3ra-251/24 — cu privire la contestarea actelor administrative

În data de 09 iunie 2023 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus acțiune în contencios administrativ, concretizată ulterior, împotriva Consiliului municipal Soroca, prin care a solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului raional Soroca nr. 3/23 din 23 martie 2023 cu privire la modificarea unor decizii, prin excluderea totală a pct. III și excluderea punctelor 2 și 3 din pct. V, ca fiind ilegale și anularea deciziei nr. 5/34 din 19 iunie 2023 cu privire la notificarea Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT9-77 din 27 aprilie 2023. (f.d.1-2,12, 52,-54)

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a invocat că în data de 23 martie 2023 Consiliul r. Soroca a adoptat decizia nr. 3/23 din 23 martie 2023 cu privire la modificarea unor decizii.

Președintele r. Soroca, prin notificarea nr. 1304/OT9-77 din 27 aprilie 2023 a Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a fost notificat privind ilegalitatea deciziei nominalizate.

Totodată, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a menționat, că în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate, a constatat că pct. II, III și V ale deciziei în cauză sunt ilegale, or, Consiliul r. Soroca, prin stabilirea unui șir de sarcini și-a depășit atribuțiile, deoarece în art. 52 din Legea privind administrația publică locală nr. 436/2006, nu se regăsesc astfel de competențe.

În punctul II al deciziei nr. 3/23 din 23 martie 2023 cu privire la modificarea unor decizii, Consiliul r. Soroca a decis modificarea deciziei Consiliului r. Soroca nr. 4/7 din 12 decembrie 2019 cu privire la constituirea comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de conducător de subdiviziune a Consiliului r. Soroca. Astfel, la pct. 2 sintagma „Rusnac Veaceslav, Președinte al raionului” s-a substituit cu sintagma „Alla Bordianu, Vicepreședinte al raionului”.

În pct. III al deciziei menționate Consiliul r. Soroca a decis modificarea pct. 2 din decizia Consiliului raional Soroca nr. 1/9 din 06 februarie 2020 cu privire la Comisia de disciplină pentru conducătorii subdiviziunilor Consiliului raional, instituțiilor publice și întreprinderilor municipale, fondate de consiliul raional Soroca, după cum urmează: sintagma „Rusnac Veaceslav, Președinte al raionului” se substituie cu sintagma „Alla Bordianu, Vicepreședinte al raionului, președinte al comitetului sindical SINDASP după sintagma „șef al Serviciului Asistență Juridică” textul „președinte al comitetului sindical 1 SINDASP sau reprezentantul Comitetului sindical al entității, dosarul căruia se cercetează” se exclude.

În pct. V pct. 2 subpct. 2.1 sintagma Paunescu Svetlana se substituie cu sintagma Bordianu Alla.

În pct. V subpct. 2.2 al deciziei menționate Consiliul raional a decis că la subpct. 2.1 al Deciziei nr. 5/10 din 06 noiembrie 2020 cu privire la delegarea împuternicirilor președintelui și vicepreședinților r. Soroca, se completează cu textul „unic și anual, precum și mărimea lor, stabilirea salariului și acordarea zilelor libere pentru munca prestată în zile de repaus și în cele de sărbătoare nelucrătoare, precum și vicepreședintelui r. Soroca, căruia îi sunt delegate atribuțiile de Președinte al raionului. Pct. 3 se deleagă Vicepreședintelui raionului Soroca, căruia sunt delegate atribuțiile de Președinte al raionului, atribuțiile stabilite în punctele 1.4-1.9 și 1.14. din prezenta decizie.

În susținerea solicitării privind anularea deciziei nr. 5/34 a invocat că în data de 19 iunie 2023 a avut loc ședința Consiliului r. Soroca, în ședința Consiliului raional a fost discutată notificarea Oficiului teritorial Soroca cu nr. 1304/OT9 -77 din 27 aprilie 2023, fiind adoptată decizia prin care în pct. 2 s-a menținut decizia Consiliului r. Soroca nr. 3/23 din 23 martie 2023 cu privire la modificarea unor decizii.

În rezultatul exercitării controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul a constatat că decizia în cauză contravine actelor normative în vigoare.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a considerat că Consiliul r. Soroca era obligat prin prisma prevederilor art. 31 și art. 118 din Codul administrativ să motiveze în drept, în fapt și să-și exercite dreptul discreționar la adoptarea deciziei. În speță rigorile respective nefiind respectate.

În același context, a menționat că respectarea acestor prevederii este obligatorie pentru toți participanți la acest proces. Autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile art. 137, alin. (1) din Codul administrativ,

Prin urmare, Oficiul consideră că, Consiliul r. Soroca, la adoptarea deciziilor contestate, era obligat prin lege să-și exercite discreția, însă fără erori discreționare.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 26 iulie 2023 de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. (f.d.69) 2

Instanța de apel, reținând prevederile art. 3, art. 7, art. 10, art. 49, alin. (2), art. 50, alin. (3), art. 52, alin. (5), art. 53, alin. (2) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în coroborare cu art.16 și art. 225, alin. (1) și (2) din Codul administrativ, a concluzionat că acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat este neîntemeiată.

În acest sens instanța de apel a constatat că prin pct. III al decizia nr. 3/23 din 23 martie 2023 Consiliul raional Soroca doar a modificat componența Comisiei de disciplină, care a fost constituită prin decizia Consiliului raional Soroca nr. 1/9 din 06 februarie 2020 și care nu a fost contestată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în cadrul controlului obligatoriu de legalitate. Mai mult, modificarea respectivă a avut loc, deoarece președintele r. Soroca, Veaceslav Rusnac, nu mai putea exercita funcția de președinte al comisiei de disciplină pentru conducătorii subdiviziunilor Consiliului Raional, instituțiilor publice și întreprinderilor municipale fondate de Consiliul Raional Soroca.

Curtea de Apel Bălți referitor la solicitarea privind excluderea punctelor 2 din pct. V din decizia contestată, a menționat că completarea subpct. 2.1 al pct. 2 la decizia nr. 5/10 din 06 noiembrie 2020 se referă la concretizarea unor garanții stabilite anterior.

La caz, Consiliul raional Soroca având în vedere scrisoarea Autorității Naționale de Integritate nr. 06/47 din 05 ianuarie 2022 și demisia Svetlanei Păunescu din funcția de vicepreședinte al raionului, a împuternicit-o pe Alla Bordianu, vicepreședinte al raionului pentru semnarea actelor administrative cu referire la președintele raionului Soroca.

Astfel, instanța de apel a indicat că președintele/vicepreședintele raionului în calitatea sa de autoritate executivă exercită și alte atribuții încredințate de Consiliul, și deși atribuțiile delegate sunt de competența Consiliul raional, acesta din urmă a acționat în limitele legale și corespundere cu dreptul său discreționar, delegând o parte din atribuții președintele/vicepreședintele raionului Soroca prin decizia nr. 5/10 din 06 noiembrie 2020 și modificate prin decizia nr. 3/23 din 23 martie 2023.

Cu referire la completarea pct. 2.1 al deciziei nr. 5/10 din 06 noiembrie 2020 cu textul „unic și anual, precum și mărimea lor, stabilirea salariului și acordarea zilelor libere pentru munca prestată în zile de repaus și în cele de sărbătoare nelucrătoare, precum și Vicepreședintelui raionului Soroca, căruia îi sunt delegate atribuții de Președinte al raionului”, instanța de apel a reținut că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, deși, a contestat această modificare nu a oferit un argument plauzibil în susținerea poziției sale. În speță, completarea 3 dată a fost efectuată ținându-se cont de faptul că, pe parcursul activității anuale vicepreședintele raionului beneficiază ca și orice angajat de drepturi și garanții, conform legislației. Având în vedere că președintele raionului pe parcursul anului s-a aflat pe o perioadă mai îndelungată în concediu medical, dânsul a fost în imposibilitate de a executa atribuțiile delegate de Consiliul raional.

Mai mult, cu referire la cerința privind contestarea deciziei Consiliului r. Soroca nr. 3/23 din 23 martie 2023, în partea pct. V sbpct. 3, instanța de apel a menționat că prin modificările operate, Consiliul r. Soroca a concretizat, de fapt, împuternicirile vicepreședintelui raionului Soroca, căruia îi sunt delegate atribuțiile de președinte al raionului, pentru perioada în care președintele r. Soroca se va afla în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile.

Curtea de Apel Bălți a subliniat că pe parcursul anului președintele r. Soroca, este în drept, ca și orice angajat, să beneficieze de concediu de odihnă și concediu de boală, iar pentru a nu sista activitatea autorității publice locale, a fost necesară delegarea anumitor împuterniciri vicepreședintelui, care va fi ales de Consiliul r. Soroca în vederea exercitării atribuțiilor președintelui r. Soroca pentru perioada de imposibilitate.

Mai mult, la adoptarea deciziei nr. 3/23 din 23 martie 2023 Consiliul r. Soroca a manifestat suficientă diligență privind exercitarea dreptului discreționar, or adoptarea prezentei decizii a fost condiționată de circumstanțe obiective și determinate, expuse în cadrul cercetării judecătorești.

Cu referire la pretenția Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, referitor la anularea deciziei nr. 5/34 din 19 iunie 2023, instanța de apel a constatat că aceasta a fost adoptată drept urmare al notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind ilegalitatea deciziei nr. 3/23 din 23 martie 2023 legalitatea căreia a fost constatată în cadrul examinării cauzei.

În motivarea recursului, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, totodată, a indicat că instanța de apel nu a administrat în modul corespunzător materialele și probele relevante, a interpretat în mod eronat legea.

În data de 26 martie 2024 Consiliul r. Soroca a depus referință asupra recursului înaintat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menționând că autoritatea recurentă nu a invocat nicio normă materială sau procedurală care a fost încălcată de către instanța de apel. ( f.d. 124-127)

Art. 245 din Codul administrativ prevede următoarele: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ statuează că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246, alin. (1) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ prevede că: „Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să 5 răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Din analiza recursului declarat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat rezultă dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca temeiul legal în baza căruia își întemeiază recursul și respectiv temeiul de admisibilitate a recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele de casare, invocate în recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în temeiul art. 219 din Codul administrativ, a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de judecată.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în 6 judecată și în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 7