3ra-80/24 — Contestarea actului administrativ

La 31 martie 2023, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliul municipal Soroca prin care solicită anularea deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 23/31 din 16 februarie 2023 „Cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție Direcția Generală Teritorială ”Nord”, anularea deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 24/6 din 24 martie 2023 ”Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu nr. 1304/OT9-55 din 01 martie 2023”.

În motivare a invocat că, la 16 februarie 2023 Consiliul mun. Soroca a adoptat Decizia nr. 23/31 Cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție, Direcția Generală Teritorială ”Nord”.

Astfel, Consiliul municipal fost notificat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de 01 martie 2023 cu nr. 1304/OT9 - 55 privind ilegalitatea deciziei nominalizate.

Reclamantul a notat că, în Registrul de Stat al actelor locale la data de 30 martie 2023 a fost publicată decizia Consiliului mun. Soroca nr. 24/6 din 24 martie 2023 Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de stat cu nr. 1304/ОТ9-55 din 01 martie 2023, prin care în pct. 2 al deciziei se reexaminează și se refuză abrogarea deciziei nr. 23/31 din 16 februarie 2023.

În sensul pretențiilor nominalizate în acțiune reclamantul a reținut că, în rezultatul exercitării controlului asupra actului menționat a constatat că decizia sus menționată este ilegală din următoarele considerente.

În acest sens a indicat că, temeiul legal din clauza de emitere a deciziei nu este stabilit corect și deplin. Sunt indicate prevederi legale de ordin general iar norme speciale legale care reglementează direct obiectul actului normativ nu sunt indicate.

Astfel, în pct. 1 al deciziei menționate mai sus, Consiliul municipal Soroca decide că se i-a act de demersul Centrului Național Anticorupție, Direcția Generală Teritorială ”Nord” cu expunerea asupra sumelor: 1.1 Acordarea indemnizației unice la nașterea copilului din mun. Soroca: 1.1.1. 686,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1 1.1.2. 646,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.1.3. 664,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.1.4. 743,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.1.5. 671,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil 1.2. Alocarea surselor financiare din fondul de rezervă АО „Uniunea Cernobîl din raionul Soroca”: 1.2.1. 10,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.3. Alocarea surselor financiare din fondul de rezervă Parohiei „Sf. M. Mc. Dimitrie” din mun. Soroca: 1.3.1. 10,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.4. Nu au fost reflectate în componența activelor Primăriei valorile materiale: 1.4.1. 396,7 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.5. Premii anuale și premii unice cu depășirea limitei anuale a fondului de remunerare: 1.5.1. 42,85 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.6. Acordate premii unice unilaterale: 1.6.1. 29,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.7. Sporuri la salariu, premii unice, ajutor material și premii anuale: 1.7.1. 97,5 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.7.2. 270,5 mii Iei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.7.3. 182,9 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.7.4. 109,2 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.7.5. 42,1 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Spor pentru performanță și premii unice pentru angajații sancționați disciplinar: 1.8.1. 7115 lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.8.2. 5433 lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.8.3. 292 lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Achitarea salariului: 1.9.1. 4,0 mii lei- nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Salarizarea dublă: 1.10.1. 1,5 mii lei- nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Prestarea serviciilor de angajații Primăriei în cadrul Programului Național de dezvoltare a orașelor - poli de creștere: 1.11.1. 39,8 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.11.2. 18,2 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.11.3. 18,2 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.11.4. 9,1 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.11.5. 17,1 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil; 1.11.6. 10, 0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Divergență la componența creanțelor reflectate la contul 419320: 1.12.1. 2572,7 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 2 1.

Divergența între planul de achiziții și lucrările executate: 1.13.1. 155,8 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Amplasarea terenului de distracție pe terenul proprietate publică: 1.14.1. 214,63 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Neasigurarea eficacității și eficienței gestionării patrimoniului: 1.15.1. 182,7 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Ratarea veniturilor suplimentare: 1.16.1. 18,0 mii lei- nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Nu a fost percepută taxa pentru folosirea terenului pe care sunt amplasate gheretele: 1.17.1. 23,9 mii Iei- nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Atribuirea cu titlul gratuit bisericii unui teren: 1.18.1. 76,4 mii lei- nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Atribuirea în comodat terenului și construcție unei asociații obștești: 1.19.1. 572,6 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Atribuirea în comodat terenului și construcție unei asociații obștești: 1.20.1. 509,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Încasarea impozitului privat: 1.21.1. 26,5 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil . 1.

Reflectarea în evidenta contabilă a materialelor utile obținute în rezultatul casării: 1.22.1. 183,5 mii lei- nu constituie prejudiciu material considerabil. 1.

Decontarea produselor alimentare și repartizarea persoanelor aflate în situația de risc, familiilor cu mulți copii, persoanelor și dizabilități și familiilor social vulnerabile: 1.23.1. 50,8 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil. 8. Reclamantul a reiterat că, conform prevederilor art. 126 din Codul penal care stabilește modul de determinare a caracterului considerabil sau esențial al daunei, urmează a fi aplicate doar în cadrul unui proces penal, iar organul de urmărire penală în cadrul procesului penal trebuie să ia în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 9. Astfel, menționează că actele administrative adoptate de un organ colegial (la caz, consiliul municipal) nu pot fi puse la baza determinării caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune prin prisma art. 126 Cod penal. 10. Centrul Național Anticorupție îi revine sarcina de a determina toate aceste circumstanțe și în urma analizei probelor administrate, inclusiv urmare a cererilor și informațiilor prezentate de către victimă cu privire la prejudiciul cauzat, trebuie să se expună asupra prejudiciului cauzat bugetului 3 de stat, având în vedere că executarea bugetelor locale, au impact direct asupra bugetului de stat. 11. În contextul celor reținute susține reclamantul că, controlul administrativ exercitat de către Oficiu asupra activității desfășurate de către autoritățile publice locale nu urmărește alt scop decât asigurarea respectării legalității și a principiilor constituționale (art. 6 alin. (4) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006). 12. Astfel, este necesar ca actele administrative ale autorităților administrației publice să fie emise în baza și în vederea executării legislației în vigoare. 13. Prin încheierea 13 aprilie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost atras în proces în calitate terț, Direcția Generală ”Nord” al Centrului Național de Anticorupție. 14. Prin hotărârea din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. S-a anulat Decizia Consiliului mun. Soroca nr. 23/31 din 16 februarie 2023 ”Cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție, Direcția generală teritorială ”Nord”. S-a anulat Decizia Consiliului mun. Soroca nr. 24/6 din 24 martie 2023 ”Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu nr. 1304/OT-55 din 01 martie 2023”. 15. La 07 iulie 2023, Consiliul municipal Soroca a declarat apel împotriva hotărârii din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. 16. Prin decizia din 31 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Soroca și s-a menținut hotărârea din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. 17. În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, prin sesizarea nr.12/216 din 25.01.2023 Centrul Național Anticorupție ca urmare a constatărilor inspectării financiare complexe la Primăria mun. Soroca pentru perioada de activitate 01.01.2017-31.12.2021, a solicitat Consiliului municipal Soroca examinarea pretinselor încălcări și anume (achitarea indemnizației unice la nașterea copilului inclusiv în anul 2017 în mărime 686,0 mii lei, în anul 2018 în mărime de 646,0 mii lei, în anul 2019 în mărime de 664,0 mii lei, în anul 2020 în mărime de 743,0 mii lei și în anul 2021 în mărime de 671,0 mii lei; alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă al primăriei în mărime de 10000 lei; alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă a primăriei sub formă de sponsorizare pentru AO Parohia ”SF.M.Mc.Dmitrie” în mărime de 10 000 lei; nu au fost reflectate în componența activelor primăriei valorile materiale în sumă de 396, 7 mii lei; acordarea premiilor anuale și unic cu depășirea limitei anuale a fondului de remunerare în mărime de 42, 85 mii lei; acordarea premiei unice unilaterale 4 în mărime de 29, 0 mii lei; acordarea sporurilor la salariu, premii unice, ajutor material și premii anuale în mărime de 702, 2 mii lei; acordarea premiilor anuale, spor pentru performanță și premii unice în mărime de 12, 8 mii lei; achitarea salariului în mărime de 4, 0 mii lei; remunerarea dublă a muncii în mărime de 1, 5 mii lei; achitarea plăților în cadrul Programului Național de Dezvoltare a orașelor-poli de creștere în mărime de 112, 4 mii lei; divergențe la la componența creanțelor reflectate la contul nr. 419320 în mărime de 2 572, 7 mii lei; divergențe între planul de achiziții și lucrările executate în mărime de 155, 8 mii lei; nu a fost calculate plata pentru locațiune în mărime de 214, 63 mii lei; neasigurarea eficacității și eficienței gestionării patrimoniului cu ratarea posibilității încasării veniturilor suplimentare în buget în mărime de 182, 7 mii lei; ratarea veniturilor suplimentare în mărime de 23, 9 mi lei; prejudicierea bugetului local ca urmare a atribuirii cu titlu gratuit a terenului în proprietate bisericii în mărime de 76, 4 mii lei; nu au fost încasate veniturile pentru atribuirea terenului și construcției unei asociații obștești în mărime de 572, 6 mii lei; nu au fost încasate venituri pentru acordarea în locațiune și folosință a terenului pentru o asociație obștească în mărime de 509, 0 mii lei; neîncasarea impozitului privat în mărime de 26, 5 mii lei; nu s-a asigurat reflectarea în evidența contabilă a materialelor obținute în rezultatul casării în mărime de 183, 5 mii lei; decontarea produselor alimentare din instituțiile de educație timpurie în mărime de 50, 8 mii lei). 18. Ca urmare, la 16 februarie 2023 Consiliul municipal Soroca a adoptat decizia nr. 23/31 ,,Cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție Direcția Generală Teritorială ”Nord”. 19. Instanța de apel a notat că, Consiliul municipal Soroca prin decizia nominalizată a apreciat neconsiderabil prejudiciul cauzat bugetului prin sumele enumerate în demers. 20. Urmare a controlului obligatoriu de legalitate conform prerogativelor art.64 al Legii privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 și ”Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de stat”, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a efectuat controlul de legalitate al deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 23/31 din 16 februarie 2023 „Cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție Direcția Generală Teritorială ”Nord””, iar la data de 01 martie 2023 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a înaintat Consiliului municipal Soroca notificarea nr. 1304/OT9-55 prin care a solicitat abrogarea deciziei nr. 23/31 din 16 februarie 2023. 21. La 24 martie 2023 Consiliul municipal Soroca a emis Decizia nr. 24/6 ”Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT9- 55 din 01.03.2023 prin care la pct. 2 a deciziei s-a decis de a refuza abrogarea Deciziei nr. 23/31 din 16.02.2023, fapt ce a generat înaintarea prezentei acțiuni. 5 22. Instanța de apel a reținut că, prin adoptarea deciziei Consiliul municipal Soroca nr. 23/31 din 16 februarie 2023 ,,Cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție Direcția Generală Teritorială ”Nord” este urmărit scopul de a aprecia abilitatea aprecierii prejudiciului cauzat bugetului local și unității administrativ teritorial. 23. Curtea de Apel a notat că, deși Consiliul mun. Soroca a apreciat neconsiderabil prejudiciul cauzat bugetului, acesta depășește valoarea a 20 de salarii medii lunare pe economie prognozat, stabilit prin hotărârile de Guvern pentru fiecare an în parte. Astfel, ca urmare a inspectării financiare complexe efectuate la Primăria mun. Soroca pentru perioada de activitate 01.01.2017-31.12.2021 s-a constatat cu certitudine faptul că, pentru anul 2017 s-au acordat indemnizați unice la nașterea copilului pentru anul 2017 suma de 686 000 lei, pentru anul 2018 suma de 646 000 lei, pentru anul 2019 suma de 664 000 lei, pentru anul 2020 – 743 000 lei și pentru anul 2021 – 671 000 lei.

Consiliul mun. Soroca prin emiterea actului administrativ supus litigiului, și-a extins sfera competenței, la caz nu era în competența Consiliului municipal Soroca să determine caracterul considerabil al prejudiciului cauzat bugetului, aceste acțiuni fiind de competența altor autorități publice – organelor de urmărire penală, instanțe de judecată, reieșind din actele, înscrisurile prezentate în scopul determinării acestui prejudiciu.

Cu referire la cerința privind anularea deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 24/6 din 24 martie 2023 ”Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu nr. 1304/OT9-55 din 01 martie 2023”, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a admis-o, or, această fiind cerință subsecventă cerinței principale.

În circumstanțele expuse, instanța de apel a notat că, apelantul nu a adus argumente plauzibile care să răstoarne circumstanțele de fapt și de drept elucidate de către instanța de fond.

La 02 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Primăria municipiului Soroca a depus recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și transmiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a susținut că, instanța de apel și-au depășit limitele controlului judecătoresc, fapt prevăzut la art. 225 Cod administrativ.

În decizie a indicat expres, pct. 79 că „ Curtea consideră necesară să emită o adresare către Parlament în vederea stabilirii în legea penală a unui prag valoric al daunelor considerabile și esențiale pentru excluderea estimărilor subiective”, astfel, instanța s-a expus asupra unui fapt în lipsa unei reglementări în acest sens.

La emiterea deciziei a fost încălcat art. 130 alin. (1)- (4) din Codul de procedură civilă, în speța dată au fost examinate și apreciate numai probe prezentate de Cancelaria de Stat Soroca, însă de fapt nu a indicat nici o 6 normă de drept, pe care Consiliul municipal Soroca la adoptarea deciziei a încălcat-o. Însă probele prezentate de Consiliul, precum actul inspecției financiare care a fost contestat la Judecătoria sediul Râșcani, mun. Chișinău, au fost apreciate incorect de către instanță.

Instanța de apel incorect a aplicat cazului dispoziția art. 126 Cod penal în mod expres stabilește că caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă. În cazul dat statul de victimă este Consiliului municipal Soroca, însă acest fapt în actul judecătoresc nu este indicat nimic.

Notificare parvenită de la CNA a fost adresată Consiliului municipal Soroca, demers pe care Primarul mun. Soroca era obligată să-l expună Consiliului municipal spre examinare.

În opinia recurentului decizia instanței de apel este neîntemeiată emisă cu aplicarea eronată a normelor relevante speței.

Prin referința depusă la 9 februarie 2024, intimatul a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, susținând că, legalitatea deciziei instanței de apel.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare 7 pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la 02 ianuarie 2024. Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Primăria mun. Soroca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit 8 nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi 9 mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Soroca. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10