3ra-744/22 — cu privire la declararea nulității răspunsului, constatarea încălcării accesului la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-744/22 2-21135419-01-3ra-26072022 Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi) ÎNCHEIERE 21 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Grecu împotriva consilierului local Veronica Curuliuc, Consiliului local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni și Primăriei sat.

Ciuciulea r-nul Glodeni cu privire la declararea nulității răspunsului, constatarea încălcării accesului la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată integral hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul central și emisă o nouă decizie constată: La 13 septembrie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva consilierului local Veronica Curuliuc, Consiliului local sat. Ciuciulea r-nul Gloldeni și Primăriei sat. Ciuciulea r-nul Glodeni cu privire la declararea nulității răspunsului, constatarea încălcării accesului la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii a indicat că la data de 20 august 2021, a depus cerere către consilierul local Veronica Curuliuc, Consiliul local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni și către Primăria sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, prin care a solicitat să fie informat despre transparența procesului decizional a informațiilor publice, și anume în ceea ce ține de devizul de cheltuieli a banilor publici din bugetul local al Primăriei sat. Ciuciulea r-nul Glodeni utilizați pentru repararea stației de autobuze din sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, precum și despre procesul-verbal al desfășurării licitației la lucrările efectuate. 1 A precizat că la 26 august 2021, a recepționat răspunsul la informațiile publice solicitate, pe care îl califică drept unul selectiv, eronat și care este menit să dezinformeze solicitantul.

Totodată, a mai notat că pârâții, folosind situația de serviciu în detrimentul obligațiilor legale pe care le dețin, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral, a consemnat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților, i s-a îngrădit dreptul la informațiile solicitate de interes public, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituție și alte acte normative. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 15, 20, 34 alin. (1)-(3) din Constituție, art. 21 alin. (1), (3), 23 alin. (1), (2) din Legea privind accesul la informație, art. 5, 6, 17, 18, 189 alin. (1), (2), 211 alin. (1) lit. a)-g), alin. (2), 212 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității răspunsului furnizat în ceea ce ține de accesul la informațiile publice, recunoașterea dreptului vătămat, obligarea furnizării informației, și anume procesul-verbal al desfășurării licitației la repararea stației de autobuz din sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, precum și repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei. Prin hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul central, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea. Întru argumentarea soluției adoptate, prima instanță a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit petiționarului la cererea adresată de către acesta, fiind în limitele cadrului legal, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat.

Astfel, a conchis instanța de judecată că acțiunile pîrîtului nu sunt de natură să lezeze raporturile dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a drepturilor solicitantului. Subsecvent, a reținut că solicitările de reparare a prejudiciului moral înaintate de reclamant, în mărime de 3 000 de lei sunt neîntemeiate, constituind o pretenție care derivă din solicitarea de bază, care a fost respinsă. Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul central și emisă o nouă decizie. A fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local sat. Ciuciulea, Veronica Curuliuc cu privire la constatarea îngrădirii accesului la informație, exprimată prin nefurnizarea informației, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului moral în mod solidar.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului local sat. Ciuciulea și Primăriei sat. Ciuciulea r-nul Glodeni cu privire la constatarea îngrădirii accesului la informație, exprimată prin nefurnizarea informației, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului moral în mod solidar. 2 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Iurie Grecu a depus acțiunea împotriva consilierului local al sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, Veronica Curuliuc, care este funcționar public în cadrul autorității publice, astfel urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de autoritate publică.

În aceeași ordine de idei, instanța ierarhic inferioare a remarcat că de către reclamant nu se contestă activitatea administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept încălcat, astfel conchizând asupra inadmisibilității acțiunii lui Iurie Grecu împotriva consilierului local sat. Ciuciulea Veronica Curuliuc. Prin urmare, instanța de apel a statuat că, calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică, și nu angajații acesteia, precum funcționarul public, acesta exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care face parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acest funcționar, calitatea de pârât urmează să o dețină autoritatea publică din care face parte, și nu funcționarii acestei entități publice.

În același timp, cu referire la soluția de respingere a acțiunii lui Iurie Grecu împotriva Consiliului local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni și Primăriei sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, instanța de apel a reținut că dezacordul lui Grecu Iurie față răspunsul primit la cererea privind accesul la informație este unul declarativ, or, dânsul nu poate pretinde ca răspunsul la cerere sa să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința sa personală, iar stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

Ca urmare, a conchis instanța de apel că din moment ce furnizorul de informații a acționat prompt în interiorul termenului prevăzut de Legea privind accesul la informație, în coroborare cu dispozițiile Codului administrativ și a satisfăcut cererea de acces la informație, autorităților publice pârâte nu le poate fi imputată încălcarea dreptului de acces la informație, precum și obligarea de a examina repetat aceeași cerere sau să dea răspuns solicitărilor lui Iurie Grecu, conform propriilor sale așteptări.

La 17 iunie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 30 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivată recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii. În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de apel, obiectând că aceasta a omis să se pronunțe complet, obiectiv și motivat asupra solicitărilor sale din cererea de chemare în judecată. La fel, a accentuat că instanța de apel nu a elucidat și nu a determinat pe deplin toate circumstanțele importante în mod obiectiv pentru stabilirea adevărului, concluziile expuse fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei – cu normele prevăzute la art. 386 alin. (1) CPC.

La 26 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa consilierului local Veronica Curuliuc, Consiliului local sat. Ciuciulea 3 r-nul Glodeni și Primăriei sat. Ciuciulea r-nul Glodeni copia recursului depus de Iurie Grecu, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată de către destinatari la data de 2 august 2022 (f. d. 74-76). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat în ședință publică la 19 mai 2022 (f. d. 54). Este cert și faptul că la 17 iunie 2022, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 65). Decizia motivată din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost recepționată de către recurentul Iurie Grecu la 11 iulie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 68). Se mai constată că la 30 iunie 2022, a fost depusă motivarea recursului împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 69). Astfel, recursul depus de Iurie Grecu împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de 4 inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 5 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu. În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 6