3ra-26/24 — contestarea actului administrativ

3ra-26/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Președintele

raionului Soroca, Rusnac Veaceslav,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva

Președintelui raionului Soroca, terț Cebotarenco Octavian, cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-26/24

NR. PIGD 2-23034054-01-3ra-10012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Judecătoria Soroca, sediul central, jud. C. Botnaru,

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,

4 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Președintele raionului Soroca, Rusnac Veaceslav

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Președintelui

raionului Soroca, solicitând anularea dispoziției nr.16 din 02.02.2023 ”Cu

privire la delegarea la cursurile de instruire la Protecția Civilă”, emisă de

Președintele raionului Soroca, ca fiind ilegală.

raionului a emis dispoziția nr.16 ”Cu privire la delegarea la cursurile de

instruire la Protecția Civilă”.

raionului Soroca a fost notificat de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat cu privire la ilegalitatea dispoziției nominalizate.

Soroca al Cancelariei de Stat a fost informat de Președintele raionului

Soroca precum că nu există motive de abrogarea a actului.

Stat a constatat că dispoziția sus menționată este ilegală din următoarele

considerente, și anume: în pct.1 al dispoziției Președintele raionului dispune

că se deleagă la cursurile de instruire în domeniul Protecției Civile, care vor

avea loc la data de 22-24 februarie 2023, ora 09-00, mun. Chișinău, str. Cuza

Vodă, 8/1, Șef al Inspectoratului de Poliție din raionul Soroca - dl

Cebotarenco Octavian.

publică locală prevede că: aparatul președintelui raionului are următoarele

atribuții: întocmește proiectele de decizii ale consiliului raional și proiectele

de dispoziții ale președintelui raionului. Președintele raionului ia măsuri și

este responsabil pentru instruirea și pregătirea profesională a funcționarilor

din aparatul său.

1

locală prevede că, președintele raionului este în drept să emită dispoziții

numai în chestiuni ce țin de competența sa. Dispozițiile președintelui

raionului sau, după caz, ale vicepreședintelui raionului se consemnează într-

un registru special.

consulte oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, conducătorii sau

reprezentanții autorităților administrației publice atât locale, cât și centrale.

Prin urmare, Oficiul conchide că, Președintele raionului era obligat prin lege

să-și exercite discreția însă fără erori discreționare.

central, s-a atras în proces în calitate de terț Cebotarenco Octavian -

comisarul-șef al Inspectoratului de Poliție Soroca.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a admis acțiunea. S-a anulat dispoziția nr.16 din 02 februarie 2023 ”Cu

privire la delegarea la cursurile de instruire la Protecția Civilă”, emisă de

Președintele raionului Soroca.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel împotriva hotărârii, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de președintele raionului Soroca, Rusnac Veaceslav,

împotriva hotărârii din 5 mai 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central.

depășea limitele competențelor conferite de art. 54 alin. (4) din Legea nr.

436/2006 privind administrația publică locală, care stipulează că

președintele raionului poate emite dispoziții doar în chestiuni ce țin de

competența sa directă.

Situații Excepționale, care nu este subordonat funcțional președintelui

raionului, încalcă principiile legale stabilite prin art. 68 din aceeași lege și

2

Hotărârea Guvernului nr. 282/2005 privind instruirea în domeniul protecției

civile.

anularea acestuia este necesară pentru a corecta o practică administrativă

eronată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Veaceslav a declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei.

ARGUMENTELE RECURSULUI

legii și consideră că Dispoziția nr. 16 din 02 februarie 2023 a fost emisă

legal. În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 436/2006 și Hotărârilor de

Guvern nr. 1340/2001 și 823/2022, recurentul susține că atribuțiile sale de

președinte al Comisiei pentru Situații Excepționale includ organizarea

instruirii membrilor acesteia.

conformitate cu Planul de pregătire în domeniul protecției civile pentru anul

2023, iar delegarea Șefului Inspectoratului de Poliție Soroca a fost justificată

de calitatea acestuia de membru al Comisiei.

administrativ și-a consumat efectele la expirarea perioadei de valabilitate,

fiind lipsit de aplicabilitate juridică pentru viitor.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

Cebotarenco a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

3

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au

fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

constată că acesta a fost declarat în termen, la 20 decembrie 2023, or decizia

integrală a fost notificată recurentului la 28 decembrie 2023.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

4

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența

unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor

cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

5

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar

echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-

A).

6

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Președintele raionului Soroca,

Rusnac Veaceslav.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

7