3ra-10/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-10/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial
Soroca al Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului raional Soroca cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-10/25
NR. PIGD 2-23150948-01-3ra-09012025)
Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia
instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Judecătoria Soroca, sediul central: jud. O. Jamba,
Curtea de Apel Bălți: jud. A. Garbuz, I. Grosu, S. Șleahtițki,
26 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 octombrie 2023, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Soroca
cu privire la anularea deciziei nr.7/26 din 25 august 2023 ,,Cu privire la
deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic
„A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”
În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că, la 25 august
2023, Consiliul raional Soroca a adoptat Decizia nr. 7/26 din 25 august 2023
„cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în IP
Liceul Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”. Oficiul Teritorial
Soroca al Cancelariei de Stat a notificat decizia sus numită prin notificarea
nr. 1304/OT9-139 din 21 septembrie 2023 privind ilegalitatea deciziei
nominalizate, solicitând abrogarea actului administrativ.
La 27 septembrie 2023, Consiliului raional Soroca a adoptat decizia
nr. 8/17 „cu privire la notificările și sesizările Oficiului Teritorial Soroca al
Cancelariei de Stat prin care mențin Decizia nr. 7/26 din 25 august 2023 cu
privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul
Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.
Notează că în conformitate cu prevederile art. 63, 64 și 68 alin. (1) și
alin. (2) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, în
temeiul HG nr. 845/2009 cu privire la Oficiile Teritoriale ale Cancelariei de
Stat, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a efectuat controlul
legalității deciziei Consiliului r. Soroca nr. 7/26 din 25 august 2023 „cu
privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul
Teoretic „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.
Iar, în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial
Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia în cauză este ilegală.
Decizia nr. 7/26 din 25 august 2023 este adoptată cu încălcarea prevederilor
art. 18 al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală și a pct. 27
și 28 al Regulamentului privind constituirea și funcționarea consiliului
raional aprobat prin Decizia Consiliului r. Soroca nr. 2/2 din 10 iulie 2003
cu modificările ulterioare. În dispoziția de convocare a ședinței consiliului
1
raional nr. 90 din 22 august 2023 nu este inclusă și nici nu a fost propusă
pentru a fi inclusă în ordinea de zi.
A mai invocat că, potrivit prevederilor art. 18 al Legii nr. 436/2006
privind administrația publică locală, ședința consiliului se desfășoară
conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii care, în condițiile
art. 16, au cerut convocarea lui. Iar, art. 47 statuează că prevederile prezentei
legi referitoare la organizarea și funcționarea consiliului local, cu excepția
celor referitoare la competențe, se aplică, în mod corespunzător, consiliului
raional. Modificarea sau completarea ordinii de zi se admite numai la
începutul ședinței și se efectuează cu votul majorității consilierilor prezenți,
respectându-se prevederile art. 22 alin. (1).
Conform pct. 27 al Regulamentului privind constituirea și
funcționarea consiliului raional ordinea de zi a ședinței Consiliului raional
cuprinde numărul curent al chestiunii propuse consiliului spre examinare,
denumirea chestiunii și numele raportorului (соraportorii lui). De asemenea,
subliniază că în înștiințarea despre convocarea ședinței, pe lângă ordinea de
zi, data, ora și locul ședinței, se indică modul de familiarizare a consilierului
cu proiectele de decizii, cu avizele comisiilor de specialitate, cu rapoartele
sau informațiile conducătorilor subdiviziunilor subordonate, cu timpul
acordat declarațiilor politice, întrebărilor, interpelărilor, petițiilor și altor
probleme care se supun examinării în ședința consiliului. Ordinea de zi a
ședinței Consiliului raional se aduce la cunoștință locuitorilor prin mass-
media sau prin orice alt mijloc de informare.
Iar, pct.28 din Regulamentul sus menționat stipulează că proiectul
ordinii de zi se întocmește la propunerea președintelui raionului sau a
consilierilor care au cerut convocarea consiliului în condițiile art. 20 din
Legea privind administrația publică locală și se supune aprobării consiliului
la începutul ședinței. Remarcă faptul că, în urma verificării legalității actelor
administrative adoptate la ședința Consiliului r. Soroca din 25 august 2023,
s-a depistat că Procesul-verbal nr. 7 al ședinței extraordinare a Consiliului r.
Soroca publicat la 04 septembrie 2023 în Registru de stat al actelor locale nu
corespunde realității discutate la ședință, dovada fiind înregistrarea video a
ședinței disponibile pe linkul: http://euparticip.md/sedinta-ordinara-a-
consiliului-raional-soroca-din-25-august-2023/.
Astfel, nerespectarea prevederilor Legii nr. 436/2006 privind
administrația publică locală se sancționează conform art. 3261 alin. 4 din
Codului contravențional, pentru includerea în Registrul de stat al actelor
locale a unui text care diferă de textul actului aprobat de autoritatea
competentă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2
Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 2 noiembrie
2023 s-a dispus atragerea în procesul în calitate de terți IP Liceul Teoretic
„A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.
Prin hotărârea din 17 ianuarie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul
central, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată Cancelaria
de Stat, Oficiul Teritorial Soroca împotriva Consiliul raional Soroca. S-a
anulat Decizia Consiliul r. Soroca nr. 7/26 din 25 august 2023 „cu privire la
deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic
rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 16 februarie 2024, Consiliul raional Soroca a depus cerere de apel
nemotivat împotriva hotărârea din 17 ianuarie 2024 a Judecătoriei Soroca,
sediul central, iar la 11 aprilie 2024 a depus cerere de apel motivat solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârea din 17 ianuarie 2024 a Judecătoriei
Soroca, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii
depuse de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a casat
integral hotărârea judecătoriei Soroca, sediul central din 17 ianuarie 2024 cu
emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată
de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
raional Soroca cu privire la anularea deciziei nr.7/26 din 25 august 2023 ,,Cu
privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul
Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca” s-a respins.
În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, prin dispoziția
nr. 90 din 22 august 2023 Președintele raionului Soroca a dispus convocarea
ședinței extraordinare a Consiliului raional Soroca pentru data de 25 august
2023, dispoziția fiind însoțită de lista proiectelor de decizii propuse spre
examinare. În lista proiectelor de decizii propuse spre examinare la ședința
extraordinară a Consiliului r. Soroca din data de 25 august 2023 proiectul de
decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă
a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”
nu se regăsește.
A notat că, la data de 23 august 2023 consilierii au fost înștiințați
despre convocarea ședinței consiliului raional Soroca și li sa expediat lista
proiectelor de decizii propuse spre examinare, unde la nr.25 figurează
proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a
câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic
„Visoca”.
3
A subliniat că, până la includerea în ordinea de zi a ședinței consiliului
raional Soroca, proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu
de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP
Liceul Teoretic „Visoca” a fost consultat public și discutat în comisia de
specialitate.
Curtea de apel Bălți a reținut prevederilor art. 47, 18 alin. (1)-(2) a
Legii privind administrația publică locală și a menționat că, reieșind din
procesul verbal al ședinței Consiliului raional Soroca din 25 august 2023 și
din înregistrările video a ședinței disponibile pe linkul:
http://euparticip.md/sedinta-ordinara-a-consiliului-raionalsoroca-din-25-
august-2023/, la începutul ședinței, a fost supusă aprobării ordinea de zi
cu 25 de proiecte de decizii, inclusiv proiectul de decizie nr. 7/26 cu privire
la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic
rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca”. Ordinea de zi a fost
modificată, însă modificările nu au vizat proiectul de decizie nr. 7/26 cu
privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP Liceul
Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca” și nici un consilier
nu a obiectat privitor la includerea în ordinea de zi a proiectului de decizie
dat. Ulterior, pentru adoptarea deciziei, au votat majoritatea consilierilor.
Instanța de apel a statuat că, în cazul în care proiectul de decizie nr.
7/26 cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a câte o clasă a X-a în IP
Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic „Visoca” a fost inclus
în ordinea de zi a ședinței Consiliului raional Soroca, a fost votat de consilieri
la începutul ședinței, a fost examinat în fond, este neîntemeiat argumentul
cererii de chemare în judecată că la emiterea actului contestat a fost încălcată
procedura stabilită prin lege și anume că a fost examinat un proiect de decizie
care inițial nu a fost inclus în ordinea de zi iar ulterior nu a fost inclus în
ordinea de zi a ședinței ca rezultat al modificării ordinii de zi la începutul
ședinței.
În context instanța de apel a conchis că, acțiunea în contencios
administrativ formulată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat
este neîntemeiată, iar prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a admite
pretențiile reclamantului privind anularea deciziei Consiliului raional Soroca
nr. 7/26 din 25 august 2023, cu privire la deschiderea, cu titlu de excepție, a
câte o clasă a X-a în IP Liceul Teoretic rus „A. Pușkin” și IP Liceul Teoretic
„Visoca”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 4 noiembrie 2024, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat
a depus cerere de recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 octombrie 2024
a Curții de Apel Bălți, iar la 16 decembrie 2024 a depus recurs motivat
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 17
4
octombrie 2024, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută
hotărârea din 17 ianuarie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul central.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat
eronat și nu a aplicat anumite prevederi ale legii materiale care urmau a fi
aplicate la soluționarea prezentei pricini, ceea ce constituie temei de
declarare a recursului conform art. 432 alin. (2) lit. a), c) din CPC.
Menționează că decizia nr.7/26 din 25 august 2023 „Cu privire la
deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în Instituția Publică
Liceul Teoretic „A. Pușkin” și Instituția Publică Liceul Teoretic „Visoca”
este adoptată cu încălcarea prevederilor art.18 al Legii nr.436/2006 privind
administrația publică locală și a pct.27 și 28 al Regulamentului privind
constituirea și funcționarea consiliului raional aprobat prin decizia
Consiliului raional Soroca nr. 2/2 din 10.07.2003 cu modificările ulterioare.
Relevă că, în dispoziția Președintelui raionului Soroca de convocare a
ședinței Consiliului raional nr.90 din 22 august 2023 nu este inclusă și nici
nu a fost propusă pentru a fi inclusă în ordinea de zi decizia sus menționată,
respectiv a fost încălcată procedura de elaborare și aprobare prevăzute în
actele normative.
Remarcă faptul că, în urma verificării legalității a actelor
administrative adoptate la ședința Consiliului Raional Soroca din 25 august
2023, s-a depistat că Procesul-verbal nr.7 al ședinței extraordinare a
Consiliului Raional Soroca publicat la 4 septembrie 2023 în Registru de stat
al actelor locale nu corespunde realității discutate la ședință, dovada fiind
înregistrarea video a ședinței, care poate fi accesată pe linkul:
http://euparticip.md/sedinta-ordinara-a-consiliului- raional-soroca-din-25-
august-2023/.
Totodată, conform dispoziției Președintelui raionului Soroca nr. 90 din
22 august 2023 „Cu privire la convocarea ședinței extraordinare a Consiliului
raional Soroca” în ordinea de zi fiind incluse 24 de proiecte de decizii.
Indică că, nu este de acord cu argumentul precum că la data de 23
august 2023 Direcția învățământ a solicitat Președintelui raionului să includă
în proiectul ordinii de zi și proiectul deciziei ”Cu privire la deschiderea, cu
titlul de excepție, a câte o clasă a X-a în Instituția Publică Liceul Teoretic
„A. Pușkin” și Instituția Publică Liceul Teoretic „Visoca”. Proiectul de
decizie „Cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a X-a
în Instituția Publică Liceul Teoretic „A. Pușkin” și Instituția Publică Liceul
Teoretic „Visoca” a trecut prin comisiile de specialitate ca ulterior să fie
propus la începutul ședinței Consiliului raional Soroca pentru a fi inclus in
ordinea de zi. Dispoziția Președintelui raionului Soroca nr. 90 din 22 august
2023 „Cu privire la convocarea ședinței extraordinare a Consiliului raional
5
Soroca” nu a fost modificată prin altă dispoziție cu introducerea proiectului
de decizie „Cu privire la deschiderea, cu titlul de excepție, a câte o clasă a
X-a în Instituția Publică Liceul Teoretic „A. Pușkin” și Instituția Publică
Liceul Teoretic „Visoca”.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ, stipulează că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin.(1) lit.a)-f), alin.(2) și (3) din Codul administrativ,
reglementează că:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit.h) din Codul administrativ, prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
h) recursul este vădit neîntemeiat.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Oficiul Teritorial Soroca al
Cancelariei de Stat, s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul
administrativ și a depus în termen recursul la 16 decembrie 2024. Or, decizia
Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 17 octombrie 2024, copia
deciziei motivate fiindu-i notificată, prin intermediul poștei electronice la 11
decembrie 2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la
dosar (f.d.130).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate
în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la
7
judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
8
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al
Cancelariei de Stat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9