3ra-387/24 — anularea actului administrativ

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Președintele raionului

Soroca, Rusnac Veaceslav,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva

Președintelui raionului Soroca, terț Guțu Vladimir, cu privire la anularea

actului administrative,

împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-387/24

NR. PIGD 2-23034042-01-3ra-02052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Soroca, sediul central, jud. C. Botnaru

Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, D. Corolevschi , N. Chircu,

26 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Președintele raionului Soroca, Rusnac Veaceslav,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

intentat acțiune în contencios administrativ împotriva Președintelui raionului

Soroca, solicitând anularea dispoziției nr.15 din 02.02.2023 „Cu privire la

delegarea la cursurile de instruire la Protecția Civilă”, pe motiv că aceasta ar fi

fost emisă cu încălcarea prevederilor legale.

raionului Soroca a emis dispoziția menționată, prin care a dispus delegarea dlui

Guțu Vladimir, șef al Centrului de Sănătate Publică Soroca, la cursurile de

instruire în domeniul protecției civile, organizate în perioada 8–10 februarie

2023, la Chișinău, str. Cuza Vodă, 8/1.

transmis Președintelui raionului notificarea nr.1304/OT9-35, prin care a

semnalat caracterul ilegal al dispoziției și a solicitat abrogarea acesteia.

Soroca a comunicat că nu consideră necesară abrogarea actului, menținându-

și poziția.

potrivit art.51 alin.(2) lit.a) din Legea nr.436/2006 privind administrația

publică locală, președintele raionului este responsabil doar pentru instruirea

funcționarilor din aparatul său, neavând competența de a dispune delegarea

personalului din cadrul altor instituții publice, precum Centrul de Sănătate

Publică.

raionului poate emite dispoziții doar în limitele competenței legale. Având în

vedere că dl Guțu Vladimir nu se subordonează funcțional președintelui

raionului, dispoziția contestată a fost emisă cu depășirea atribuțiilor conferite

de lege.

1

a atras în proces în calitate de terț Guțu Vladimir - șeful Centrului de Sănătate

Publică Soroca.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admis acțiunea. S-a anulat dispoziția nr.15 din 02.02.2023 „Cu privire la

delegarea la cursurile de instruire la Protecția Civilă”, emisă de Președintele

raionului Soroca.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Președintele raionului Soroca împotriva hotărârii din 5 mai

2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central.

02.02.2023 a fost emisă cu depășirea competenței legale a Președintelui

raionului Soroca, întrucât dl Guțu Vladimir, șef al Centrului de Sănătate

Publică Soroca, nu se află în subordinea președintelui raionului. În consecință,

actul administrativ emis nu poate fi justificat în temeiul atribuțiilor prevăzute

de Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală, iar dreptul de a

delega acest funcționar aparține exclusiv autorității în cadrul căreia acesta

activează. Instanța a reținut că nu poate fi reținută calitatea de subordonare

ierarhică, iar dispoziția nu este acoperită de competențele conferite de lege

președintelui raionului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declarat recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți.

ARGUMENTELE RECURSULUI

instanța de apel a interpretat greșit legea, în special art.52 alin.(3) din Legea

nr.436/2006, care stabilește că acesta exercită și atribuțiile de președinte al

Comisiei pentru Situații Excepționale a raionului. În această calitate, potrivit

Hotărârii Guvernului nr.1340/2001 și Hotărârii Guvernului nr.282/2005,

precum și Planului de pregătire în domeniul protecției civile pentru anul 2023,

2

aprobat la 30 decembrie 2022, președintele era în drept să dispună participarea

membrilor comisiei la instruiri. Guțu Vladimir era membru al Comisiei pentru

Situații Excepționale, conform dispozițiilor nr.33/2020 și nr.18/2023, iar

delegarea sa era justificată. Totodată, a argumentat că dispoziția contestată și-

a produs efectele în perioada 8-10 februarie 2023, astfel încât actul

administrativ este consumat, potrivit art.139 alin.(3) Cod administrativ, și nu

mai produce efecte juridice, motiv pentru care nu mai poate face obiectul

anulării.

POZIȚIA INTIMATULUI

Cancelariei de Stat a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei

contestate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a

fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

3

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată Președintelui raionului Soroca la 22

aprilie 2024, iar recursul a fost depus la 1 martie 2024, cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

4

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de

art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea

unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

5

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Președintele raionului Soroca,

Rusnac Veaceslav.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6