3r-273/24 — anularea actelor administrative

La 28 septembrie 2023 Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca a înaintat acțiune în contencios administrativ către Consiliul municipal Soroca privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.

Prin încheierea din 02 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Nicole-Park”.

Prin hotărârea din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca împotriva Consiliul municipal Soroca privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”. S-a anulat Decizia Consiliul municipal Soroca nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.

La 3 aprilie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.

La 11 iulie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 01 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost comunicat apelatului Consiliul municipal Soroca că cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024 ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.

La 07 octombrie 2024 prin intermediul poștei electronice, Consiliul municipal Soroca a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 01 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă cererea de apel declarată de Consiliul mun. Soroca împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai 2024, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca către Consiliul mun. Soroca privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 ”cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.

La 7 noiembrie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus recurs împotriva încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Bălți și adoptarea unei noi încheierii prin care cererea de apel depusă să fie examinată.

În motivarea recursului, a invocat că, prin hotărârea Judecătoriei Soroca nr. 3-51/23 din 1 aprilie 2024, judecător Olga Jamba, a fost admisă acțiunea reclamantului Cancelariei de Stat, Oficiului Teritorial Soroca către Consiliul municipal Soroca, privind anularea actului administrativ, și anume anularea deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 26/6 din 10 august 2023 cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020.

Indică că, hotărârea nominalizată a fost atacată în apel (nemotivat) la 4 aprilie 2024, ulterior la 8 iunie 2024 în Primăria mun. Soroca a parvenit hotărârea motivată.

Menționează că, cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord, o consideră ilegală și netemeinică din următoarele considerente: Instanța de judecată sa expus în afara cererii depuse în instanța de judecată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, astfel motivele expuse în cererea de chemare în judecată nu au fost abordate.

Notează că, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a considerat decizia nominalizată ilegală motivând conform cererii de chemare în judecată astfel: Nu a fost respectată procedura de modificare expusă în Legea 100/2017 cu privire la actele normative, care este o motivație greșită deoarece Consiliul mun. Soroca a adoptat un act administrativ individual și nu normativ. Nu a fost respectată procedura de consultare publică, pe când art. 8 alin. (3) din Legea 436/2006 stabilește că Proiectele de decizii ale consiliului local se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ - teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, după caz. Astfel decizia in cauză modifică decizia C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020, care a trecut controlul de legalitate. Totodată modificarea se referă la termen nu la alte rapoarte juridice. Trimiterea la prevederile arendei care nu poate fi aplicată în speța din cauză deoarece terenul este unul din intravilanul mun. Soroca și nu are destinație agricolă.

Subliniază că, cele invocate mai sus instanța prin actul emis nu lea dat apreciere, dar sa expus asupra avizului care există și este semnat de președintele Comisiei de specialitate. Acest lucru nu a fost clarificat în ședință în prima instanță și nici nu au fost solicitate careva explicații sau prezentarea de probe.

Astfel la 3 aprilie 2024 Primăria mun. Soroca a depus la Curtea de Apel Bălți cererea de apel (nemotivată) împotriva hotărârii judecătorii Soroca sediul Central invocând pretențiile expuse mai sus.

La 08 iunie 2024 în Primăria mun. Soroca a fost înregistrată scrisoarea de expediere a actului judecătoresc și anume a hotărârii pronunțate la 1 aprilie 2024, redactată integral la 31 mai 2024.

Prin urmare la 10 iunie 2024 de Consiliul municipal Soroca în adresa Curții de Apel Bălți a fost expediată cererea de apel (motivată) semnată olograf.

Totodată comunică că, de judecătorul Curții de Apel Bălți, Iulia Grosu la 18 septembrie 2024 a fost expediată notificarea, prin care a fost acordat un termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor pe motiv că cererea de apel nu corespunde stipulărilor relevate la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) Cod administrativ.

Menționează că, în urma studierii notificării și anume mențiunii: ”Urmare a celor expuse se atestă cu certitudine că cererea de apel motivată depusă de juristul Leșan Nicolae în interesele Consiliului mun. Soroca nu conține semnături electronice fiind expediată prin intermediul poștei electronice” a fost interpretat precum că cererea nu este în general semnată. Astfel cererea de apel a fost expediată repetat la 07 octombrie 2024 cu semnătura deja electronică prin poșta electronică.

Subliniază că, actul semnat electronic nu a fost solicitat de instanță în notificare și totodată a fost lezat de posibilitatea de a prezenta actul de verificare a semnăturii electronice care se anexează la cererea de recurs.

Suplimentar indică că art. 43 alin. (1) din Legea nr. 124/2022 cu privire la identificarea electronică și servicii de încredere stipulează: Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.

Prin urmare juristul Leșan Nicolae în baza dispoziție și procurii ce a semnat electronic cererea de apel în interesele Consiliului mun. Soroca, poate să semneze cu semnătură olografa documentul echivalent pe suport de hârtie, lucru cert pe care instanța de judecată putea să îl verifice-înlătura la prima ședință de judecată. Totodată semnăturile descifrează semnatarul cu alte cuvinte nu sunt indicate pur și simplu careva cifre litere iar prima cerere de apel motivată a fost semnată olograf.

La 25 octombrie 2024 Colegiul Civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți prin încheiere a declarat inadmisibilă cererea de apel înaintată de Consiliul mun. Soroca pe motivul că nu a fost prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 233 alin. (2) Cod administrativ.

Prin referința depusă la 18 noiembrie 2024 reprezentantul Cancelaria de Stat, Oficiul Teritorial Soroca, a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de către Consiliul municipal Soroca.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.”

Art. 233 alin (2) din Codul administrative prevede că: „Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Consiliul municipal Soroca, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca împotriva Consiliul municipal Soroca privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”. S-a anulat Decizia Consiliul municipal Soroca nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.

La 3 aprilie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.

La 11 iulie 2024 Consiliul municipal Soroca, a expediat în adresa Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice cab@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de către Consiliul municipal Soroca conține semnătura electronică lui Nicolae Leșan, aplicată la 10 iulie 2024, ora 16:20:39.

Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign, documentul Primaria_Soroca.pdf nu conține semnături.

Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost comunicat apelatului Consiliul municipal Soroca că cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024 ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.

La 07 octombrie 2024 Consiliul municipal Soroca, a expediat în adresa Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice cab@justice.md copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de către Consiliul municipal Soroca conține semnătura electronică lui Nicolae Leșan, aplicată la 07 octombrie 2024, ora 11:36:11.

Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign, documentul Сканирование_Xerox_20241007_115105.pdf, nu conține semnături.

Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă cererea de apel declarată de Consiliul mun. Soroca împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai 2024, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca către Consiliul mun. Soroca privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 ”cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, potrivit căruia cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

De asemenea instanța de apel a constat că, la 11 iulie 2024 prin intermediul poștei electronice a fost expediată cererea de apel motivat, însă cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege.

Instanța de apel a relatat că, potrivit notificării din 10 septembrie 2024 apelantului i-a fost acordat termen până la 07 octombrie 2024, ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.

A notat Colegiul specializat în materie de contencios administrativ că prin intermediul poștei electronice la 07 octombrie 2024 a parvenit cererea de apel motivată, însă după verificarea valabilității electronice, a constat că cererea de apel motivată parvenită la 07 octombrie 2024, la fel nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzute în legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

Astfel, instanța de apel a menționat că apelantul, urma să depună apelul motivat care să conțină semnătura electronică valabilă Curții de Apel Bălți până la data de 07 octombrie 2024, inclusiv.

Instanța de apel a conchis, că apelantul a fost informat despre necesitatea prezentării apelului motivat care să conțină semnătura electronică valabilă în termen de până la 07 octombrie 2024, în acest termen neajunsurile menționate nu au fost lichidate.

Astfel reieșind din cele menționate supra, Completul Curții Supreme de Justiție efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți consideră că instanța de apel, examinând apelul depus de Consiliul municipiului Soroca, întemeiat l-a declarat inadmisibil, ca fiind depus cu încălcarea cerințelor stabilite la art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

La caz instanța de recurs reține prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, care statuează că, prezenta lege are drept scop asigurarea funcționării la un nivel adecvat a pieței naționale în domeniul securității mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere, precum și stabilește cadrul normativ de bază pentru utilizarea semnăturilor electronice, sigiliilor electronice, mărcilor temporale electronice, documentelor electronice, serviciilor de distribuție electronică înregistrate și serviciilor de certificare pentru autentificarea paginilor web.

În conformitate cu art. 19 al Legii 124 din 19 mai 2022, principiile utilizării semnăturii electronice și a sigiliului electronic sunt: a) libertatea alegerii și utilizării oricărui tip de semnătură electronică sau de sigiliu electronic, dacă actele normative sau acordul părților nu prevăd utilizarea unui tip concret de semnătură electronică sau de sigiliu electronic, în corespundere cu obiectivele de utilizare a acestora; b) posibilitatea alegerii oricăror tehnologii și/sau mijloace tehnice care permit utilizarea tipurilor concrete de semnături electronice sau de sigilii electronice, în conformitate cu prevederile prezentei legi; c) neadmiterea invocării lipsei de putere juridică a semnăturii electronice ori a sigiliului electronic și/sau a documentului electronic pe care acestea sunt aplicate doar în baza faptului că semnătura electronică sau sigiliul electronic a fost creat prin intermediul dispozitivului de creare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului.

Potrivit art. 20 al Legii nr. 124 din 19 mai 2022, semnăturile electronice și sigiliile electronice, ale căror principii și mecanisme de utilizare se reglementează de prezenta lege, sunt: a) de tip avansat; b) de tip calificat.

În conformitate cu art. 21 alin (1) – (3) al Legii nr. 124, Semnătura electronică și sigiliul electronic, indiferent de gradul de protecție de care dispun, produc efecte juridice și sunt acceptate ca probe, inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, chiar dacă: a) se prezintă în formă electronică; sau b) nu se bazează pe un certificat eliberat de un prestator de servicii de încredere; sau c) nu se bazează pe un certificat calificat al cheii publice; sau d) nu sunt create prin intermediul dispozitivului de creare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice.

Semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă.

Semnătura electronică calificată și sigiliul electronic calificat beneficiază de prezumția integrității datelor și a corectitudinii originii datelor respective la care se referă semnătura electronică calificată sau sigiliul electronic calificat.

Art. 23 al Legii 124 din 19 mai 2022 prevede că, Semnăturile electronice avansate și sigiliile electronice avansate întrunesc cumulativ următoarele cerințe: a) fac trimitere exclusiv la titular; b) permit identificarea titularului; c) sunt create utilizând date de creare a semnăturilor electronice sau utilizând date de creare a sigiliilor electronice, pe care semnatarul sau, respectiv, creatorul sigiliului electronic le poate utiliza cu un nivel sporit de încredere, exclusiv sub controlul acestuia; d) sunt legate de datele la care se raportează, astfel încât orice modificare ulterioară a acestor date poate fi detectată.

Art. 28 alin (1) –(3) al Legii 124 din 19 mai 2022 statuează că, verificarea autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic se efectuează prin intermediul dispozitivului de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, cu utilizarea datelor de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. La verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului electronic avansat, precum și a semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic calificat, dispozitivul de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau produsul trebuie: a) să ofere posibilitatea afișării conținutului documentului electronic sau să facă referință irevocabilă la documentul respectiv; b) să afișeze faptul modificării documentului electronic; c) să facă referință la semnatar sau la creatorul sigiliului electronic. La verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului electronic avansat, precum și a semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic calificat trebuie să se garanteze, cu o siguranță suficientă, că: a) datele de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic corespund datelor afișate persoanei care verifică semnătura electronică sau sigiliul electronic; b) semnătura electronică sau sigiliul electronic este verificat cu certitudine, iar rezultatul verificării și identitatea semnatarului sau a creatorului sigiliului electronic sunt afișate corect; c) autenticitatea și valabilitatea certificatului cheii publice solicitat în momentul verificării semnăturii electronice sau a sigiliului electronic sunt verificate cu certitudine; d) conținutul certificatului cheii publice este redat clar; e) modificările care pot influența securitatea semnăturii electronice sau a sigiliului electronic pot fi detectate.

De asemenea se reține și prevederile art. 42 al Legii menționate supra, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor software și/sau hardware; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a acestuia.

La fel art. 43 al Legii privind identificarea electronică și serviciile de încredere, prevede că, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.

În conformitate cu art. 47 alin. (1), (2) și (5) lit. c) al Legii menționate, documentul electronic poate fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor informaționale și de comunicații electronice și/sau al purtătorilor materiali. Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și utilizarea acestuia de către destinatar.

La caz, se atestă că cererile de apel depuse de către Consiliul municipal Soroca la data de 11 iulie 2024 și 7 octombrie 2024, nu conține semnături valide, iar această circumstanță evidențiază faptul că aceasta nu este semnată în mod corespunzător.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la primirea cererii de apel electronice, Judecătorul Curții de Apel Bălți, verificând în Msign dacă aceste documente conțin sau nu aplicată semnătura electronică, iar în urma verificărilor au extras de pe portalul serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign confirmare care atestă că, documentele expediate de către recurent nu conțin semnături.

Prin urmare se denotă că, Consiliul municipal Soroca a ignorat indicațiile instanței de apel și nu a expediat cererea de apel care să perimă verificarea autenticității semnăturii electronice aplicate pe documentul expediat. Însă la data de 07 octombrie 2024 recurentul a expediat repetat în adresa Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice, o copie cererii de apel, care face imposibil de verificat autenticității semnăturii electronice aplicate.

Astfel, Consiliul municipal Soroca, nu și-a exercitat obligațiile sale procesuale corespunzător și nu a înlăturat în termenul stabilit de Curtea Apel Bălți neajunsurile din cererea de apel și nu a prezentat instanței motivarea apelului în modul stabilit, pe suport de hârtie semnat olograf, sau după caz, prin intermediul poștei electronice cu semnătura electronică avansată calificată după cum prevăd dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Instanța de recurs accentuează că, cererea de apel prezentată prin intermediul poștei electronice cu semnătura electronică în copie, face imposibilă verificarea autenticității acesteia prin intermediul serviciul guvernamental de semnătură electronică MSign. Totodată nu poate fi apreciată ca un document electronic, doar datorită faptului că aceasta conține în sine semnătură electronică avansată calificată.

Completul Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentului Consiliul municipal Soroca, precum că 10 iulie 2024 a expediat cererea de apel motivată, semnată olograf, or, ultimul nu a anexat la cererea de recurs nici un document cum ar fi aviz de recepție, plic, sau o altă confirmare, care ar stabili expedierea cererii de apel semnată olograf în adresa Curții de Apel Bălți.

La fel, instanța de recurs nu poate reține nici actul de verificare a semnăturii electronice anexat la prezenta cerere de recurs, însă după cum rezultă din actul prezentat a fost verificată semnătura electronică a documentului Apel motivat Nikol-Parc.signed.pdf, semnat de către Nicolae Leșan la data de 07.10.2024, ora 11:36:20, iar documentul expediat în adresa instanței conține denumirea Сканирование Xerox 20241007 115105.pdf.

Așadar, ca urmare a omisiunilor admise de către Consiliul municipal Soroca și măsurilor întreprinse pentru protecția drepturilor sale, totalizate din inacțiuni, neprezentarea cererii de apel semnată în mod corespunzător, instanța de recurs reține că, acele consecințe negative prevăzute de legislație sunt opozabile recurentului în plină măsură.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că instanța de apel legitim și întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul municipal Soroca.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Consiliul municipal Soroca, cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Consiliul municipal Soroca și menține încheierea 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc