3ra-387/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-387/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Președintele raionului
Soroca, Rusnac Veaceslav,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva
Președintelui raionului Soroca, terț Guțu Vladimir, cu privire la anularea
actului administrative,
împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-387/24
NR. PIGD 2-23034042-01-3ra-02052024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Soroca, sediul central, jud. C. Botnaru
Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, D. Corolevschi , N. Chircu,
26 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Președintele raionului Soroca, Rusnac Veaceslav,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 martie 2023, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a
intentat acțiune în contencios administrativ împotriva Președintelui raionului
Soroca, solicitând anularea dispoziției nr.15 din 02.02.2023 „Cu privire la
delegarea la cursurile de instruire la Protecția Civilă”, pe motiv că aceasta ar fi
fost emisă cu încălcarea prevederilor legale.
În motivarea acțiunii, a indicat că la 2 februarie 2023 Președintele
raionului Soroca a emis dispoziția menționată, prin care a dispus delegarea dlui
Guțu Vladimir, șef al Centrului de Sănătate Publică Soroca, la cursurile de
instruire în domeniul protecției civile, organizate în perioada 8–10 februarie
2023, la Chișinău, str. Cuza Vodă, 8/1.
La 7 februarie 2023, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a
transmis Președintelui raionului notificarea nr.1304/OT9-35, prin care a
semnalat caracterul ilegal al dispoziției și a solicitat abrogarea acesteia.
Prin scrisoarea nr.i02/1-18/207 din 2 martie 2023, Președintele raionului
Soroca a comunicat că nu consideră necesară abrogarea actului, menținându-
și poziția.
Oficiul teritorial a argumentat că dispoziția este nelegală, întrucât
potrivit art.51 alin.(2) lit.a) din Legea nr.436/2006 privind administrația
publică locală, președintele raionului este responsabil doar pentru instruirea
funcționarilor din aparatul său, neavând competența de a dispune delegarea
personalului din cadrul altor instituții publice, precum Centrul de Sănătate
Publică.
De asemenea, în temeiul art.54 alin.(4) din aceeași lege, președintele
raionului poate emite dispoziții doar în limitele competenței legale. Având în
vedere că dl Guțu Vladimir nu se subordonează funcțional președintelui
raionului, dispoziția contestată a fost emisă cu depășirea atribuțiilor conferite
de lege.
1
Prin încheierea Judecătoriei Soroca sediul central din 10 martie 2023, s-
a atras în proces în calitate de terț Guțu Vladimir - șeful Centrului de Sănătate
Publică Soroca.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 5 mai 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central, s-a
admis acțiunea. S-a anulat dispoziția nr.15 din 02.02.2023 „Cu privire la
delegarea la cursurile de instruire la Protecția Civilă”, emisă de Președintele
raionului Soroca.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 mai 2023, Președintele raionului Soroca, Rusnac Veaceslav, a
declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Președintele raionului Soroca împotriva hotărârii din 5 mai
2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central.
În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că dispoziția nr.15 din
02.02.2023 a fost emisă cu depășirea competenței legale a Președintelui
raionului Soroca, întrucât dl Guțu Vladimir, șef al Centrului de Sănătate
Publică Soroca, nu se află în subordinea președintelui raionului. În consecință,
actul administrativ emis nu poate fi justificat în temeiul atribuțiilor prevăzute
de Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală, iar dreptul de a
delega acest funcționar aparține exclusiv autorității în cadrul căreia acesta
activează. Instanța a reținut că nu poate fi reținută calitatea de subordonare
ierarhică, iar dispoziția nu este acoperită de competențele conferite de lege
președintelui raionului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 1 martie 2024, Președintele raionului Soroca, Rusnac Veaceslav, a
declarat recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Președintele raionului Soroca a susținut că
instanța de apel a interpretat greșit legea, în special art.52 alin.(3) din Legea
nr.436/2006, care stabilește că acesta exercită și atribuțiile de președinte al
Comisiei pentru Situații Excepționale a raionului. În această calitate, potrivit
Hotărârii Guvernului nr.1340/2001 și Hotărârii Guvernului nr.282/2005,
precum și Planului de pregătire în domeniul protecției civile pentru anul 2023,
2
aprobat la 30 decembrie 2022, președintele era în drept să dispună participarea
membrilor comisiei la instruiri. Guțu Vladimir era membru al Comisiei pentru
Situații Excepționale, conform dispozițiilor nr.33/2020 și nr.18/2023, iar
delegarea sa era justificată. Totodată, a argumentat că dispoziția contestată și-
a produs efectele în perioada 8-10 februarie 2023, astfel încât actul
administrativ este consumat, potrivit art.139 alin.(3) Cod administrativ, și nu
mai produce efecte juridice, motiv pentru care nu mai poate face obiectul
anulării.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 14 mai 2024, Oficiul teritorial Soroca al
Cancelariei de Stat a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei
contestate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a
fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
3
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia motivată a fost notificată Președintelui raionului Soroca la 22
aprilie 2024, iar recursul a fost depus la 1 martie 2024, cu respectarea
prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
4
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de
art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea
unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
5
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Președintele raionului Soroca,
Rusnac Veaceslav.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6