3ra-80/24 — contestarea actului administrativ

3ra-80/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Primăria mun.

Soroca,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de OT Cancelaria de Stat Soroca împotriva Consiliul

municipal Soroca privind anularea Deciziei nr. 23/31 din 16 februarie 2023

„cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție,

Direcția generală teritorială „Nord” și a Deciziei nr. 24/6 din 24 martie 2023

„cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat cu nr. 1304/OT-55 din 01 martie 2023”,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra- 80/24 )

NR. PIGD 2-23047667-01-3ra-22012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: O. Jamba,

Instanța de apel : S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

18 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus Primăria

mun. Soroca,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliul municipal

Soroca prin care solicită anularea deciziei Consiliului municipal Soroca nr.

23/31 din 16 februarie 2023 „Cu privire la examinarea demersului Centrului

Național Anticorupție Direcția Generală Teritorială ”Nord”, anularea

deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 24/6 din 24 martie 2023 ”Cu privire

la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu

nr. 1304/OT9-55 din 01 martie 2023”.

a adoptat Decizia nr. 23/31 Cu privire la examinarea demersului Centrului

Național Anticorupție, Direcția Generală Teritorială ”Nord”.

Soroca al Cancelariei de Stat la data de 01 martie 2023 cu nr. 1304/OT9 - 55

privind ilegalitatea deciziei nominalizate.

30 martie 2023 a fost publicată decizia Consiliului mun. Soroca nr. 24/6 din

24 martie 2023 Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial

Soroca al Cancelariei de stat cu nr. 1304/ОТ9-55 din 01 martie 2023, prin

care în pct. 2 al deciziei se reexaminează și se refuză abrogarea deciziei nr.

23/31 din 16 februarie 2023.

în rezultatul exercitării controlului asupra actului menționat a constatat că

decizia sus menționată este ilegală din următoarele considerente.

nu este stabilit corect și deplin. Sunt indicate prevederi legale de ordin

general iar norme speciale legale care reglementează direct obiectul actului

normativ nu sunt indicate.

Soroca decide că se i-a act de demersul Centrului Național Anticorupție,

Direcția Generală Teritorială ”Nord” cu expunerea asupra sumelor: 1.1

Acordarea indemnizației unice la nașterea copilului din mun. Soroca:

1.1.1. 686,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1

1.1.2. 646,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.1.3. 664,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.1.4. 743,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.1.5. 671,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil

1.2. Alocarea surselor financiare din fondul de rezervă АО „Uniunea

Cernobîl din raionul Soroca”:

1.2.1. 10,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.3. Alocarea surselor financiare din fondul de rezervă Parohiei „Sf. M.

Mc. Dimitrie” din mun. Soroca:

1.3.1. 10,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.4. Nu au fost reflectate în componența activelor Primăriei valorile

materiale:

1.4.1. 396,7 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.5. Premii anuale și premii unice cu depășirea limitei anuale a fondului

de remunerare:

1.5.1. 42,85 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.6. Acordate premii unice unilaterale:

1.6.1. 29,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.7. Sporuri la salariu, premii unice, ajutor material și premii anuale:

1.7.1. 97,5 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.7.2. 270,5 mii Iei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.7.3. 182,9 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.7.4. 109,2 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.7.5. 42,1 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.8. Spor pentru performanță și premii unice pentru angajații sancționați

disciplinar:

1.8.1. 7115 lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.8.2. 5433 lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.8.3. 292 lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.9. Achitarea salariului: 1.9.1. 4,0 mii lei- nu constituie prejudiciu

material considerabil.

1.10. Salarizarea dublă: 1.10.1. 1,5 mii lei- nu constituie prejudiciu

material considerabil.

1.11. Prestarea serviciilor de angajații Primăriei în cadrul Programului

Național de dezvoltare a orașelor - poli de creștere:

1.11.1. 39,8 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.11.2. 18,2 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.11.3. 18,2 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.11.4. 9,1 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.11.5. 17,1 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil;

1.11.6. 10, 0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.12. Divergență la componența creanțelor reflectate la contul 419320:

1.12.1. 2572,7 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

2

1.13. Divergența între planul de achiziții și lucrările executate: 1.13.1.

155,8 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.14. Amplasarea terenului de distracție pe terenul proprietate publică:

1.14.1. 214,63 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.15. Neasigurarea eficacității și eficienței gestionării patrimoniului:

1.15.1. 182,7 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.16. Ratarea veniturilor suplimentare: 1.16.1. 18,0 mii lei- nu constituie

prejudiciu material considerabil.

1.17. Nu a fost percepută taxa pentru folosirea terenului pe care sunt

amplasate gheretele:

1.17.1. 23,9 mii Iei- nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.18. Atribuirea cu titlul gratuit bisericii unui teren:

1.18.1. 76,4 mii lei- nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.19. Atribuirea în comodat terenului și construcție unei asociații obștești:

1.19.1. 572,6 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.20. Atribuirea în comodat terenului și construcție unei asociații obștești:

1.20.1. 509,0 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.21. Încasarea impozitului privat:

1.21.1. 26,5 mii lei - nu constituie prejudiciu material considerabil

. 1.22. Reflectarea în evidenta contabilă a materialelor utile obținute în

rezultatul casării:

1.22.1. 183,5 mii lei- nu constituie prejudiciu material considerabil.

1.23. Decontarea produselor alimentare și repartizarea persoanelor aflate

în situația de risc, familiilor cu mulți copii, persoanelor și dizabilități și

familiilor social vulnerabile: 1.23.1. 50,8 mii lei - nu constituie prejudiciu

material considerabil.

penal care stabilește modul de determinare a caracterului considerabil sau

esențial al daunei, urmează a fi aplicate doar în cadrul unui proces penal, iar

organul de urmărire penală în cadrul procesului penal trebuie să ia în

considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă,

starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar

în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

colegial (la caz, consiliul municipal) nu pot fi puse la baza determinării

caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune prin prisma

art. 126 Cod penal.

aceste circumstanțe și în urma analizei probelor administrate, inclusiv

urmare a cererilor și informațiilor prezentate de către victimă cu privire la

prejudiciul cauzat, trebuie să se expună asupra prejudiciului cauzat bugetului

3

de stat, având în vedere că executarea bugetelor locale, au impact direct

asupra bugetului de stat.

administrativ exercitat de către Oficiu asupra activității desfășurate de către

autoritățile publice locale nu urmărește alt scop decât asigurarea respectării

legalității și a principiilor constituționale (art. 6 alin. (4) din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006).

administrației publice să fie emise în baza și în vederea executării legislației

în vigoare.

a fost atras în proces în calitate terț, Direcția Generală ”Nord” al Centrului

Național de Anticorupție.

a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat.

S-a anulat Decizia Consiliului mun. Soroca nr. 23/31 din 16 februarie

2023 ”Cu privire la examinarea demersului Centrului Național Anticorupție,

Direcția generală teritorială ”Nord”.

S-a anulat Decizia Consiliului mun. Soroca nr. 24/6 din 24 martie 2023

”Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat cu nr. 1304/OT-55 din 01 martie 2023”.

hotărârii din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

respins apelul declarat de Consiliul municipal Soroca și s-a menținut

hotărârea din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

nr.12/216 din 25.01.2023 Centrul Național Anticorupție ca urmare a

constatărilor inspectării financiare complexe la Primăria mun. Soroca pentru

perioada de activitate 01.01.2017-31.12.2021, a solicitat Consiliului

municipal Soroca examinarea pretinselor încălcări și anume (achitarea

indemnizației unice la nașterea copilului inclusiv în anul 2017 în mărime

686,0 mii lei, în anul 2018 în mărime de 646,0 mii lei, în anul 2019 în mărime

de 664,0 mii lei, în anul 2020 în mărime de 743,0 mii lei și în anul 2021 în

mărime de 671,0 mii lei; alocarea mijloacelor financiare din fondul de

rezervă al primăriei în mărime de 10000 lei; alocarea mijloacelor financiare

din fondul de rezervă a primăriei sub formă de sponsorizare pentru AO

Parohia ”SF.M.Mc.Dmitrie” în mărime de 10 000 lei; nu au fost reflectate în

componența activelor primăriei valorile materiale în sumă de 396, 7 mii lei;

acordarea premiilor anuale și unic cu depășirea limitei anuale a fondului de

remunerare în mărime de 42, 85 mii lei; acordarea premiei unice unilaterale

4

în mărime de 29, 0 mii lei; acordarea sporurilor la salariu, premii unice,

ajutor material și premii anuale în mărime de 702, 2 mii lei; acordarea

premiilor anuale, spor pentru performanță și premii unice în mărime de 12,

8 mii lei; achitarea salariului în mărime de 4, 0 mii lei; remunerarea dublă a

muncii în mărime de 1, 5 mii lei; achitarea plăților în cadrul Programului

Național de Dezvoltare a orașelor-poli de creștere în mărime de 112, 4 mii

lei; divergențe la la componența creanțelor reflectate la contul nr. 419320 în

mărime de 2 572, 7 mii lei; divergențe între planul de achiziții și lucrările

executate în mărime de 155, 8 mii lei; nu a fost calculate plata pentru

locațiune în mărime de 214, 63 mii lei; neasigurarea eficacității și eficienței

gestionării patrimoniului cu ratarea posibilității încasării veniturilor

suplimentare în buget în mărime de 182, 7 mii lei; ratarea veniturilor

suplimentare în mărime de 23, 9 mi lei; prejudicierea bugetului local ca

urmare a atribuirii cu titlu gratuit a terenului în proprietate bisericii în mărime

de 76, 4 mii lei; nu au fost încasate veniturile pentru atribuirea terenului și

construcției unei asociații obștești în mărime de 572, 6 mii lei; nu au fost

încasate venituri pentru acordarea în locațiune și folosință a terenului pentru

o asociație obștească în mărime de 509, 0 mii lei; neîncasarea impozitului

privat în mărime de 26, 5 mii lei; nu s-a asigurat reflectarea în evidența

contabilă a materialelor obținute în rezultatul casării în mărime de 183, 5 mii

lei; decontarea produselor alimentare din instituțiile de educație timpurie în

mărime de 50, 8 mii lei).

decizia nr. 23/31 ,,Cu privire la examinarea demersului Centrului Național

Anticorupție Direcția Generală Teritorială ”Nord”.

nominalizată a apreciat neconsiderabil prejudiciul cauzat bugetului prin

sumele enumerate în demers.

art.64 al Legii privind administrația publică locală nr.436-XVI din

28.12.2006 și ”Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

oficiilor teritoriale ale Cancelariei de stat”, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a efectuat controlul de legalitate al deciziei Consiliului

municipal Soroca nr. 23/31 din 16 februarie 2023 „Cu privire la examinarea

demersului Centrului Național Anticorupție Direcția Generală Teritorială

”Nord””, iar la data de 01 martie 2023 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat a înaintat Consiliului municipal Soroca notificarea nr. 1304/OT9-55

prin care a solicitat abrogarea deciziei nr. 23/31 din 16 februarie 2023.

”Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat nr. 1304/OT9- 55 din 01.03.2023 prin care la pct. 2 a deciziei s-a

decis de a refuza abrogarea Deciziei nr. 23/31 din 16.02.2023, fapt ce a

generat înaintarea prezentei acțiuni.

5

municipal Soroca nr. 23/31 din 16 februarie 2023 ,,Cu privire la examinarea

demersului Centrului Național Anticorupție Direcția Generală Teritorială

”Nord” este urmărit scopul de a aprecia abilitatea aprecierii prejudiciului

cauzat bugetului local și unității administrativ teritorial.

neconsiderabil prejudiciul cauzat bugetului, acesta depășește valoarea a 20

de salarii medii lunare pe economie prognozat, stabilit prin hotărârile de

Guvern pentru fiecare an în parte. Astfel, ca urmare a inspectării financiare

complexe efectuate la Primăria mun. Soroca pentru perioada de activitate

01.01.2017-31.12.2021 s-a constatat cu certitudine faptul că, pentru anul

2017 s-au acordat indemnizați unice la nașterea copilului pentru anul 2017

suma de 686 000 lei, pentru anul 2018 suma de 646 000 lei, pentru anul 2019

suma de 664 000 lei, pentru anul 2020 – 743 000 lei și pentru anul 2021 –

671 000 lei.

litigiului, și-a extins sfera competenței, la caz nu era în competența

Consiliului municipal Soroca să determine caracterul considerabil al

prejudiciului cauzat bugetului, aceste acțiuni fiind de competența altor

autorități publice – organelor de urmărire penală, instanțe de judecată,

reieșind din actele, înscrisurile prezentate în scopul determinării acestui

prejudiciu.

Soroca nr. 24/6 din 24 martie 2023 ”Cu privire la examinarea notificării

Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu nr. 1304/OT9-55 din 01

martie 2023”, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a

admis-o, or, această fiind cerință subsecventă cerinței principale.

adus argumente plauzibile care să răstoarne circumstanțele de fapt și de drept

elucidate de către instanța de fond.

municipiului Soroca a depus recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2024

a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și transmiterea cauzei spre rejudecare.

limitele controlului judecătoresc, fapt prevăzut la art. 225 Cod administrativ.

emită o adresare către Parlament în vederea stabilirii în legea penală a unui

prag valoric al daunelor considerabile și esențiale pentru excluderea

estimărilor subiective”, astfel, instanța s-a expus asupra unui fapt în lipsa

unei reglementări în acest sens.

procedură civilă, în speța dată au fost examinate și apreciate numai probe

prezentate de Cancelaria de Stat Soroca, însă de fapt nu a indicat nici o

6

normă de drept, pe care Consiliul municipal Soroca la adoptarea deciziei a

încălcat-o. Însă probele prezentate de Consiliul, precum actul inspecției

financiare care a fost contestat la Judecătoria sediul Râșcani, mun. Chișinău,

au fost apreciate incorect de către instanță.

în mod expres stabilește că caracterul considerabil sau esențial al daunei

cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă. În cazul dat statul de victimă este

Consiliului municipal Soroca, însă acest fapt în actul judecătoresc nu este

indicat nimic.

Soroca, demers pe care Primarul mun. Soroca era obligată să-l expună

Consiliului municipal spre examinare.

cu aplicarea eronată a normelor relevante speței.

inadmisibilitatea recursului, susținând că, legalitatea deciziei instanței de

apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

7

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 13 decembrie 2023, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la dosar (f.d.128).

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Primăria mun. Soroca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

8

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

9

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Soroca.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

10