3ra-10/25 — anularea actulului administrativ

La 24 octombrie 2023, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Soroca cu privire la anularea deciziei nr.7/26 din 25 august 2023 ,,Cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că, la 25 august 2023, Consiliul raional Soroca a adoptat Decizia nr. 7/26 din 25 august 2023 „cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”. Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a notificat decizia sus numită prin notificarea nr. 1304/OT9-139 din 21 septembrie 2023 privind ilegalitatea deciziei nominalizate, solicitând abrogarea actului administrativ.

La 27 septembrie 2023, Consiliului raional Soroca a adoptat decizia nr. 8/17 „cu privire la notificările și sesizările Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin care mențin Decizia nr. 7/26 din 25 august 2023 cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.

Notează că în conformitate cu prevederile art. 63, 64 și 68 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, în temeiul HG nr. 845/2009 cu privire la Oficiile Teritoriale ale Cancelariei de Stat, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a efectuat controlul legalității deciziei Consiliului r. Soroca nr. 7/26 din 25 august 2023 „cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.

Iar, în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia în cauză este ilegală. Decizia nr. 7/26 din 25 august 2023 este adoptată cu încălcarea prevederilor art. 18 al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală și a pct. 27 și 28 al Regulamentului privind constituirea și funcționarea consiliului raional aprobat prin Decizia Consiliului r. Soroca nr. 2/2 din 10 iulie 2003 cu modificările ulterioare. În dispoziția de convocare a ședinței consiliului 1 raional nr. 90 din 22 august 2023 nu este inclusă și nici nu a fost propusă pentru a fi inclusă în ordinea de zi.

A mai invocat că, potrivit prevederilor art. 18 al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, ședința consiliului se desfășoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii care, în condițiile art. 16, au cerut convocarea lui. Iar, art. 47 statuează că prevederile prezentei legi referitoare la organizarea și funcționarea consiliului local, cu excepția celor referitoare la competențe, se aplică, în mod corespunzător, consiliului raional. Modificarea sau completarea ordinii de zi se admite numai la începutul ședinței și se efectuează cu votul majorității consilierilor prezenți, respectându-se prevederile art. 22 alin. (1).

Conform pct. 27 al Regulamentului privind constituirea și funcționarea consiliului raional ordinea de zi a ședinței Consiliului raional cuprinde numărul curent al chestiunii propuse consiliului spre examinare, denumirea chestiunii și numele raportorului (соraportorii lui). De asemenea, subliniază că în înștiințarea despre convocarea ședinței, pe lângă ordinea de zi, data, ora și locul ședinței, se indică modul de familiarizare a consilierului cu proiectele de decizii, cu avizele comisiilor de specialitate, cu rapoartele sau informațiile conducătorilor subdiviziunilor subordonate, cu timpul acordat declarațiilor politice, întrebărilor, interpelărilor, petițiilor și altor probleme care se supun examinării în ședința consiliului. Ordinea de zi a ședinței Consiliului raional se aduce la cunoștință locuitorilor prin mass- media sau prin orice alt mijloc de informare.

Iar, pct.28 din Regulamentul sus menționat stipulează că proiectul ordinii de zi se întocmește la propunerea președintelui raionului sau a consilierilor care au cerut convocarea consiliului în condițiile art. 20 din Legea privind administrația publică locală și se supune aprobării consiliului la începutul ședinței. Remarcă faptul că, în urma verificării legalității actelor administrative adoptate la ședința Consiliului r. Soroca din 25 august 2023, s-a depistat că Procesul-verbal nr. 7 al ședinței extraordinare a Consiliului r. Soroca publicat la 04 septembrie 2023 în Registru de stat al actelor locale nu corespunde realității discutate la ședință, dovada fiind înregistrarea video a ședinței disponibile pe linkul: http://euparticip.md/sedinta-ordinara-a- consiliului-raional-soroca-din-25-august-2023/.

Astfel, nerespectarea prevederilor Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală se sancționează conform art. 3261 alin. 4 din Codului contravențional, pentru includerea în Registrul de stat al actelor locale a unui text care diferă de textul actului aprobat de autoritatea competentă.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 2 noiembrie 2023 s-a dispus atragerea în procesul în calitate de terți IP Liceul Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul central, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată Cancelaria de Stat, Oficiul Teritorial Soroca împotriva Consiliul raional Soroca. S-a anulat Decizia Consiliul r. Soroca nr. 7/26 din 25 august 2023 „cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, prin dispoziția nr. 90 din 22 august 2023 Președintele raionului Soroca a dispus convocarea ședinței extraordinare a Consiliului raional Soroca pentru data de 25 august 2023, dispoziția fiind însoțită de lista proiectelor de decizii propuse spre examinare. În lista proiectelor de decizii propuse spre examinare la ședința extraordinară a Consiliului r. Soroca din data de 25 august 2023 proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca” nu se regăsește.

A notat că, la data de 23 august 2023 consilierii au fost înștiințați despre convocarea ședinței consiliului raional Soroca și li sa expediat lista proiectelor de decizii propuse spre examinare, unde la nr.25 figurează proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”. 3

A subliniat că, până la includerea în ordinea de zi a ședinței consiliului raional Soroca, proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca” a fost consultat public și discutat în comisia de specialitate.

Curtea de apel Bălți a reținut prevederilor art. 47, 18 alin. (1)-(2) a Legii privind administrația publică locală și a menționat că, reieșind din procesul verbal al ședinței Consiliului raional Soroca din 25 august 2023 și din înregistrările video a ședinței disponibile pe linkul: http://euparticip.md/sedinta-ordinara-a-consiliului-raionalsoroca-din-25- august-2023/, la începutul ședinței, a fost supusă aprobării ordinea de zi cu 25 de proiecte de decizii, inclusiv proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”. Ordinea de zi a fost modificată, însă modificările nu au vizat proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca” și nici un consilier nu a obiectat privitor la includerea în ordinea de zi a proiectului de decizie dat. Ulterior, pentru adoptarea deciziei, au votat majoritatea consilierilor.

Instanța de apel a statuat că, în cazul în care proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca” a fost inclus în ordinea de zi a ședinței Consiliului raional Soroca, a fost votat de consilieri la începutul ședinței, a fost examinat în fond, este neîntemeiat argumentul cererii de chemare în judecată că la emiterea actului contestat a fost încălcată procedura stabilită prin lege și anume că a fost examinat un proiect de decizie care inițial nu a fost inclus în ordinea de zi iar ulterior nu a fost inclus în ordinea de zi a ședinței ca rezultat al modificării ordinii de zi la începutul ședinței.

În context instanța de apel a conchis că, acțiunea în contencios administrativ formulată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat este neîntemeiată, iar prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a admite pretențiile reclamantului privind anularea deciziei Consiliului raional Soroca nr. 7/26 din 25 august 2023, cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.

Menționează că decizia nr.7/26 din 25 august 2023 „Cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în Instituția Publică Liceul Teoretic „A. Pușkin” și Instituția Publică Liceul Teoretic „Visoca” este adoptată cu încălcarea prevederilor art.18 al Legii nr.436/2006 privind administrația publică locală și a pct.27 și 28 al Regulamentului privind constituirea și funcționarea consiliului raional aprobat prin decizia Consiliului raional Soroca nr. 2/2 din 10.07.2003 cu modificările ulterioare.

Relevă că, în dispoziția Președintelui raionului Soroca de convocare a ședinței Consiliului raional nr.90 din 22 august 2023 nu este inclusă și nici nu a fost propusă pentru a fi inclusă în ordinea de zi decizia sus menționată, respectiv a fost încălcată procedura de elaborare și aprobare prevăzute în actele normative.

Remarcă faptul că, în urma verificării legalității a actelor administrative adoptate la ședința Consiliului Raional Soroca din 25 august 2023, s-a depistat că Procesul-verbal nr.7 al ședinței extraordinare a Consiliului Raional Soroca publicat la 4 septembrie 2023 în Registru de stat al actelor locale nu corespunde realității discutate la ședință, dovada fiind înregistrarea video a ședinței, care poate fi accesată pe linkul: http://euparticip.md/sedinta-ordinara-a-consiliului- raional-soroca-din-25- august-2023/.

Totodată, conform dispoziției Președintelui raionului Soroca nr. 90 din 22 august 2023 „Cu privire la convocarea ședinței extraordinare a Consiliului raional Soroca” în ordinea de zi fiind incluse 24 de proiecte de decizii.

Indică că, nu este de acord cu argumentul precum că la data de 23 august 2023 Direcția învățământ a solicitat Președintelui raionului să includă în proiectul ordinii de zi și proiectul deciziei ”Cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în Instituția Publică Liceul Teoretic „A. Pușkin” și Instituția Publică Liceul Teoretic „Visoca”. Proiectul de decizie „Cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în Instituția Publică Liceul Teoretic „A. Pușkin” și Instituția Publică Liceul Teoretic „Visoca” a trecut prin comisiile de specialitate ca ulterior să fie propus la începutul ședinței Consiliului raional Soroca pentru a fi inclus in ordinea de zi. Dispoziția Președintelui raionului Soroca nr. 90 din 22 august 2023 „Cu privire la convocarea ședinței extraordinare a Consiliului raional 5 Soroca” nu a fost modificată prin altă dispoziție cu introducerea proiectului de decizie „Cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în Instituția Publică Liceul Teoretic „A. Pușkin” și Instituția Publică Liceul Teoretic „Visoca”.

Art. 245 din Codul administrativ, stipulează că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin.(1) lit.a)-f), alin.(2) și (3) din Codul administrativ, reglementează că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit.h) din Codul administrativ, prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat.” 6

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la 7 judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest 8 sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9