3ra-281/24 — privind anularea actului administrativ

3ra-281/24 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de către

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Președintelui raionului

Soroca, terți Instituția Publică „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”,

Consiliul raional Soroca privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 3ra-281/24

PIGD 2-23082590-01-3ra-25032024)

Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. (2), lit. h) din

Codul administrativ.

Judecătoria Soroca, sediul central, jud. O. Jamba

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

04 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus acțiune în contencios administrativ împotriva Președintelui raionului

Soroca, prin care a solicitat anularea dispoziției nr.44 din 06 aprilie 2023 cu

privire la instituirea Consiliului de Administrare al Instituției Publice „Centrul

Raional pentru Tineret din Soroca”, ca fiind ilegală.

Președintele raionului Soroca a emis dispoziția nr.44 cu privire la instituirea

Consiliului de Administrare al IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”.

Soroca notificarea nr.1304/OT9 - 81 din 28 aprilie 2023 privind ilegalitatea

dispoziției nominalizate, însă nu a primit niciun răspuns.

constatat că dispoziția sus menționată este ilegală, or, în pct.1 al dispoziției

Președintele raionului a dispus instituirea Consiliului de Administrare al IP

„Centrul Raional pentru Tineret din Soroca” din 5 membri.

septembrie 2022 s-a instituit IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”,

iar în pct.2 s-a aprobat Statutul IP „Centrul Raional pentru Tineret din Soroca”.

consiliul de administrație este organul de administrare și supraveghere a

activității IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca”. Consiliul de

administrație este constituit de către Fondator pe un termen de 4 ani și își

exercită atribuțiile sale în conformitate cu legislația în vigoare și prezentul

Statut. Consiliul de administrație are următoarele atribuții: a) examinarea și

aprobarea planurilor de activitate ale IP „Centrul Raional pentru Tineret

Soroca”; b) examinarea și aprobarea rapoartelor trimestriale și anuale privind

activitatea IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca”; c) aprobarea listelor de

tarifare a salariaților IP „Centrul Raional pentru Tineret Soroca”; d)

soluționează alte probleme care nu contravin prezentului Statut și legislației în

vigoare. Consiliul de administrație al IP „Centrul Raional pentru Tineret

Soroca” este compus din 5 persoane, inclusiv: a) doi reprezentanți

Fondatorului; b) reprezentantul Serviciului Tineret și Sport; c) reprezentantul

colectivului de muncă; d) reprezentantul societății civile (ONG).

1

6 aprilie 2023 cu privire la instituirea Consiliului de Administrare al IP„Centrul

Raional pentru Tineret Soroca” Președintele r. Soroca și-a depășit atribuțiile

prevăzute de art.53 din Legea privind administrația publică locală.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

din 05 iulie 2023 s-a atras în proces în calitate de terț IP „Centrul Raional

pentru Tineret din Soroca” și Consiliul raional Soroca. (f.d.9,18)

central s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată la acțiunea

depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva

Președintelui raionului Soroca, terți IP „Centrul Raional pentru Tineret din

Soroca”, Consiliul raional Soroca privind anularea actului administrativ.

(f.d.30,38-41)

august 2023, de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.(f.d.34)

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a menținut

hotărârea din 08 august 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central.(f.d.56,57-

62)

art. 54, alin. (1), alin. (31), art.61, alin. (1-4), art. 64, alin. (1), lit. b) și alin. (11)

din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrație publică locală,

a concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiate, deoarece

prin dispoziția contestată Președintele raionului Soroca a aprobat componența

nominală a Consiliului de administrare a IP „Centrul Raional pentru Tineret din

Soroca”, astfel, a executat decizia Consiliului raional Soroca nr.7/10 din 30

septembrie 2022 prin care dânsul a fost împuternicit să aprobe componența

nominală a Consiliului de administrare.

nr.7/10 din 30 septembrie 2022 prin care Președintele raionului Soroca a fost

împuternicit să aprobe componența nominală a Consiliului de administrare a IP

„Centrul Raional pentru Tineret din Soroca” nu a fost contestată, inclusiv nici

de către Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin urmare este

obligatorie pentru Președintele raionului.

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind adoptarea dispoziției nr.44 din

06 aprilie 2023 de către Președintele raionului Soroca cu depășirea atribuțiilor,

deoarece acestea nu și-a găsit confirmare.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Soroca al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

integrală a acțiunii depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat.

a menționat că instanța de apel nu a administrat în modul corespunzător toate

materialele și probele relevante cauzei, totodată a menționat că instanța de apel

a interpretat în mod eronat legea.

depășit atribuțiile de serviciu prevăzute de art.53 din Legea nr. 436 din 28

decembrie 2006 privind administrație publică locală.

art. 118 din Codul administrativ.

referință asupra recursului declarat de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, prin care a solicitat respingerea acestuia ca fiind

neîntemeiat, susținând că la emiterea dispoziției nr.44 din 06 aprilie 2023 și-a

exercitat atribuțiile încredințate de către Consiliul raional Soroca.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

3

„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată public la 20 decembrie 2023. Conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Bălți, decizia motivată a fost notificată

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 29 februarie

Recursul motivat a fost depus de către Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat la 18 martie 2024. (f.d.68)

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Cancelariei de Stat rezultă că autoritatea recurentă a menționat dezacordul cu

soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate ale recursului interpretarea

eronată a legii precum și nemotivarea actului administrativ, fără a indica

temeiul de admisibilitate a recursului prevăzut de Codul administrativ.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

4

art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

motivele de casare, invocate în recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante,

care nu au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în temeiul art. 219

din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor

prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de

judecată.

că, recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

precum că actul administrativ contestat nu este motivat, completul de judecată

evidențiază că în jurisprudența sa constată a subliniat faptul că încălcarea

prevederilor de formă și conținut a actului administrativ, spre exemplu:

motivarea insuficientă a actului administrativ, nu duce la nulitatea acestuia;

motivarea actului administrativ fiind posibil de recuperat pe parcurs de către

autoritatea emitentă, până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță

fapt reglementat de art. 123 din Codul administrativ.

faza de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare, suplinește pe deplin

motivarea deciziei contestate.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

5

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat .

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Diana Stănilă

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

6