume în corespundere cu

6

dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

(abrogată la 1 aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o

activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la

caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până

la 1 aprilie 2019), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În corespundere cu art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual,

prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui

terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul

prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile

specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de

lege.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) al legii enunțate, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Din normele legale sus citate rezultă că la exercitarea acțiunii în ordinea

contenciosului administrativ, legea specială a instituit o procedură administrativă

obligatorie prealabilă sesizării instanței, dacă legea nu dispune altfel. Această

procedură prealabilă a fost concepută ca o cale ce poate oferi persoanei vătămate

posibilitatea de a obține mai rapid rezolvarea diferendului prin recunoașterea

dreptului sau interesului legitim vătămat fără mijlocirea instanței.

Cu referire la prevederile enunțate raportate la materialul probator al cauzei,

instanța de recurs reține că, Eleonora Schmidt a inițiat procedura administrativă la

data de 18 martie 2019, expediind în adresa Agenției Servicii Publice o cerere

prealabilă prin care a solicitat efectuarea rectificării prin radierea înscrierii de la

Subcapitolul II din Registrul bunurilor imobile xxxxx, a dreptului de proprietate a

lui Schmidt Waldemar, a.n. xxxxx, decedat la 23 august 2010, în privința

apartamentului nr.4, casa nr. 15, din str. xxxxx, sect. Botanica, mun. Chișinău.

7

În acest sens, prin răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 01/S-183/19 din 9

aprilie 2019, Eleonorei Schmidt i s-a comunicat că cerința privind rectificarea din

Registrul bunurilor imobile, nu poate fi satisfăcută, întrucât la cererea înaintată nu a

fost anexat consimțământul titularului sau hotărârea judecătorească privind

rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.

Respectiv, prin răspunsul nominalizat, Agenția Servicii Publice a indicat că nu

sunt întrunite condițiile pentru efectuarea radierii înscrierii din Registrul bunurilor

imobile, stabilite de pct. 121 al Instrucțiunii din 22 iunie 2005 cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.

În conformitate cu art. 31 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.

1543 din 25 februarie 1998, cererea se respinge dacă: a) lipsește actul de identitate

al solicitantului sau dacă actul conține inexactități; b) a fost prezentată de o persoană

neautorizată; c) lipsesc documentele pentru înregistrare; d) documentele prezentate

nu corespund cerințelor stabilite de legislație; e) drepturile solicitate pentru

înregistrare nu sînt susceptibile de înscriere în registrul bunurilor imobile; f) dreptul

asupra bunului imobil solicitat pentru înregistrare este înregistrat pe numele unei alte

persoane; f1) datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru,

cu excepția cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a

organului cadastral teritorial; g) înregistrarea dreptului trebuie să fie efectuată de un

alt organ cadastral teritorial; h) este notată aplicarea sechestrului sau interdicția de

înstrăinare sau grevare a bunului imobil dreptul asupra căruia este solicitat spre

înregistrare; i) nu a fost achitată plata pentru înregistrare.

Potrivit alin. (2) al articolului menționat, în cazul când cererea este respinsă, ea

nu se înregistrează, iar documentele se restituie solicitantului sau reprezentantului

acestuia. Registratorul consemnează în scris temeiurile respingerii, care se aduc la

cunoștință solicitantului.

În condițiile alin. (3) al aceluiași articol, respingerea cererii în temeiul invocat

la alin.(1) lit.f) poate fi soluționată prin acțiunea în rectificare. Respingerea cererii

pe celelalte temeiuri specificate la alin.(1) poate fi atacată în instanța de judecată sau

la registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice, iar decizia acestuia poate fi

atacată în instanța de judecată.

Reieșind din conținutul normelor de drept citate și a circumstanțelor de fapt

stabilite, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ conchide că instanța de apel pripit a concluzionat asupra

inadmisibilității acțiunii prin prisma nerespectării procedurii prealabile.

Or, reclamanta Eleonora Schmidt considerându-se vătămată într-un drept al său

recunoscut de lege, în scopul rezolvării pe cale amiabilă a litigiului, a expediat la 18

martie 2019, în adresa Agenției Servicii Publice o cerere prealabilă prin care a

solicitat efectuarea rectificării în Registrul bunurilor imobile.

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că răspunsul acordat în acest sens la 9 aprilie

2019 de către Agenția Servicii Publice a fost unul negativ, iar din acest motiv

reclamanta corect a sesizat instanța de contencios administrativ.

Cu toate acestea, instanța de apel greșit a concluzionat asupra inadmisibilității

acțiunii depuse de către Eleonora Schmidt, reținând că răspunsul contestat nu

constituie un act administrativ, fiind un punct de vedere cu titlu explicativ în privința

acțiunilor ce urmau a fi întreprinse de petiționar în vederea soluționării cererii.

8

Completul notează că în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), actul administrativ este definit

ca fiind manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau

individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau

executării în concret a legii, iar persoana care se consideră vătămată într-un drept al

său, se poate adresa instanței de contencios pentru a obține anularea actului.

În acest context, contrar susținerilor invocate de către instanța de apel,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

decelează că răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 01/S-183/19 din 9 aprilie 2019,

constituie în esență un refuz în satisfacerea solicitărilor înaintate prin cererea

prealabilă, adică reprezintă un act administrativ, întrucât prin acesta este vătămat un

drept recunoscut de lege al solicitantului, or, răspunsul dat manifestă un refuz

nejustificat al autorității de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes

legitim.

De altfel, recurenta Eleonora Schmidt a pretins că prin refuzul Agenției Servicii

Publice nr. 01/S-183/19 din 9 aprilie 2019 de a efectua rectificarea prin radierea

înscrierii din Registrul bunurilor imobile, i se încalcă dreptul de proprietate asupra

imobilului deținut, pe când instanța de apel greșit a catalogat acest răspuns ca fiind

un act cu caracter explicativ și nu a ținut cont de scopul urmărit în contencios

administrativ, care are ca finalitate contracararea abuzurilor și exceselor de putere

ale autorităților publice, prin apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii.

În aceste condiții, se apreciază ca fondată critica invocată în recurs cu referire

la faptul că sesizarea repetată a autorității administrative în cadrul procedurii

prealabile nu mai este necesară, întrucât reclamanta a primit deja un refuz

nejustificat de a satisface o cerere referitoare la un drept al său.

În acestă ordine de idei, instanța de recurs conchide că declararea actiunii ca

inadmisibilă din motivul nerespectării procedurii prealabile, în condițiile descrise,

va avea drept consecință o posibilă îngrădire a accesului liber la justiție pentru

reclamantă, aceasta riscând să fie lipsită de posibilitatea de a-și apăra drepturile și

libertățile fundamentale, fapt ce este inadmisibil și contrar garanțiilor unui proces

echitabil în sensul stabilit de articolul 6 § 1 din Convenție.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept guvernate

de raportul juridic litigios, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cauzei în ordine de apel a avut

loc în mod incomplet și fără o apreciere și elucidare corespunzătoare a

circumstanțelor cauzei.

În atare divergențe de susțineri și în lipsa unor concluzii detaliate de fapt și de

drept privind legalitatea actului administrativ contestat, instanța de recurs consideră

că o astfel de hotărâre face imposibilă analiza în cadrul recursului a legalității și

temeiniciei sale pe fond.

Din considerentul că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod

incomplet, decizia instanței de apel urmează a fi casată, iar cauza remisă instanței de

apel pentru o nouă reexaminare, or, instanța de apel nu s-a expus per ansamblu

asupra fondului cauzei, iar o concluzie a instanței de judecată prin care se

soluționează un litigiu nu poate fi bazată pe niște îndoieli rezonabile, invocate fără

nicio acoperire legală.

9

Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu

este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să examineze acțiunea sub

aspectul temeiniciei sau netemeiniciei acesteia, stabilind care drept recunoscut de

lege a fost încălcat reclamantei Eleonora Schmidt prin emiterea actului administrativ

contestat.

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța

de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Eleonora Schmidt, reprezentată de avocatul

Constantin Lazari.

Se casează integral decizia din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora

Schmidt împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul bunurilor

imobile, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

10