3ra-232/24 — anularea parțială a actulului administrativ

La 21 decembrie 2022, Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Soroca, terț Direcția Generală Teritorială „Nord” a Centrului Național Anticorupție, cu privire la anularea parțială a actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 30 septembrie 2022, Consiliul raional Soroca a adoptat decizia nr.7/13 din 30 septembrie 2022 “Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale “Nord” al Centrului Național Anticorupție al RM nr. 12/3594 din 29.08.2022”.

Președintele raionului Soroca a fost notificat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de 09 noiembrie 2022 prin notificarea nr. 1304/OT9 - 306 privind ilegalitatea deciziei nominalizate.

Prin scrisoarea nr.i02/1-18/1656 din 05 decembrie 2022 s-a informat reclamantul că Președintele raionului a inițiat și a înaintat spre examinare la ședința ordinară a Consiliului raional Soroca din 29 noiembrie 2022 notificarea reclamantului.

În cadrul ședinței ordinare a Consiliului raional Soroca, la propunerea consilierului raional Ciuvaga Victor, proiectul de decizie cu privire la notificările Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost exclus de pe ordinea de zi cu votul majorității consilierilor prezenți, astfel notificările date nu au fost examinate.

Urmare a controlului de legalitate, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că pct.2 al deciziei sus menționate este ilegală or, Consiliul raional Soroca decide că se apreciază ne considerabil prejudiciul cauzat bugetului Consiliul Raional Soroca prin sumele calculate și achitate, pentru fiecare persoană în parte, enumerate în demersul Direcției Generale Teritoriale “Nord” al Centrului Național Anticorupție al Republicii Moldova, ce constituie suma de 265 834,04 lei, la care corespunzător au fost calculate și achitate contribuțiile asigurărilor sociale de stat obligatorii în 1 sumă de 61 141,82 lei și primele obligatorii de asistență medicală în sumă de 11 962,54 lei, inclusiv: 2.1 spor pentru utilizarea limbii străine (limba franceză) în sumă de 60 768,79 lei, inclusiv: profesoarei de matematică Ceban Valentina în perioada decembrie 2018-aprilie 2020 i s-a calculat nelegitim spor pentru utilizarea în exercițiul funcțiunii a limbii franceze în sumă de 16908 lei, profesoarei de matematică Baș Ludmila - suma de 15547,44 lei, profesoarei de biologie Manea Valeria - suma de 11442,68 lei, profesoarei de fizică Roman Rodica - suma de 3066,67 lei și profesorului de fizică Ciuvaga Victor - suma de 13804 lei; 2.2 spor pentru intensitatea muncii în clasele liceale, calculat și achitat ca spor cu caracter specific în sumă de 127347,77 lei, inclusiv: Baș Vasile - 1901,95 lei, Tagadiuc Stela - 656,88 lei, Cosnicean Efnnia - 1201,03 lei, Bucătari Angela - 6179,96 lei, Teleatnic Mana - 1288,98 lei, Craveț Suzana - 4813,08 lei, Repeșco Stela - 1448,92 lei, Vovc Mihail - 3143,07 lei, Zasmenco Liliana - 5488,84 lei, Cebotari Dina - 3011,13 lei, Achinca Alina - 5588,83 lei, Hanganu Petru - 2612,89 lei, Bulat Vladimir - 2036,44 lei, Tinerelu-Negru Rodica - 4049,32 lei, Ganga Sergiu -3616,85 lei, Mazniuc Ariadna - 1989,31 lei, Procopii Inga - 994,88, Ungureanu Larisa - 1835,10 lei, Lipovanciuc Silvia - 3475,78 lei, Seredovschi Nadejda - 3623,68 lei, Baș Ludmila - 9145,78 lei, Ceban Valentina - 6262,28 lei, Ciuvaga Victor - 4617,74 lei, Manea Valeria - 3422,15 lei, Roman Rodica - 2863,74 lei, Tonconog Ala - 6888,42 lei, Focșa Fenea - 4195,64 lei, Bujor Lucia -3029,64 lei, Zeamă Angela - 6262,28 lei, Hanganu Valentina - 2999,60 lei, Florea Aliona - 4972 lei, Iavorschi Victor - 4265,32 lei, Iavorschi Valentina - 1537,12 lei, Golub Lidia - 784,02 lei, Golub Maria - 2613,36 lei, Iovu Dumitru - 1486,32 lei, Mânăscurtă Margareta - 2630,12 lei și Porombac Elena - 415,32 lei; 2.3 spor cu caracter specific în mărime de 200 lei lunar sau total în perioada decembrie 2018 - aprilie 2020 în sumă de 34800 lei, inclusiv: Tonconog Ala - 2800 lei, Focșa Fenea - 2 800 lei, Bujor Lucia - 2800 lei, Zeamă Angela - 2800 lei, Manea Liliana - 2800 lei, Florea Aliona - 2800 lei, Hanganu Valentina - 14 000 lei, Braniște Nicolae - 1200 lei, Șapovalov Cristina - 1600 lei și Samsonova Liudmila- 1200 lei; 2.4 suma indemnizațiilor de concediu calculate și achitate nelegitim a constituit 42 917,48 lei, inclusiv: Baș Vasile - 275,23 lei, Tagadiuc Stela - 125,92 lei, Cosnicean Efnnia - 218,01 lei, Bucătari Angela - 1139,74 lei, Teleatnic Maria - 202,00 lei, Craveț Suzana - 487,37 lei, Repeșco Stela - 283,37 lei, Vovc Mihail - 567,92 lei, Zasmenco Liliana - 1011,28 lei, Cebotari Dina -704,57 lei, Achinca Alina - 1024,86 lei, Hanganu Petru - 642,09 lei, Bulat Vladimir - 375,21 lei, Tinerelu-Negru Rodica - 746,03 lei, Ganga Sergiu - 671,10 lei, Mazniuc Ariadna - 368,78 lei, Procopii Inga - 153,03, Ungureanu Larisa - 321,08 lei, Lipovanciuc Silvia - 710,40 lei, Seredovschi Nadejda - 655,27 lei, Baș Ludmila - 4456,19 lei, Ceban 2 Valentina - 4268,89 lei, Ciuvaga Victor-3329,62 lei, Manea Valeria - 2760,58 lei, Roman Rodica - 1136,92 lei, Tonconog Ala - 1784,97 lei, Focșa Fenea - 1326,91 lei, Bujor Lucia - 1074,05 lei, Zeamă Angela - 1669,63 lei, Manea Liliana - 515,87 lei, Braniște Nicolae - 312,92 lei, Samsonova Liudmila - 253,07 lei, Hanganu Valentina - 4570,56 lei, Florea Aliona - 1431,91 lei, Iavorschi Victor - 1341,50 lei, Iavorschi Valentina - 267,22 lei, Golub Lidia - 144,45 lei, Golub Maria - 481,50 lei, Iovu Dumitru - 261,15 lei, Mânăscurtă Margareta - 477,56 lei, Porombac Elena - 87,57 lei și Șapovalov Cristina - 281,18 lei.

A invocat reclamantul că, potrivit art. 126 Cod Penal, modul de determinare a caracterului considerabil sau esențial al daunei, urmează a fi aplicat doar în cadrul unui proces penal, iar organul de urmărire penală în cadrul procesului penal trebuie să ia în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Consideră că, actele administrative emise/adoptate de un organ colegial (la caz, consiliul raional) nu pot fi puse la baza determinării caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune prin prisma art.126 din Codul penal. Or, anume Centrului Național Anticorupție îi revine sarcina de a determina toate aceste circumstanțe și în urma analizei probelor administrate, inclusiv urmare a cererilor și informațiilor prezentate de către victimă cu privire la prejudiciul cauzat, trebuie să se expună asupra prejudiciului cauzat bugetului de stat, având în vedere că executarea bugetelor locale, au impact direct asupra bugetului de stat.

Astfel, a invocat că, Consiliul raional Soroca a adoptat pct. 2, pct. 2.1, pct. 2.2, pct. 2.3 și pct.2.4 al deciziei sus menționate cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a solicitat, anularea pct. 2, pct. 2.1, pct. 2.2, pct. 2.3 și pct.2.4 din decizia nr.7/13 din 30 septembrie 2022 “Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale “Nord” al Centrului Național Anticorupție al RM nr. 12/3594 din 29.08.2022”.

În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că drept temei de ilegalitate a deciziei, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în notificare a invocat faptul că, actele administrative emise/adoptate de un organ colegial (la caz, Consiliu raional) nu pot fi puse la baza determinării caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune prin prisma art. 126 Cod penal. Or, anume Centrului Național Anticorupție îi revine sarcina de a determina toate aceste circumstanțe și în urma analizei probelor administrate, inclusiv urmare a cererilor și informațiilor prezentate de către victimă cu privire la prejudiciul cauzat, trebuie să se expună asupra prejudiciului cauzat bugetului de stat, având în vedere că executarea bugetelor locale, au impact direct asupra bugetului de stat.

În analiza sa, instanța de apel a reținut că, prin emiterea de către Consiliul raional Soroca a deciziei nr. 7/13 din 30 septembrie 2022 “Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale “Nord” al Centrului Național Anticorupție al RM nr. 12/3594 din 29.08.2022”, Consiliul raional Soroca și-a extins sfera competenței, or, la caz nu era în competența Consiliului raional Soroca să determine caracterul considerabil al prejudiciului cauzat bugetului, aceste acțiuni fiind de competența altor autorități publice – organelor de urmărire penală, instanțe de judecată, 4 reieșind din actele, înscrisurile prezentate în scopul determinării acestui prejudiciu.

Instanța a evidențiat că, pornind de la principiile de bază ale autorității publice locale stipulate în art. 3 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, administrarea publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților publice locale și consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit. Autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.

De asemenea, instanța de apel a apreciat că, respectarea prevederilor cadrului normativ este obligatorie pentru toți participanții la proces, iar autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului discreționar. Mai mult, acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, fapt ce reiese în special, din prevederile art. 137 alin. (1) Cod administrativ, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

A argumentat cu referire la prevederile art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă că la emiterea deciziei contestate, instanța de apel nu cercetat și apreciat mult aspectual, probele prezentate, reținând doar argumentele invocate de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

De asemenea, Consiliul Raional Soroca, a invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării 5 cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. 6 Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 42. În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 43. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 44. Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Consiliul Raional Soroca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 45. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Consiliul Raional Soroca, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost 7 analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 46. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. 47. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. 48. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 49. Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 50. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 51. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 8 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 52. Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Consiliul Raional Soroca. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9