3ra-251/24 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-251/24 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului r. Soroca

cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 3ra-251/24

PIGD 2-23082607-01-3ra-15032024)

Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. (2), lit. h) din

Codul administrativ.

Judecătoria Soroca, sediul central, jud. O. Jamba

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

03 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Oxana Parfeni

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele;

ÎN FAPT

depus acțiune în contencios administrativ, concretizată ulterior, împotriva

Consiliului municipal Soroca, prin care a solicitat anularea parțială a deciziei

Consiliului raional Soroca nr. 3/23 din 23 martie 2023 cu privire la modificarea

unor decizii, prin excluderea totală a pct. III și excluderea punctelor 2 și 3 din

pct. V, ca fiind ilegale și anularea deciziei nr. 5/34 din 19 iunie 2023 cu privire

la notificarea Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT9-77

din 27 aprilie 2023. (f.d.1-2,12, 52,-54)

invocat că în data de 23 martie 2023 Consiliul r. Soroca a adoptat decizia nr.

3/23 din 23 martie 2023 cu privire la modificarea unor decizii.

2023 a Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a fost notificat privind

ilegalitatea deciziei nominalizate.

în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate, a constatat că pct. II, III și V

ale deciziei în cauză sunt ilegale, or, Consiliul r. Soroca, prin stabilirea unui șir

de sarcini și-a depășit atribuțiile, deoarece în art. 52 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436/2006, nu se regăsesc astfel de competențe.

modificarea unor decizii, Consiliul r. Soroca a decis modificarea deciziei

Consiliului r. Soroca nr. 4/7 din 12 decembrie 2019 cu privire la constituirea

comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de conducător

de subdiviziune a Consiliului r. Soroca. Astfel, la pct. 2 sintagma „Rusnac

Veaceslav, Președinte al raionului” s-a substituit cu sintagma „Alla Bordianu,

Vicepreședinte al raionului”.

pct. 2 din decizia Consiliului raional Soroca nr. 1/9 din 06 februarie 2020 cu

privire la Comisia de disciplină pentru conducătorii subdiviziunilor Consiliului

raional, instituțiilor publice și întreprinderilor municipale, fondate de consiliul

raional Soroca, după cum urmează: sintagma „Rusnac Veaceslav, Președinte al

raionului” se substituie cu sintagma „Alla Bordianu, Vicepreședinte al

raionului, președinte al comitetului sindical SINDASP după sintagma „șef al

Serviciului Asistență Juridică” textul „președinte al comitetului sindical

1

SINDASP sau reprezentantul Comitetului sindical al entității, dosarul căruia se

cercetează” se exclude.

sintagma Bordianu Alla.

la subpct. 2.1 al Deciziei nr. 5/10 din 06 noiembrie 2020 cu privire la delegarea

împuternicirilor președintelui și vicepreședinților r. Soroca, se completează cu

textul „unic și anual, precum și mărimea lor, stabilirea salariului și acordarea

zilelor libere pentru munca prestată în zile de repaus și în cele de sărbătoare

nelucrătoare, precum și vicepreședintelui r. Soroca, căruia îi sunt delegate

atribuțiile de Președinte al raionului. Pct. 3 se deleagă Vicepreședintelui

raionului Soroca, căruia sunt delegate atribuțiile de Președinte al raionului,

atribuțiile stabilite în punctele 1.4-1.9 și 1.14. din prezenta decizie.

data de 19 iunie 2023 a avut loc ședința Consiliului r. Soroca, în ședința

Consiliului raional a fost discutată notificarea Oficiului teritorial Soroca cu nr.

1304/OT9 -77 din 27 aprilie 2023, fiind adoptată decizia prin care în pct. 2 s-a

menținut decizia Consiliului r. Soroca nr. 3/23 din 23 martie 2023 cu privire la

modificarea unor decizii.

constatat că decizia în cauză contravine actelor normative în vigoare.

r. Soroca era obligat prin prisma prevederilor art. 31 și art. 118 din Codul

administrativ să motiveze în drept, în fapt și să-și exercite dreptul discreționar

la adoptarea deciziei. În speță rigorile respective nefiind respectate.

obligatorie pentru toți participanți la acest proces. Autoritatea publică nu este

complet liberă în utilizarea dreptului discreționar. Acțiunea administrativă

trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se

desprinde, în special, din prevederile art. 137, alin. (1) din Codul administrativ,

deciziilor contestate, era obligat prin lege să-și exercite discreția, însă fără erori

discreționare.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

corectată prin încheierea din 24 august 2023 s-a respins, ca fiind neîntemeiată,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului raional Soroca privind anularea

parțiala a deciziei nr. 3/23 din 23 martie 2023 și a deciziei nr. 5/34 din 19 iunie

2023 de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. (f.d.69)

2

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel declarată de Cancelaria de Stat, Oficiul teritorial Soroca

împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 19 iulie 2023. (f.d.

96,97-104)

(2), art. 50, alin. (3), art. 52, alin. (5), art. 53, alin. (2) din Legea nr. 436-XVI

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în coroborare cu

art.16 și art. 225, alin. (1) și (2) din Codul administrativ, a concluzionat că

acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat este

neîntemeiată.

3/23 din 23 martie 2023 Consiliul raional Soroca doar a modificat componența

Comisiei de disciplină, care a fost constituită prin decizia Consiliului raional

Soroca nr. 1/9 din 06 februarie 2020 și care nu a fost contestată de Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în cadrul controlului obligatoriu de

legalitate. Mai mult, modificarea respectivă a avut loc, deoarece președintele r.

Soroca, Veaceslav Rusnac, nu mai putea exercita funcția de președinte al

comisiei de disciplină pentru conducătorii subdiviziunilor Consiliului Raional,

instituțiilor publice și întreprinderilor municipale fondate de Consiliul Raional

Soroca.

2 din pct. V din decizia contestată, a menționat că completarea subpct. 2.1 al

pct. 2 la decizia nr. 5/10 din 06 noiembrie 2020 se referă la concretizarea unor

garanții stabilite anterior.

Naționale de Integritate nr. 06/47 din 05 ianuarie 2022 și demisia Svetlanei

Păunescu din funcția de vicepreședinte al raionului, a împuternicit-o pe Alla

Bordianu, vicepreședinte al raionului pentru semnarea actelor administrative cu

referire la președintele raionului Soroca.

raionului în calitatea sa de autoritate executivă exercită și alte atribuții

încredințate de Consiliul, și deși atribuțiile delegate sunt de competența

Consiliul raional, acesta din urmă a acționat în limitele legale și corespundere

cu dreptul său discreționar, delegând o parte din atribuții

președintele/vicepreședintele raionului Soroca prin decizia nr. 5/10 din 06

noiembrie 2020 și modificate prin decizia nr. 3/23 din 23 martie 2023.

2020 cu textul „unic și anual, precum și mărimea lor, stabilirea salariului și

acordarea zilelor libere pentru munca prestată în zile de repaus și în cele de

sărbătoare nelucrătoare, precum și Vicepreședintelui raionului Soroca, căruia îi

sunt delegate atribuții de Președinte al raionului”, instanța de apel a reținut că

Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, deși, a contestat această modificare nu

a oferit un argument plauzibil în susținerea poziției sale. În speță, completarea

3

dată a fost efectuată ținându-se cont de faptul că, pe parcursul activității anuale

vicepreședintele raionului beneficiază ca și orice angajat de drepturi și garanții,

conform legislației. Având în vedere că președintele raionului pe parcursul

anului s-a aflat pe o perioadă mai îndelungată în concediu medical, dânsul a

fost în imposibilitate de a executa atribuțiile delegate de Consiliul raional.

r. Soroca nr. 3/23 din 23 martie 2023, în partea pct. V sbpct. 3, instanța de apel

a menționat că prin modificările operate, Consiliul r. Soroca a concretizat, de

fapt, împuternicirile vicepreședintelui raionului Soroca, căruia îi sunt delegate

atribuțiile de președinte al raionului, pentru perioada în care președintele r.

Soroca se va afla în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile.

Soroca, este în drept, ca și orice angajat, să beneficieze de concediu de odihnă

și concediu de boală, iar pentru a nu sista activitatea autorității publice locale,

a fost necesară delegarea anumitor împuterniciri vicepreședintelui, care va fi

ales de Consiliul r. Soroca în vederea exercitării atribuțiilor președintelui r.

Soroca pentru perioada de imposibilitate.

Soroca a manifestat suficientă diligență privind exercitarea dreptului

discreționar, or adoptarea prezentei decizii a fost condiționată de circumstanțe

obiective și determinate, expuse în cadrul cercetării judecătorești.

referitor la anularea deciziei nr. 5/34 din 19 iunie 2023, instanța de apel a

constatat că aceasta a fost adoptată drept urmare al notificării Oficiului teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat privind ilegalitatea deciziei nr. 3/23 din 23 martie

2023 legalitatea căreia a fost constatată în cadrul examinării cauzei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Soroca al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

integrală a acțiunii. ( f.d.111-114)

a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel, totodată, a indicat că instanța de apel nu a

administrat în modul corespunzător materialele și probele relevante, a

interpretat în mod eronat legea.

recursului înaintat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin

care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menționând că

autoritatea recurentă nu a invocat nicio normă materială sau procedurală care a

fost încălcată de către instanța de apel. ( f.d. 124-127)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

4

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată public la 05 decembrie 2023, a fost notificată participanților la

proces prin intermediul poștei electronice la 01 februarie 2024. (f.d. 105)

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recursul motivat la

12 februarie 2024. (f.d.110)

În asemenea circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

5

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Cancelariei de Stat rezultă dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel,

fără a invoca temeiul legal în baza căruia își întemeiază recursul și respectiv

temeiul de admisibilitate a recursului.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat

din oficiu.

motivele de casare, invocate în recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante,

care nu au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în temeiul art. 219

din Codul administrativ, a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor

prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de

judecată.

că, recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

6

judecată și în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului

și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Diana Stănilă

Judecători Oxana Parfeni

Ion Munteanu

7