3ra-278/24 — anularea actului administrativ

3ra-278/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Revenco Feodora,

reprezentată de avocatul Tărîță Andriana

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Revenco Feodora împotriva Consiliului municipal

Soroca, cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-278/24

NR. PIGD 2-22178998-01-3ra-22032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. C. Botnaru,

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,

19 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Revenco Feodora, reprezentată de avocatul Tărîță Andriana,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Consiliului raional Soroca cu privire la anularea actului

administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

favorabil.

din 16 mai 1996 al ședinței Primăriei or. Soroca conform Deciziei Primăriei

or. Soroca, Feodorei Revenco, domiciliată pe str. XXXXX ap. XXXXX,

rândul cu înlesniri, familie cu mulți copii i-a fost repartizat sector de pământ

pentru construcția casei individuale de locuit în regiunea de nord a orașului

cu suprafața de 600 m.p.

administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate: - trec în proprietatea cetățenilor sectoarele

de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în

conformitate cu legislația; - atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren

din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcția

caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe - de la 0,04 până

la 0,07 hectare, în localități rurale - până la 0,12 hectare. Dimensiunile

concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autoritățile

administrației publice locale; - trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă

aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește

construcțiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente

privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a

proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare.

Atribuirea repetată în proprietate privată a terenurilor cetățenilor în scopurile

indicate în alineatul 1 al prezentului articol, se efectuează contra plată prin

vânzare la licitație, organizată de autoritatea administrației publice locale.

Prețul inițial de vânzare a terenului nu va fi mai mic decât prețul normativ al

pământului calculat în baza tarifelor stabilite de legislația în vigoare. - Se

1

admite atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în scopurile prevăzute în

alineatul 1 al prezentului articol, cetățenilor a căror proprietate funciară a fost

distrusă în rezultatul calamităților naturale.

orășenesc Soroca pe terenul respectiv nu i-a eliberat și titlu de proprietate

deși norma citată supra, în mod expres prevede acest fapt.

pe ternul respectiv îl achită cu regularitate. Conform certificatului din

Registrul bunurilor imobile din 21 aprilie 2022 dreptul de proprietate pe

bunul imobil nr. cadastral XXXXX este înregistrat după Administrația

publică locală. Cu problema în cauză la Primăria mun. Soroca în trecut s-a

adresat de mai multe ori, însă până în prezent la adresările respective nu a

primit nici un răspuns.

orășenesc Soroca pentru soluționarea problemei respective, iar la 14

septembrie 2022 a primit răspuns la cerere.

Primărie și Consiliul orășenesc Soroca o cerere prealabilă.

de acord cu răspunsul nr. R-833/22 la 31 octombrie 2022 a depus o cerere

prealabilă la Consiliu orășenesc.

nr.20/16 din 22 noiembrie 2022 prin care a fost respinsă cererea prealabilă

ca neîntemeiată. Cu decizia supra indicată, reclamanta nu este de acord, o

consideră ilegală și neîntemeiată.

consideră că, Decizia contestată nu conține motivarea în fapt și în drept și

descrierea succintă a procedurii administrative, care a stat la baza emiterii

acesteia.

indiferente a Administrației Publice locale față de cazul reclamantei, care

este persoană cu gradul doi de dizabilitate, ultima a suportat emoții negative,

retrăiri, frustrări, a fost supusă la așteptări fără nici un rezultat care au afectat-

o moral, respectiv, a făcut referire la prevederile art. 2036 alin. (1) Cod civil

unde este indicat că, „în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu

moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de

2

despăgubiri”. (2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și

întinderea prejudiciului patrimonial. (4) Dacă legea nu prevede altfel, simpla

constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de

despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar când aceasta

corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat și

persoana vătămată, astfel, va putea obține o valoare nepatrimonială

superioară prejudiciului moral suferit.

prevederile legale reclamanta consideră că a fost frustrată, afectată de emoții

negative, a pierdut încrederea și speranța în ajutor din partea autorităților

publice locale mai mult ca atât, până în prezent de titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nu dispune, fiindcă Consiliul municipal

refuză în eliberarea acestuia. În atare împrejurări deoarece repararea

prejudiciului moral este prevăzută de legislație și odată ce norma de drept

enunțată reglementează expres dreptul la plata de despăgubiri, consideră că

pârâtul urmează a fi obligat la plata despăgubirilor morale în cuantum de 50

000 de lei.

Soroca nr.20/16 din 22 noiembrie 2022, obligarea Consiliului municipal

Soroca de a emite o decizie de eliberare a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pe bunul imobil XXXXX cu suprafața de 600 m.p.

amplasat în mun. Soroca, str. Speranței nr. 40 cu înregistrarea la Agenția

Servicii Publice Oficiul cadastral Teritorial Soroca, repararea prejudiciului

moral în mărime de 50 000 de lei și a prejudiciului material în mărime de

33,60 lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

central, cerința reclamatei privind încasarea prejudiciului moral în mărime

de 50 000 de lei a fost declarată inadmisibilă.

s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ la

cererea de chemare în judecată depusă de Revenco Feodora împotriva

Consiliului municipal Soroca, cu privire la anularea actului administrativ

defavorabil, precum și obligarea Consiliului municipal Soroca să emită actul

administrativ favorabil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea

3

unei noi hotărâri, iar la data de 11 septembrie 2023, a depus cererea de apel

motivată. (f.d.76, 87-89)

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Revenco Feodora împotriva hotărârii din 19 iunie 2023 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Revenco i s-a repartizat terenul ca familie cu mulți copiii și nu ca familie

nou-formată, terenul respectiv nu este ocupat de case, anexe gospodărești și

grădini care i s-ar fi atribuit în conformitate cu legislația, terenul respectiv

nu este aferent nici caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate,

care nu constituie blocuri, astfel speței nu îi sunt aplicabile prevederile art.

11 Codul funciar.

identificat un drept real al reclamantei asupra terenului cu număr cadastral

XXXXX care să constituie temei pentru eliberarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, iar intimatul la emiterea deciziei contestate

a acționat în limitele competenței acordate de lege, în scop legitim, acțiunile

autorității publice nu denotă existența unui abuz de putere discreționară, care

să lipsească sau limiteze nejustificat și neproporțional reclamanta în

realizarea drepturilor sale.

administrativ contestat privind forma și conținutul acestuia, aici reținând just

prevederile art.119 Cod administrativ, potrivit căruia conținutul unui act

administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. (2) Un act

administrativ individual poate fi emis în scris, verbal sau prin comportament

concludent. Forma actului administrativ individual este aleasă de autoritatea

publică care emite actul administrativ în baza dreptului discreționar

corespunzător obligațiilor sale. Condiția certitudinii actului administrativ

este una determinantă și necesară spre verificare de către instanța de

judecată, or, prin activitatea administrativă se organizează aplicarea legii și

se aplică nemijlocit legea. Conținutul actului administrativ trebuie formulat

explicit, fără echivoc, într-o manieră pasibilă de a fi percepută de destinatar,

fără a crea situații de interpretare extinctivă nejustificată. De certitudinea

actului administrativ depinde și modul sau gradul de conformare a conduitei

destinatarului față de act.

contestat a fost emis în forma prescrisă de lege – forma scrisă, actul

4

presupunând un conținut explicit, previzibil, fără a cauza persoanei interesate

o situație de incertitudine faptică sau juridică.

administrativ individual emis sau confirmat în scris trebuie să cuprindă: a)

numele/denumirea autorității publice care a emis actul administrativ; b)

numele colaboratorului autorității publice care a emis actul administrativ; c)

numele destinatarului actului administrativ; d) data la care a fost emis actul

administrativ; e) decizia luată (partea dispozitivă a actului administrativ); f)

motivarea deciziei luate, inclusiv indicarea actelor normative pentru a căror

punere în aplicare se emite actul administrativ; g) decizia cu privire la

cheltuieli; h) informația cu privire la exercitarea căilor de atac; i) semnătura

colaboratorului autorității publice care a emis actul administrativ.

de formă/structură enunțate mai sus, astfel că, decizia contestă - decizia

Consiliului municipal Soroca nr.20/16 din 22.11.2022, conține: a)

numele/denumirea autorității publice care a emis actul administrativ -

Consiliului municipal Soroca; b) numele colaboratorului autorității publice

care a emis actul administrativ – Președintele ședinței – Mihail Verbițchi,

Secretarul ședinței – Marcel Bușan; c) numele destinatarului actului

administrativ – Revenco Feodora; d) data la care a fost emis actul

administrativ – 22.11.2022; e) decizia luată (partea dispozitivă a actului

administrativ) – soluția de respingere a cererii prealabile depuse de Revenco

Feodora; f) motivarea deciziei luate – s-a indicat prevederile art.14 alin.(3)

din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală și art. 162-165

Cod administrativ; g) decizia cu privire la cheltuieli – la caz, actul

administrativ emis nu implică cheltuieli de executare; h) informația cu

privire la exercitarea căilor de atac – s-a explicat petiționarei că este în drept

să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă Judecătoria

Soroca, sediul Central, str. Independenței 62, pentru anularea în tot sau în

parte a actului; i) semnătura colaboratorului autorității publice care a emis

actul administrativ – actul administrativ contestat la caz este semnat de

Președintele ședinței – Mihail Verbițchi și Secretarul ședinței – Marcel

Bușan.

privind administrația publică locală, în exercitarea la caz a dreptului

discreționar atribuit de lege, a acționat cu bună-credință în limitele legale

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul în

limita împuternicirilor și în baza procedurii stabilite expres de lege.

5

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Andriana, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii din 19 iunie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie anulat actul administrativ

defavorabil și obligarea consiliului mun. Soroca să emită actul administrativ.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Tărîță Andriana, a invocat că soluția instanței de apel este neîntemeiată, iar

în acest context consideră că urmează a fi casată deoarece a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept material și procedural.

procedură civilă că la emiterea deciziei contestate, instanța de apel nu

cercetat și apreciat mult aspectual, probele prezentate, reținând doar

argumentele invocate de Consiliului municipal Soroca.

Andriana, a invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor

legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea

eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

6

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că cererea de recurs împotriva deciziei

din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost depusă la data de 4 martie

2024, la Curtea Supremă de Justiție. Decizia motivată a fost notificată

participanților la proces, inclusiv reprezentantului Feodorei Revenco,

avocatul Tărîță Andriana, prin intermediul poștei electronice la 06 februarie

că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

7

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Revenco Feodora, reprezentată de avocatul Tărîță Andriana, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Revenco Feodora, reprezentată de avocatul Tărîță

Andriana, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

8

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Revenco Feodora, reprezentată

de avocatul Tărîță Andriana.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9