3ra-232/24 — anularea parțială a actulului administrativ

3ra-232/24 — anularea parțială a actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Consiliul Raional

Soroca,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului raional Soroca, terț Direcția Generală Teritorială

„Nord” a Centrului Național Anticorupție, cu privire la anularea parțială a

actului administrativ,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-232/24

NR. PIGD 2-22186877-01-3ra-12032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. C. Botnaru,

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,

12 martie 2025

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Consiliul Raional Soroca,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional

Soroca, terț Direcția Generală Teritorială „Nord” a Centrului Național

Anticorupție, cu privire la anularea parțială a actului administrativ.

2022, Consiliul raional Soroca a adoptat decizia nr.7/13 din 30 septembrie

2022 “Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale “Nord” al

Centrului Național Anticorupție al RM nr. 12/3594 din 29.08.2022”.

Soroca al Cancelariei de Stat la data de 09 noiembrie 2022 prin notificarea

nr. 1304/OT9 - 306 privind ilegalitatea deciziei nominalizate.

reclamantul că Președintele raionului a inițiat și a înaintat spre examinare la

ședința ordinară a Consiliului raional Soroca din 29 noiembrie 2022

notificarea reclamantului.

consilierului raional Ciuvaga Victor, proiectul de decizie cu privire la

notificările Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost exclus de

pe ordinea de zi cu votul majorității consilierilor prezenți, astfel notificările

date nu au fost examinate.

Cancelariei de Stat a constatat că pct.2 al deciziei sus menționate este ilegală

or, Consiliul raional Soroca decide că se apreciază ne considerabil

prejudiciul cauzat bugetului Consiliul Raional Soroca prin sumele calculate

și achitate, pentru fiecare persoană în parte, enumerate în demersul Direcției

Generale Teritoriale “Nord” al Centrului Național Anticorupție al Republicii

Moldova, ce constituie suma de 265 834,04 lei, la care corespunzător au fost

calculate și achitate contribuțiile asigurărilor sociale de stat obligatorii în

1

sumă de 61 141,82 lei și primele obligatorii de asistență medicală în sumă de

11 962,54 lei, inclusiv: 2.1 spor pentru utilizarea limbii străine (limba

franceză) în sumă de 60 768,79 lei, inclusiv: profesoarei de matematică

Ceban Valentina în perioada decembrie 2018-aprilie 2020 i s-a calculat

nelegitim spor pentru utilizarea în exercițiul funcțiunii a limbii franceze în

sumă de 16908 lei, profesoarei de matematică Baș Ludmila - suma de

15547,44 lei, profesoarei de biologie Manea Valeria - suma de 11442,68 lei,

profesoarei de fizică Roman Rodica - suma de 3066,67 lei și profesorului de

fizică Ciuvaga Victor - suma de 13804 lei; 2.2 spor pentru intensitatea

muncii în clasele liceale, calculat și achitat ca spor cu caracter specific în

sumă de 127347,77 lei, inclusiv: Baș Vasile - 1901,95 lei, Tagadiuc Stela -

656,88 lei, Cosnicean Efnnia - 1201,03 lei, Bucătari Angela - 6179,96 lei,

Teleatnic Mana - 1288,98 lei, Craveț Suzana - 4813,08 lei, Repeșco Stela -

1448,92 lei, Vovc Mihail - 3143,07 lei, Zasmenco Liliana - 5488,84 lei,

Cebotari Dina - 3011,13 lei, Achinca Alina - 5588,83 lei, Hanganu Petru -

2612,89 lei, Bulat Vladimir - 2036,44 lei, Tinerelu-Negru Rodica - 4049,32

lei, Ganga Sergiu -3616,85 lei, Mazniuc Ariadna - 1989,31 lei, Procopii Inga

- 994,88, Ungureanu Larisa - 1835,10 lei, Lipovanciuc Silvia - 3475,78 lei,

Seredovschi Nadejda - 3623,68 lei, Baș Ludmila - 9145,78 lei, Ceban

Valentina - 6262,28 lei, Ciuvaga Victor - 4617,74 lei, Manea Valeria -

3422,15 lei, Roman Rodica - 2863,74 lei, Tonconog Ala - 6888,42 lei, Focșa

Fenea - 4195,64 lei, Bujor Lucia -3029,64 lei, Zeamă Angela - 6262,28 lei,

Hanganu Valentina - 2999,60 lei, Florea Aliona - 4972 lei, Iavorschi Victor

- 4265,32 lei, Iavorschi Valentina - 1537,12 lei, Golub Lidia - 784,02 lei,

Golub Maria - 2613,36 lei, Iovu Dumitru - 1486,32 lei, Mânăscurtă

Margareta - 2630,12 lei și Porombac Elena - 415,32 lei; 2.3 spor cu caracter

specific în mărime de 200 lei lunar sau total în perioada decembrie 2018 -

aprilie 2020 în sumă de 34800 lei, inclusiv: Tonconog Ala - 2800 lei, Focșa

Fenea - 2 800 lei, Bujor Lucia - 2800 lei, Zeamă Angela - 2800 lei, Manea

Liliana - 2800 lei, Florea Aliona - 2800 lei, Hanganu Valentina - 14 000 lei,

Braniște Nicolae - 1200 lei, Șapovalov Cristina - 1600 lei și Samsonova

Liudmila- 1200 lei; 2.4 suma indemnizațiilor de concediu calculate și

achitate nelegitim a constituit 42 917,48 lei, inclusiv: Baș Vasile - 275,23 lei,

Tagadiuc Stela - 125,92 lei, Cosnicean Efnnia - 218,01 lei, Bucătari Angela

- 1139,74 lei, Teleatnic Maria - 202,00 lei, Craveț Suzana - 487,37 lei,

Repeșco Stela - 283,37 lei, Vovc Mihail - 567,92 lei, Zasmenco Liliana -

1011,28 lei, Cebotari Dina -704,57 lei, Achinca Alina - 1024,86 lei, Hanganu

Petru - 642,09 lei, Bulat Vladimir - 375,21 lei, Tinerelu-Negru Rodica -

746,03 lei, Ganga Sergiu - 671,10 lei, Mazniuc Ariadna - 368,78 lei, Procopii

Inga - 153,03, Ungureanu Larisa - 321,08 lei, Lipovanciuc Silvia - 710,40

lei, Seredovschi Nadejda - 655,27 lei, Baș Ludmila - 4456,19 lei, Ceban

2

Valentina - 4268,89 lei, Ciuvaga Victor-3329,62 lei, Manea Valeria -

2760,58 lei, Roman Rodica - 1136,92 lei, Tonconog Ala - 1784,97 lei, Focșa

Fenea - 1326,91 lei, Bujor Lucia - 1074,05 lei, Zeamă Angela - 1669,63 lei,

Manea Liliana - 515,87 lei, Braniște Nicolae - 312,92 lei, Samsonova

Liudmila - 253,07 lei, Hanganu Valentina - 4570,56 lei, Florea Aliona -

1431,91 lei, Iavorschi Victor - 1341,50 lei, Iavorschi Valentina - 267,22 lei,

Golub Lidia - 144,45 lei, Golub Maria - 481,50 lei, Iovu Dumitru - 261,15

lei, Mânăscurtă Margareta - 477,56 lei, Porombac Elena - 87,57 lei și

Șapovalov Cristina - 281,18 lei.

determinare a caracterului considerabil sau esențial al daunei, urmează a fi

aplicat doar în cadrul unui proces penal, iar organul de urmărire penală în

cadrul procesului penal trebuie să ia în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,

existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial

asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și

intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

colegial (la caz, consiliul raional) nu pot fi puse la baza determinării

caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune prin prisma

art.126 din Codul penal. Or, anume Centrului Național Anticorupție îi revine

sarcina de a determina toate aceste circumstanțe și în urma analizei probelor

administrate, inclusiv urmare a cererilor și informațiilor prezentate de către

victimă cu privire la prejudiciul cauzat, trebuie să se expună asupra

prejudiciului cauzat bugetului de stat, având în vedere că executarea

bugetelor locale, au impact direct asupra bugetului de stat.

pct. 2.2, pct. 2.3 și pct.2.4 al deciziei sus menționate cu încălcarea

prevederilor legislației în vigoare.

pct. 2, pct. 2.1, pct. 2.2, pct. 2.3 și pct.2.4 din decizia nr.7/13 din 30

septembrie 2022 “Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale

“Nord” al Centrului Național Anticorupție al RM nr. 12/3594 din

29.08.2022”.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea Oficiului teritorial Soroca al

3

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului raional Soroca, terț Direcția

Generală Teritorială „Nord” al Centrului Național Anticorupție, cu privire la

anularea parțială a actului administrativ.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri, iar la data de 06

septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice a depus cererea de apel

motivată. (f.d.58, 73-74)

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. S-a casat

integral hotărârea judecătoriei Soroca, sediul Central din 20 aprilie 2023 și

s-a emis o nouă decizie prin care: S-a anulat pct. 2, 2.1, 2.2, 2.3 și pct. 2.4

din Decizia nr.7/13 din 30 septembrie 2022 emisă de Consiliul raional

Soroca “Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale “Nord” al

Centrului Național Anticorupție nr. 12/3594 din 29.08.2022”.

de ilegalitate a deciziei, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în

notificare a invocat faptul că, actele administrative emise/adoptate de un

organ colegial (la caz, Consiliu raional) nu pot fi puse la baza determinării

caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune prin prisma

art. 126 Cod penal. Or, anume Centrului Național Anticorupție îi revine

sarcina de a determina toate aceste circumstanțe și în urma analizei probelor

administrate, inclusiv urmare a cererilor și informațiilor prezentate de către

victimă cu privire la prejudiciul cauzat, trebuie să se expună asupra

prejudiciului cauzat bugetului de stat, având în vedere că executarea

bugetelor locale, au impact direct asupra bugetului de stat.

Consiliul raional Soroca a deciziei nr. 7/13 din 30 septembrie 2022 “Cu

privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale “Nord” al Centrului

Național Anticorupție al RM nr. 12/3594 din 29.08.2022”, Consiliul raional

Soroca și-a extins sfera competenței, or, la caz nu era în competența

Consiliului raional Soroca să determine caracterul considerabil al

prejudiciului cauzat bugetului, aceste acțiuni fiind de competența altor

autorități publice – organelor de urmărire penală, instanțe de judecată,

4

reieșind din actele, înscrisurile prezentate în scopul determinării acestui

prejudiciu.

publice locale stipulate în art. 3 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006,

administrarea publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe

principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,

eligibilității autorităților publice locale și consultării cetățenilor în probleme

locale de interes deosebit. Autoritățile administrației publice locale

beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și

financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea

treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile legii, autoritatea în

limitele teritoriului administrat.

cadrului normativ este obligatorie pentru toți participanții la proces, iar

autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului discreționar.

Mai mult, acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie

discreționară cuvenită, fapt ce reiese în special, din prevederile art. 137 alin.

(1) Cod administrativ, în exercitarea dreptului discreționar atribuit,

autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Soroca, a declarat recurs împotriva deciziei din 5 decembrie 2023 a Curții de

Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea hotărârii din 20 aprilie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central.

ARGUMENTELE RECURSULUI

instanței de apel este neîntemeiată, iar în acest context consideră că urmează

a fi casată deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material și

procedural.

procedură civilă că la emiterea deciziei contestate, instanța de apel nu

cercetat și apreciat mult aspectual, probele prezentate, reținând doar

argumentele invocate de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării

5

cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând

conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva

probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor

legale aplicabile speței.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

6

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că cererea de recurs împotriva deciziei

din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost depusă la data de 08

februarie 2024, la Curtea de Apel Bălți și la 27 februarie 2024 la Curtea

Supremă de Justiție. Decizia motivată a fost notificată participanților la

proces, inclusiv Consiliul Raional Soroca. Astfel, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Consiliul Raional Soroca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

recursul depus de Consiliul Raional Soroca, conține obiecții de fapt și de

drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost

7

analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

8

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Consiliul Raional Soroca.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9