3r-273/24 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- neinlaturarea in termenul stabilit a neajunsurilor la depunerea cererii de apel motivate
3r-273/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Consiliul municipal
Soroca,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cancelaria de Stat, Oficiul Teritorial Soroca împotriva
Consiliului municipal Soroca, terț Societatea cu Răspundere Limitată
„Nicole-Park” cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3r-273/24
NR. PIGD 2-23139545-01-3r-15112024)
Neînlăturarea în termenul stabilit a neajunsurilor a neajunsurilor la
depunerea cererii de apel nemotivate
Judecătoria Soroca, sediul Central: O. Jamba,
Instanța de apel: A. Garbuz, I. Grosu, S. Șleahtițki,
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Consiliul municipal
Soroca
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 septembrie 2023 Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca a
înaintat acțiune în contencios administrativ către Consiliul municipal Soroca
privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la
modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.
Prin încheierea din 02 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, s-a atras în proces în calitate de persoană terță Societatea cu
Răspundere Limitată „Nicole-Park”.
Prin hotărârea din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central
s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cancelaria de
Stat, oficiul teritorial Soroca împotriva Consiliul municipal Soroca privind
anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la modificarea
Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”. S-a anulat Decizia Consiliul
municipal Soroca nr. 26/6 din 10 august 2023 „Cu privire la modificarea
Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.
La 3 aprilie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca,
sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din
1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi
decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.
La 11 iulie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus cerere de apel
motivată împotriva hotărârii din 01 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central.
Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost
comunicat apelatului Consiliul municipal Soroca că cererea de apel motivată
nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea
nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de
încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia,
una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care
corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit
apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024
ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului
motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice
aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat
faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu
va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică
valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată
inadmisibilă.
La 07 octombrie 2024 prin intermediul poștei electronice, Consiliul
municipal Soroca a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 01
aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat
inadmisibilă cererea de apel declarată de Consiliul mun. Soroca împotriva
hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai 2024, emisă în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de
Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca către Consiliul mun. Soroca
privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 ”cu privire la
modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.
La 7 noiembrie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus recurs
împotriva încheierii din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care
a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Bălți și
adoptarea unei noi încheierii prin care cererea de apel depusă să fie
examinată.
În motivarea recursului, a invocat că, prin hotărârea Judecătoriei
Soroca nr. 3-51/23 din 1 aprilie 2024, judecător Olga Jamba, a fost admisă
acțiunea reclamantului Cancelariei de Stat, Oficiului Teritorial Soroca către
Consiliul municipal Soroca, privind anularea actului administrativ, și anume
anularea deciziei Consiliului municipal Soroca nr. 26/6 din 10 august 2023
cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020.
Indică că, hotărârea nominalizată a fost atacată în apel (nemotivat) la
4 aprilie 2024, ulterior la 8 iunie 2024 în Primăria mun. Soroca a parvenit
hotărârea motivată.
Menționează că, cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord, o
consideră ilegală și netemeinică din următoarele considerente: Instanța de
judecată sa expus în afara cererii depuse în instanța de judecată de Oficiul
teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, astfel motivele expuse în cererea de
chemare în judecată nu au fost abordate.
Notează că, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a considerat
decizia nominalizată ilegală motivând conform cererii de chemare în
judecată astfel: Nu a fost respectată procedura de modificare expusă în Legea
100/2017 cu privire la actele normative, care este o motivație greșită
deoarece Consiliul mun. Soroca a adoptat un act administrativ individual și
nu normativ. Nu a fost respectată procedura de consultare publică, pe când
art. 8 alin. (3) din Legea 436/2006 stabilește că Proiectele de decizii ale
consiliului local se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea
procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă
a populației unității administrativ - teritoriale de nivelul întâi sau al doilea,
după caz. Astfel decizia in cauză modifică decizia C/M nr. 6/18 din 05 iunie
2020, care a trecut controlul de legalitate. Totodată modificarea se referă la
termen nu la alte rapoarte juridice. Trimiterea la prevederile arendei care nu
poate fi aplicată în speța din cauză deoarece terenul este unul din intravilanul
mun. Soroca și nu are destinație agricolă.
Subliniază că, cele invocate mai sus instanța prin actul emis nu lea dat
apreciere, dar sa expus asupra avizului care există și este semnat de
președintele Comisiei de specialitate. Acest lucru nu a fost clarificat în
ședință în prima instanță și nici nu au fost solicitate careva explicații sau
prezentarea de probe.
Astfel la 3 aprilie 2024 Primăria mun. Soroca a depus la Curtea de
Apel Bălți cererea de apel (nemotivată) împotriva hotărârii judecătorii
Soroca sediul Central invocând pretențiile expuse mai sus.
La 08 iunie 2024 în Primăria mun. Soroca a fost înregistrată scrisoarea
de expediere a actului judecătoresc și anume a hotărârii pronunțate la 1
aprilie 2024, redactată integral la 31 mai 2024.
Prin urmare la 10 iunie 2024 de Consiliul municipal Soroca în adresa
Curții de Apel Bălți a fost expediată cererea de apel (motivată) semnată
olograf.
Totodată comunică că, de judecătorul Curții de Apel Bălți, Iulia Grosu
la 18 septembrie 2024 a fost expediată notificarea, prin care a fost acordat
un termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor pe motiv că cererea
de apel nu corespunde stipulărilor relevate la art. 233 alin. (1) și (2) și art.
234 alin. (1) Cod administrativ.
Menționează că, în urma studierii notificării și anume mențiunii:
”Urmare a celor expuse se atestă cu certitudine că cererea de apel motivată
depusă de juristul Leșan Nicolae în interesele Consiliului mun. Soroca nu
conține semnături electronice fiind expediată prin intermediul poștei
electronice” a fost interpretat precum că cererea nu este în general semnată.
Astfel cererea de apel a fost expediată repetat la 07 octombrie 2024 cu
semnătura deja electronică prin poșta electronică.
Subliniază că, actul semnat electronic nu a fost solicitat de instanță în
notificare și totodată a fost lezat de posibilitatea de a prezenta actul de
verificare a semnăturii electronice care se anexează la cererea de recurs.
Suplimentar indică că art. 43 alin. (1) din Legea nr. 124/2022 cu
privire la identificarea electronică și servicii de încredere stipulează:
Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ
următoarele condiții: semnătura electronică sau sigiliul electronic este
aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură
olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; pe documentul
electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic
autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în
document.
Prin urmare juristul Leșan Nicolae în baza dispoziție și procurii ce a
semnat electronic cererea de apel în interesele Consiliului mun. Soroca,
poate să semneze cu semnătură olografa documentul echivalent pe suport de
hârtie, lucru cert pe care instanța de judecată putea să îl verifice-înlătura la
prima ședință de judecată. Totodată semnăturile descifrează semnatarul cu
alte cuvinte nu sunt indicate pur și simplu careva cifre litere iar prima cerere
de apel motivată a fost semnată olograf.
La 25 octombrie 2024 Colegiul Civil și de contencios administrativ al
Curții de Apel Bălți prin încheiere a declarat inadmisibilă cererea de apel
înaintată de Consiliul mun. Soroca pe motivul că nu a fost prezentat
motivarea apelului în modul stabilit de art. 233 alin. (2) Cod administrativ.
Prin referința depusă la 18 noiembrie 2024 reprezentantul Cancelaria
de Stat, Oficiul Teritorial Soroca, a solicitat respingerea cererii de recurs
depusă de către Consiliul municipal Soroca.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la
art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de instanța de judecată.”
Art. 233 alin (2) din Codul administrative prevede că:
„Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori
împuternicit.”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 25 octombrie 2024, fiind
notificată recurentului la data de 28 octombrie 2024, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 104).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că Consiliul municipal Soroca, s-a conformat prevederilor legale și a
respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul
administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 1 aprilie 2024 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a admis acțiunea în contencios
administrativ înaintată de Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca
împotriva Consiliul municipal Soroca privind anularea Deciziei nr. 26/6 din
10 august 2023 „Cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie
2020”. S-a anulat Decizia Consiliul municipal Soroca nr. 26/6 din 10 august
2023 „Cu privire la modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.
La 3 aprilie 2024 Consiliul municipal Soroca a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca,
sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din
1 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi
decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.
La 11 iulie 2024 Consiliul municipal Soroca, a expediat în adresa
Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice cab@justice.md
copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de către
Consiliul municipal Soroca conține semnătura electronică lui Nicolae Leșan,
aplicată la 10 iulie 2024, ora 16:20:39.
Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de
semnătură electronică Msign, documentul Primaria_Soroca.pdf nu conține
semnături.
Prin notificarea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Bărți, a fost
comunicat apelatului Consiliul municipal Soroca că cererea de apel motivată
nu conține cerințele față de documentul electronic prevăzut în art. 42 Legea
nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de
încredere, și anume, să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia,
una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care
corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege. S-a stabilit
apelatului Consiliul municipal Soroca un termen până la 07 octombrie 2024
ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului
motivat ce va permite verificarea autenticității semnăturii electronice
aplicată pe documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat
faptul că dacă nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu
va fi prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică
valabilă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată
inadmisibilă.
La 07 octombrie 2024 Consiliul municipal Soroca, a expediat în adresa
Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice cab@justice.md
copia cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2024 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central. Cererea de apel expediată de către
Consiliul municipal Soroca conține semnătura electronică lui Nicolae Leșan,
aplicată la 07 octombrie 2024, ora 11:36:11.
Potrivit extrasului de pe portalul serviciul guvernamental de
semnătură electronică Msign, documentul
Сканирование_Xerox_20241007_115105.pdf, nu conține semnături.
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 Curtea de Apel Bălți a declarat
inadmisibilă cererea de apel declarată de Consiliul mun. Soroca împotriva
hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 31 mai 2024, emisă în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de
Cancelaria de Stat, oficiul teritorial Soroca către Consiliul mun. Soroca
privind anularea Deciziei nr. 26/6 din 10 august 2023 ”cu privire la
modificarea Deciziei C/M nr. 6/18 din 05 iunie 2020”.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 233
alin. (2) din Codul administrativ, potrivit căruia cererea de apel se semnează
de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.
De asemenea instanța de apel a constat că, la 11 iulie 2024 prin
intermediul poștei electronice a fost expediată cererea de apel motivat, însă
cererea de apel motivată nu conține cerințele față de documentul electronic
prevăzut în art. 42 Legea nr. 124 din 19.05.2022 privind identificarea
electronică și serviciile de încredere, și anume, să conțină, pentru
confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice
sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de
prezenta lege.
Instanța de apel a relatat că, potrivit notificării din 10 septembrie 2024
apelantului i-a fost acordat termen până la 07 octombrie 2024, ora 16:00,
pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat ce va
permite verificarea autenticității semnăturii electronice aplicată pe
documentul expediat. Totodată, apelantului i-a fost explicat faptul că dacă
nu va lichida neajunsurile menționate și în termenul stabilit nu va fi
prezentată și înregistrată cererea de apel cu semnătura electronică valabilă,
cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi declarată inadmisibilă.
A notat Colegiul specializat în materie de contencios administrativ că
prin intermediul poștei electronice la 07 octombrie 2024 a parvenit cererea
de apel motivată, însă după verificarea valabilității electronice, a constat că
cererea de apel motivată parvenită la 07 octombrie 2024, la fel nu conține
cerințele față de documentul electronic prevăzute în legea nr. 124 din
19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.
Astfel, instanța de apel a menționat că apelantul, urma să depună
apelul motivat care să conțină semnătura electronică valabilă Curții de Apel
Bălți până la data de 07 octombrie 2024, inclusiv.
Instanța de apel a conchis, că apelantul a fost informat despre
necesitatea prezentării apelului motivat care să conțină semnătura
electronică valabilă în termen de până la 07 octombrie 2024, în acest termen
neajunsurile menționate nu au fost lichidate.
Astfel reieșind din cele menționate supra, Completul Curții Supreme
de Justiție efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 octombrie 2024 a
Curții de Apel Bălți consideră că instanța de apel, examinând apelul depus
de Consiliul municipiului Soroca, întemeiat l-a declarat inadmisibil, ca fiind
depus cu încălcarea cerințelor stabilite la art. 233 alin. (2) din Codul
administrativ.
La caz instanța de recurs reține prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr.
124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de
încredere, care statuează că, prezenta lege are drept scop asigurarea
funcționării la un nivel adecvat a pieței naționale în domeniul securității
mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere, precum și
stabilește cadrul normativ de bază pentru utilizarea semnăturilor electronice,
sigiliilor electronice, mărcilor temporale electronice, documentelor
electronice, serviciilor de distribuție electronică înregistrate și serviciilor de
certificare pentru autentificarea paginilor web.
În conformitate cu art. 19 al Legii 124 din 19 mai 2022, principiile
utilizării semnăturii electronice și a sigiliului electronic sunt: a) libertatea
alegerii și utilizării oricărui tip de semnătură electronică sau de sigiliu
electronic, dacă actele normative sau acordul părților nu prevăd utilizarea
unui tip concret de semnătură electronică sau de sigiliu electronic, în
corespundere cu obiectivele de utilizare a acestora; b) posibilitatea alegerii
oricăror tehnologii și/sau mijloace tehnice care permit utilizarea tipurilor
concrete de semnături electronice sau de sigilii electronice, în conformitate
cu prevederile prezentei legi; c) neadmiterea invocării lipsei de putere
juridică a semnăturii electronice ori a sigiliului electronic și/sau a
documentului electronic pe care acestea sunt aplicate doar în baza faptului
că semnătura electronică sau sigiliul electronic a fost creat prin intermediul
dispozitivului de creare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice
și/sau al produsului.
Potrivit art. 20 al Legii nr. 124 din 19 mai 2022, semnăturile
electronice și sigiliile electronice, ale căror principii și mecanisme de
utilizare se reglementează de prezenta lege, sunt: a) de tip avansat; b) de tip
calificat.
În conformitate cu art. 21 alin (1) – (3) al Legii nr. 124, Semnătura
electronică și sigiliul electronic, indiferent de gradul de protecție de care
dispun, produc efecte juridice și sunt acceptate ca probe, inclusiv în cadrul
procedurilor judiciare, chiar dacă: a) se prezintă în formă electronică; sau b)
nu se bazează pe un certificat eliberat de un prestator de servicii de încredere;
sau c) nu se bazează pe un certificat calificat al cheii publice; sau d) nu sunt
create prin intermediul dispozitivului de creare a semnăturilor electronice
sau a sigiliilor electronice.
Semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca și
semnătura olografă.
Semnătura electronică calificată și sigiliul electronic calificat
beneficiază de prezumția integrității datelor și a corectitudinii originii datelor
respective la care se referă semnătura electronică calificată sau sigiliul
electronic calificat.
Art. 23 al Legii 124 din 19 mai 2022 prevede că, Semnăturile
electronice avansate și sigiliile electronice avansate întrunesc cumulativ
următoarele cerințe: a) fac trimitere exclusiv la titular; b) permit identificarea
titularului; c) sunt create utilizând date de creare a semnăturilor electronice
sau utilizând date de creare a sigiliilor electronice, pe care semnatarul sau,
respectiv, creatorul sigiliului electronic le poate utiliza cu un nivel sporit de
încredere, exclusiv sub controlul acestuia; d) sunt legate de datele la care se
raportează, astfel încât orice modificare ulterioară a acestor date poate fi
detectată.
Art. 28 alin (1) –(3) al Legii 124 din 19 mai 2022 statuează că,
verificarea autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic se
efectuează prin intermediul dispozitivului de verificare a semnăturilor
electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, cu utilizarea
datelor de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. La
verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului electronic avansat,
precum și a semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic
calificat, dispozitivul de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor
electronice și/sau produsul trebuie: a) să ofere posibilitatea afișării
conținutului documentului electronic sau să facă referință irevocabilă la
documentul respectiv; b) să afișeze faptul modificării documentului
electronic; c) să facă referință la semnatar sau la creatorul sigiliului
electronic. La verificarea semnăturii electronice avansate sau a sigiliului
electronic avansat, precum și a semnăturii electronice calificate sau a
sigiliului electronic calificat trebuie să se garanteze, cu o siguranță suficientă,
că: a) datele de verificare a semnăturii electronice sau a sigiliului electronic
corespund datelor afișate persoanei care verifică semnătura electronică sau
sigiliul electronic; b) semnătura electronică sau sigiliul electronic este
verificat cu certitudine, iar rezultatul verificării și identitatea semnatarului
sau a creatorului sigiliului electronic sunt afișate corect; c) autenticitatea și
valabilitatea certificatului cheii publice solicitat în momentul verificării
semnăturii electronice sau a sigiliului electronic sunt verificate cu
certitudine; d) conținutul certificatului cheii publice este redat clar; e)
modificările care pot influența securitatea semnăturii electronice sau a
sigiliului electronic pot fi detectate.
De asemenea se reține și prevederile art. 42 al Legii menționate supra,
documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale:
a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau
nimicit cu ajutorul mijloacelor software și/sau hardware; b) să conțină,
pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături
electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor
stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă
ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic;
d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a
acestuia.
La fel art. 43 al Legii privind identificarea electronică și serviciile de
încredere, prevede că, documentul electronic este considerat autentic dacă
întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau
sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să
semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie;
b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau
sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului
electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului
electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de
verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al
produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.
În conformitate cu art. 47 alin. (1), (2) și (5) lit. c) al Legii menționate,
documentul electronic poate fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor
informaționale și de comunicații electronice și/sau al purtătorilor materiali.
Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și
utilizarea acestuia de către destinatar.
La caz, se atestă că cererile de apel depuse de către Consiliul municipal
Soroca la data de 11 iulie 2024 și 7 octombrie 2024, nu conține semnături
valide, iar această circumstanță evidențiază faptul că aceasta nu este semnată
în mod corespunzător.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că, la primirea cererii de apel electronice, Judecătorul Curții de
Apel Bălți, verificând în Msign dacă aceste documente conțin sau nu aplicată
semnătura electronică, iar în urma verificărilor au extras de pe portalul
serviciul guvernamental de semnătură electronică Msign confirmare care
atestă că, documentele expediate de către recurent nu conțin semnături.
Prin urmare se denotă că, Consiliul municipal Soroca a ignorat
indicațiile instanței de apel și nu a expediat cererea de apel care să perimă
verificarea autenticității semnăturii electronice aplicate pe documentul
expediat. Însă la data de 07 octombrie 2024 recurentul a expediat repetat în
adresa Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice, o copie cererii
de apel, care face imposibil de verificat autenticității semnăturii electronice
aplicate.
Astfel, Consiliul municipal Soroca, nu și-a exercitat obligațiile sale
procesuale corespunzător și nu a înlăturat în termenul stabilit de Curtea Apel
Bălți neajunsurile din cererea de apel și nu a prezentat instanței motivarea
apelului în modul stabilit, pe suport de hârtie semnat olograf, sau după caz,
prin intermediul poștei electronice cu semnătura electronică avansată
calificată după cum prevăd dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul
administrativ.
Instanța de recurs accentuează că, cererea de apel prezentată prin
intermediul poștei electronice cu semnătura electronică în copie, face
imposibilă verificarea autenticității acesteia prin intermediul serviciul
guvernamental de semnătură electronică MSign. Totodată nu poate fi
apreciată ca un document electronic, doar datorită faptului că aceasta conține
în sine semnătură electronică avansată calificată.
Completul Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat
argumentul recurentului Consiliul municipal Soroca, precum că 10 iulie
2024 a expediat cererea de apel motivată, semnată olograf, or, ultimul nu a
anexat la cererea de recurs nici un document cum ar fi aviz de recepție, plic,
sau o altă confirmare, care ar stabili expedierea cererii de apel semnată
olograf în adresa Curții de Apel Bălți.
La fel, instanța de recurs nu poate reține nici actul de verificare a
semnăturii electronice anexat la prezenta cerere de recurs, însă după cum
rezultă din actul prezentat a fost verificată semnătura electronică a
documentului Apel motivat Nikol-Parc.signed.pdf, semnat de către Nicolae
Leșan la data de 07.10.2024, ora 11:36:20, iar documentul expediat în adresa
instanței conține denumirea Сканирование Xerox 20241007 115105.pdf.
Așadar, ca urmare a omisiunilor admise de către Consiliul municipal
Soroca și măsurilor întreprinse pentru protecția drepturilor sale, totalizate din
inacțiuni, neprezentarea cererii de apel semnată în mod corespunzător,
instanța de recurs reține că, acele consecințe negative prevăzute de legislație
sunt opozabile recurentului în plină măsură.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție atestă că instanța de apel legitim și întemeiat a declarat inadmisibil
apelul depus de Consiliul municipal Soroca.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Consiliul
municipal Soroca, cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.
b) și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Consiliul municipal Soroca și menține
încheierea 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc