2ra-1509/23 — libertatea de exprimare

2ra-1509/23 — libertatea de exprimare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Vasile Secrieru împotriva lui Iurie Urzică și AO „Nord Press Club”

(libertatea de exprimare)

împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-1509/23

NR. PIGD 2-22056838-01-2ra-04102023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de

apel nu constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. I. Rabei)

Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

10 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de avocata

Angela Procopciuc, în interesele lui Vasile Secrieru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Iurie Urzică și AO „Nord Press Club” cu privire la dezmințirea

informației, prezentarea scuzelor, încasarea prejudiciului moral.

specialitate din 17 februarie 2022 și ale Consiliului raional din 18 februarie 2022,

pârâtul Urzică Iurie, în calitate de consilier, a răspândit informații false potrivit

cărora președintele raionului, Vasile Secrieru, ar fi comis abuz de serviciu prin

utilizarea banilor publici în scop personal, procurând bunuri de uz casnic pentru

apartamentul închiriat. Aceste afirmații sunt neîntemeiate, fiind contrazise de

datele contabile prezentate comisiei, în care nu figurează bunurile menționate de

Urzică Iurie. Ședințele din 17 și 18 februarie 2022 au fost înregistrate video,

inclusiv transmisia prin TV-Nord și distribuirea ulterioară pe YouTube, ceea ce ar

fi amplificat caracterul public al afirmațiilor defăimătoare. În opinia reclamantului,

afirmațiil au încălcat prezumția nevinovăției, fiind prezentate ca fapte certe fără

probatoriu.

regulilor jurnalistice, întrucât nu au fost verificate sursele și nu a fost respectat

Codul deontologic. În opinia sa, criticile admise de Legea nr. 64/2010 privind

libertatea de exprimare nu acoperă afirmațiile defăimătoare, neadevărate și

ofensatoare, care i-au afectat onoarea, demnitatea și reputația profesională.

cumpărate din surse proprii, fiind parte din viața sa privată, protejată de Constituție

și art. 8 CEDO. Răspândirea informațiilor false i-ar fi provocat suferințe psihice,

pierderea stimei colegilor și a locuitorilor raionului, afectându-i imaginea publică.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea a fost respinsă.

1

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Secrieru a declarat apel împotriva hotărârii din 4 octombrie 2022 a Judecătoriei

Drochia, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie admisă în întregime.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

de avocata Angela Procopciuc, în interesele lui Vasile Secrieru și a menținut

hotărârea din 04 octombrie 2022 a judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

Secrieru Vasile – ca Președinte a raionului Rîșcani, constituie o funcție publică și

acțiunile acestuia pot fi discutate public. La rîndul său, în cadrul discuțiilor publice,

persoanele care exercită funcții publice, sunt protejate împotriva defăimării, ele

trebuie totuși să suporte critica, atât timp cât aceasta ține de exercitarea

responsabilă a atribuțiilor lor. Astfel, instanța de apel a reținut că informația

răspîndită, care face obiectul prezentei spețe, este indiscutabil una de interes public

or, chestiunea dezbătură în cadrul ședinței consiliului local, precum și în ședința

comisiei de sprecialitate, ulterior difuzată de către TV Nord și adusă la cunoștință

publicului larg prin intermediul canalului YOU Tube – cu referire la achiziția și

renovarea apartamentului deținut de Secrieru Vasile, procurarea bunurilor și

electrocasnicelor pentru apartament, pretins a fi procurate din banii publici,

constituie o chestiune legată de administrarea bugetului local și de cheltuirea

banilor publici. În contextul în care se va interveni în dreptul pârâtului la libertatea

de exprimare, echivalentul unei ingerințe nejustificate și disproporționale în acest

drept. Afirmațiile lui Urzică Iurie despre cheltuirea banilor publici în scopuri

personale ale lui Secrieru Vasile este unul destul de suficient în a reține respective

afirmații drept judecăți de valoare cu un substrat factologic suficient, care nu

produc o lezare onoarei, demnității și reputației profesionale, deci nu sînt

defăimătoare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Secrieru a depus recurs împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Bălți,

prin care a solicitat casarea acesteia și a hotărârii din 4 octombrie 2022, cu

pronunțarea unei decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

drept expuse în cererea de chemare în judecată și în apel, recurentul invocă faptul

că instanța de apel a realizat o apreciere arbitrară a probelor. Acesta menționează

2

că înscrisurile prezentate – certificate și facturi contabile – confirmă că în interiorul

apartamentului deținut de Vasile Secrieru se află bunuri precum: mașină de spălat,

televizor, cuptor electric, aragaz, frigider, mobilier de bucătărie, dulap, pat, saltea,

covoare, traversă. Or, obiectele pentru care Vasile Secrieru a fost acuzat nu

figurează în listele bunurilor procurate din contul bugetului public. Cu toate

acestea, instanța de apel a apreciat probele în mod favorabil pârâtului.

încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO. De asemenea,

arată că a invocat jurisprudență națională relevantă, la care instanța de apel nu s-a

pronunțat, ceea ce reprezintă o nesoluționare a unor capete din apel și o încălcare

a principiului accesului la justiție, prevăzut de art. 6 alin. (1) CEDO. Totodată,

recurentul afirmă că neaplicarea normelor materiale, respectiv art. 11, 14 și 16 Cod

civil, constituie un temei serios pentru casarea hotărârii. În drept, acesta invocă

prevederile art. 432 Cod de procedură civilă.

respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

3

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 25 mai 2023 (f.d. 130).

participanților la proces le-a fost transmisă decizia motivată a Curții de Apel Bălți

din 25 mai 2023 (f.d. 137).

recursul declarat la 3 octombrie 2023 de către avocata Angela Procopciuc, în

interesele lui Vasile Secrieru, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul

de procedură civilă.

a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 din Codul de procedură civilă.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

4

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Secrieru a depus o cerere de recurs cu conținut asemănător cu cererea de chemare

în judecată (f.d. 6-11) și cu cererea de apel (f.d. 86-92). Argumentelor invocate de

către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate.

procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă)

sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor.

Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și

înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.

poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a

raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a

oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza

legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în

jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra-

183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).

invocate dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

susținând că instanța de apel a apreciat probele în mod arbitrar.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu excepția situației în care

se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori

se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

s-ar întemeia pe o soluție arbitrară sau pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

De asemenea, deși recurentul a invocat jurisprudență națională, susținând că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acesteia, completul de judecată constată

5

că exemplele de jurisprudență indicate în cererea de recurs nu sunt nici identice și

nici similare cu circumstanțele prezentei cauze. Aceste considerente induc asupra

concluziei că recursul denotă un simplu dezacord cu concluziile instanțelor

inferioare, fără a combate analiza efectuată de instanță. Prin urmare, nu sunt

întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să reanalizeze

probele, iar critica rămâne una de dezacord cu soluția pronunțată.

casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

avocata Angela Procopciuc, în interesele lui Vasile Secrieru este vădit neîntemeiat,

prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce

critici serioase deciziei instanței de apel.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Angela Procopciuc, în

interesele lui Vasile Secrieru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

6