3ra-281/24 — privind anularea actului administrativ

În data de 09 iunie 2023 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Președintelui raionului Soroca, prin care a solicitat anularea dispoziției nr.44 din 06 aprilie 2023 cu privire la instituirea Consiliului de Administrare al Instituției Publice „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”, ca fiind ilegală.

În motivarea acțiunii autoritatea reclamantă a indicat că la 06 aprilie 2023 Președintele raionului Soroca a emis dispoziția nr.44 cu privire la instituirea Consiliului de Administrare al IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”.

În conformitate cu prevederile legale a expediat Președintelui raionului Soroca notificarea nr.1304/OT9 - 81 din 28 aprilie 2023 privind ilegalitatea dispoziției nominalizate, însă nu a primit niciun răspuns.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în rezultatul controlului a constatat că dispoziția sus menționată este ilegală, or, în pct.1 al dispoziției Președintele raionului a dispus instituirea Consiliului de Administrare al IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca” din 5 membri.

Prin pct. 1 al deciziei Consiliului raional Soroca nr.7/10 din 30 septembrie 2022 s-a instituit IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”, iar în pct.2 s-a aprobat Statutul IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”.

Conform pct.21-24 al Statutului aprobat prin decizia menționată, consiliul de administrație este organul de administrare și supraveghere a activității IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca”. Consiliul de administrație este constituit de către Fondator pe un termen de 4 ani și își exercită atribuțiile sale în conformitate cu legislația în vigoare și prezentul Statut. Consiliul de administrație are următoarele atribuții: a) examinarea și aprobarea planurilor de activitate ale IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca”; b) examinarea și aprobarea rapoartelor trimestriale și anuale privind activitatea IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca”; c) aprobarea listelor de tarifare a salariaților IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca”; d) soluționează alte probleme care nu contravin prezentului Statut și legislației în vigoare. Consiliul de administrație al IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca” este compus din 5 persoane, inclusiv: a) doi reprezentanți Fondatorului; b) reprezentantul Serviciului Tineret și Sport; c) reprezentantul colectivului de muncă; d) reprezentantul societății civile (ONG). 1

În opinia reprezentantului reclamantei prin emiterea dispoziției nr.44 din 6 aprilie 2023 cu privire la instituirea Consiliului de Administrare al IP„Centrul Raional pentru Tineret Soroca” Președintele r. Soroca și-a depășit atribuțiile prevăzute de art.53 din Legea privind administrația publică locală.

Prin hotărârea din data de 08 august 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Președintelui raionului Soroca, terți IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”, Consiliul raional Soroca privind anularea actului administrativ. (f.d.30,38-41)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 10 august 2023, de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.(f.d.34)

Instanța de apel, în temeiul art. 52, alin. (1-2), art. 53, alin. (1), lit. a), art. 54, alin. (1), alin. (31), art.61, alin. (1-4), art. 64, alin. (1), lit. b) și alin. (11) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrație publică locală, a concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiate, deoarece prin dispoziția contestată Președintele raionului Soroca a aprobat componența nominală a Consiliului de administrare a IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”, astfel, a executat decizia Consiliului raional Soroca nr.7/10 din 30 septembrie 2022 prin care dânsul a fost împuternicit să aprobe componența nominală a Consiliului de administrare.

Curtea de Apel Bălți a notat că decizia Consiliului raional Soroca nr.7/10 din 30 septembrie 2022 prin care Președintele raionului Soroca a fost împuternicit să aprobe componența nominală a Consiliului de administrare a IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca” nu a fost contestată, inclusiv nici de către Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin urmare este obligatorie pentru Președintele raionului.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a respins argumentele Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind adoptarea dispoziției nr.44 din 06 aprilie 2023 de către Președintele raionului Soroca cu depășirea atribuțiilor, deoarece acestea nu și-a găsit confirmare. 2

În motivarea recursului Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a menționat că instanța de apel nu a administrat în modul corespunzător toate materialele și probele relevante cauzei, totodată a menționat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea.

Autoritatea recurentă a susținut că Președintele raionului Soroca și-a depășit atribuțiile de serviciu prevăzute de art.53 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrație publică locală.

La fel a indicat că actul administrativ contestat nu este motivat în sensul art. 118 din Codul administrativ.

În data de 02 aprilie 2024 Președintele raionului Soroca a depus referință asupra recursului declarat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat, susținând că la emiterea dispoziției nr.44 din 06 aprilie 2023 și-a exercitat atribuțiile încredințate de către Consiliul raional Soroca.

Art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246, alin. (1) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.” 3

Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ prevede că: „Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Din analiza recursului declarat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat rezultă că autoritatea recurentă a menționat dezacordul cu soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate ale recursului interpretarea eronată a legii precum și nemotivarea actului administrativ, fără a indica temeiul de admisibilitate a recursului prevăzut de Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la 4 art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele de casare, invocate în recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în temeiul art. 219 din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de judecată.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

Referitor la argumentul Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat precum că actul administrativ contestat nu este motivat, completul de judecată evidențiază că în jurisprudența sa constată a subliniat faptul că încălcarea prevederilor de formă și conținut a actului administrativ, spre exemplu: motivarea insuficientă a actului administrativ, nu duce la nulitatea acestuia; motivarea actului administrativ fiind posibil de recuperat pe parcurs de către autoritatea emitentă, până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță fapt reglementat de art. 123 din Codul administrativ.

La caz, referința prezentată de către Președintele raionului Soroca în faza de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare, suplinește pe deplin motivarea deciziei contestate.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției. 5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat .

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6