3ra-580/19 — Contestarea actelor administrative, obligarea prezentării informației și obligarea reînregistrării dreptului de proprietate.

3ra-580/19 — Contestarea actelor administrative, obligarea prezentării informației și obligarea reînregistrării dreptului de proprietate. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-580/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, L. Pruteanu și V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Agenția Proprietății

Publice a RM,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Agenția Proprietății Publice a RM împotriva Agenției Servicii Publice a

RM, Agenției Relații Funciare și Cadastru, intervenienți accesorii Societatea cu

Răspundere Limitată „Eurodepozit”, Societatea cu Răspundere Limitată „Alsinor”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Exportator”, Primăria mun. Chișinău,

Consiliul municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative,

obligarea prezentării informației și obligarea reînregistrării dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de către Agenția Proprietății Publice a RM, fiind

menținută hotărârea din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

Agenția Proprietății Publice a RM a depus cerere de chemare în judecată la 10

ianuarie 2017 împotriva Agenției Servicii Publice a RM, Agenției Relații Funciare

și Cadastru, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată

„Eurodepozit”, Societatea cu Răspundere Limitată „Alsinor”, Societatea cu

Răspundere Limitată „Exportator”, Primăria mun. Chișinău, Consiliul municipal

Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea prezentării

informației și obligarea reînregistrării dreptului de proprietate.

În motivarea pretențiilor reclamanta a indicat că la 26 octombrie 2016,

accesând baza de date a Registrului bunurilor imobile, a depistat că la 4 iunie 2016

de către organul Cadastral a fost radiat dreptul de proprietate al statului asupra

terenului cu nr. cadastral 0100104.178, proprietate publică a Republicii Moldova,

aferent bunului imobil proprietate privată, fiind înregistrat după autoritatea publică

locală, iar la 20 mai 2016, în temeiul hotărârii din 15 noiembrie 2013 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, terenul a fost înregistrat după Societatea cu

Răspundere Limitată „Eurodepozit”, Societatea cu Răspundere Limitată „Alsinor”

și Societatea cu Răspundere Limitată „Exportator”.

Consideră Agenția Proprietății Publice a RM că registratorii Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău, în mod ilegal, fără consimțământul proprietarului au

radiat dreptul de proprietate al statului asupra terenului specificat.

1

În condițiile Legii, la 18 noiembrie 2016, Agenția Proprietății Publice a RM, a

înaintat cerere prealabilă în adresa Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Agenția

Relații Funciare și Cadastru, prin care a solicitat neadmiterea cazurilor de radiere a

dreptului de proprietate al statului, unilateral, fără acordul proprietarului de către

oficiile cadastrale teritoriale și înregistrarea acestuia după autoritățile publice

locale; reexaminarea și reînscrierea dreptului de proprietate al statului asupra

terenului aferent construcției private și prezentarea informației din cadastr privind

rectificările efectuate asupra terenului invocat.

Reclamantul a specificat că Întreprinderea de Stat „Cadastru”, prin răspunsul

nr. 01-07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016, a refuzat soluționarea cerințelor

înaintate de către Agenția Proprietății Publice a RM, invocând prevederile Legii nr.

91-XVI din 5 aprilie 2007.

Agenția Relații Funciare și Cadastru prin scrisoarea nr. 36/01-08/2278 din 27

decembrie 2016 a informat reclamanta că răspunsul la cererea prealabilă înaintată

de Agenția Proprietății Publice a RM referitor la cazurile de radiere din Registrul

bunurilor imobile a înscrisurilor privind dreptul de proprietate a statului, a fost dat

de către Întreprinderea de Stat „Cadastru” prin scrisoarea cu nr. 07/593/16/30263

din 16 decembrie 2016.

Prin urmare, Agenția Proprietății Publice a RM consideră refuzul Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău al Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. 01-

07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016 și al Agenției Relații Funciare și Cadastru

nr. 36/01-08/2278 din 27 decembrie 2016, ilegal, bazat pe interpretarea eronată a

Legii nr. 91-XVI din 5 aprilie 2007.

A specificat reclamanta că nu și-a exprimat acordul la stingerea dreptului de

proprietate al Republicii Moldova asupra terenului specificat și nu poate fi luat în

considerare nici argumentul Întreprinderii de Stat „Cadastru” precum că

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora, se efectuează în

temeiul documentelor, care confirmă dreptul de proprietate, invocând prevederile

art. 25-29 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie

1988.

Dreptul de proprietate al statului Republica Moldova legal a fost stabilit și

înregistrat în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (l) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543-XII din 25 februarie 1998, în Registrul bunurilor

imobile.

S-a mai precizat că rectificarea urma a fi efectuată doar cu consimțământul

statului, titular al dreptului supus rectificării, iar în cazul de față nici Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău și nici autoritatea publică locală (Consiliul municipal

Chișinău) nu a avut consimțământul statului, în vederea rectificării dreptului de

proprietate asupra terenurilor specificate.

Agenția Proprietății Publice a RM a menționat că Consiliul municipal

Chișinău, nu poate dispune de un bun care nu-i aparține, ori în sensul legii

proprietarul unui bun imobil are dreptul de dispoziție, folosință și posesie asupra

acestuia, iar terenul nominalizat, care aparține cu drept de proprietate statului,

putea fi transmis din proprietatea acestuia în proprietatea unității administrativ

teritoriale doar în baza unei hotărâri de Guvern.

Reclamanta a specificat că lipsește temeiul legal în baza căruia terenul

proprietate publică a statului, a fost reînregistrat ca proprietate a autorității publice

locale și înstrăinat către intervenient, deoarece nu există o hotărâre de Guvern care

2

ar face posibil transferul dreptului de proprietate al statului către administrația

publică locală.

Consideră Agenția Proprietății Publice a RM că rectificarea dreptului de

proprietate al statului de către registratorii Întreprinderii de Stat „Cadastru” asupra

terenului în cauză, prin transferarea dreptului de proprietate către autoritatea

publică locală contravine actelor normative în vigoare și aduce prejudicii

considerabile statului Republica Moldova.

A solicitat Agenția Proprietății Publice a RM:

 recunoașterea ilegalității refuzului Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. 01-

07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016, refuzului Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 36/01-08/2278 din 27 decembrie 2016;

 obligarea Agenției Servicii Publice și Agenției Relații Funciare și Cadastru

să prezinte informația privind rectificările efectuate în privința terenului cu

numărul cadastral 0100104.178, amplasat în mun.Chișinău, str. Melestiu, nr. 1;

 constatarea că statul – Republica Moldova a fost ilegal deposedat de terenul

cu numărul cadastral 0100104.178, aferent construcției private amplasat în mun.

Chișinău, str. Melestiu, nr. 1, cu obligarea Întreprinderii de Stat „Cadastru” și

Agenției Relații Funciare și Cadastru să reînscrie dreptul de proprietate al statului

Republica Moldova asupra terenului cu numărul cadastral 0100104.178, aferent

construcției private amplasat în mun. Chișinău, str. Melestiu, nr. 1.

Prin hotărârea din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția Proprietății Publice a RM

împotriva Agenției Servicii Publice a RM, Agenției Relații Funciare și Cadastru,

intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Eurodepozit”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Alsinor”, Societatea cu Răspundere Limitată

„Exportator”, Primăria mun. Chișinău, Consiliul municipal Chișinău cu privire la

contestarea actelor administrative, obligarea prezentării informației și obligarea

reînregistrării dreptului de proprietate a fost respinsă ca nefondată (f.d. 188, 193-

197, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a considerat că probele anexate la

dosar nu justifică pretențiile invocate în acțiune.

Totodată, prima instanță a accentuat că rectificarea înscrierilor din registrul

bunurilor imobile s-a efectuat în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1

1/52 din 23 decembrie 2014, care nu a constituit obiectul litigiului din speță și nu a

fost supusă controlului legalității, fiind obligatorie pentru executare,

Prin urmare, pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate, deoarece terenul cu nr.

cadastral 0100104178, constituie proprietate municipală. Astfel, acest teren nu face

parte din categoria terenurilor din domeniul public și cel privat al statului, în

conformitate du prevederile art. 4 al Legii nr. 91-XVI din 5 aprilie 2007, fiind

amplasat în intravilanul municipiului Chișinău.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 iunie 2018, Agenția

Proprietății Publice a RM, a declarat apel împotriva hotărârii din 8 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii apelate cu pronunțarea unei decizii prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de către Agenția Proprietății Publice a RM, fiind menținută hotărârea

din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 3, 4-16, vol. II).

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a

elucidat toate circumstanțele pricinii, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele

probele administrate la dosar și în consecință a fost emisă o soluție corectă.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, Agenția Proprietății Publice a

RM, la 18 martie 2019, a contestat-o cu recurs solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care pretențiile din acțiune să fie respinse integral.

În motivarea recursului s-a invocat că atât instanța de apel, cât și prima

instanță nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă

a cauzei, fiind încălcate normele de drept procedural și aplicate eronat normele de

drept material.

Recurenta a precizat că în cazul în care se califică Decizia Consiliului

municipal nr. 11/52 din 23 decembrie 2014, un act administrativ translativ de

proprietate, la momentul prezentării acesteia registratorului Agenția Servicii

Publice, Departamentul cadastru, spre operarea modificărilor în registrul bunurilor

imobile, dreptul de proprietate era deja intabulat după Statul – Republica Moldova.

Astfel, registratorul la modificarea dreptului de proprietate al statului după

municipiul Chișinău a încălcat prevederile art. 504, art. 505 alin. (2), art. 509 Cod

civil al RM și prevederile art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-

XII din 25 februarie 1998, care prevăd în mod expres consimțământul titularului de

drept la modificarea datelor în Registrul bunurilor imobile.

Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților la 5 aprilie 2019, însă

până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții

Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția

față de temeiurile invocate în recurs.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede astfel.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea din 24 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost expediată în adresa părților copia

deciziei instanței de apel (f.d. 17, vol. II), fiind recepționată de către recurentă la 31

ianuarie 2019 (f.d. 37, vol. II).

Prin urmare, completul specializat constată că recursul declarat de către

Agenția Proprietății Publice a RM, la 18 martie 2019 a fost depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de către Agenția Proprietății Publice a RM, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

5

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de

Agenția Proprietății Publice a RM, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Agenția Proprietății Publice a RM, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Agenția Proprietății Publice a RM se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6