3ra-1250/22 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat

3ra-1250/22 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1250/22

2-21008514-01-3ra-07122022

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire

la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la

informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul depus de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 20 ianuarie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Consiliului s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni și consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc cu

privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de

acces la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la

10 decembrie 2020, a depus cerere către consilierul local al s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, Oxana Marc, înregistrată cu nr. 160, prin care a solicitat să fie

informat cu informații de interes public, și anume cu transparența procesului

decizional al desfășurării tenderului la repararea porțiunii de drum de la cimitirul

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la biserica din sat și câți bani publici din bugetul

local al Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și cel național s-au cheltuit pentru

lucrările efectuate. Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la

adresa de domiciliu.

La data de 24 decembrie 2020, a recepționat răspunsul nr. 491 din

23 decembrie 2020 la informațiile publice solicitate, față de care își exprimă

dezacordul, deoarece în acesta nu se regăsește informația solicitată. La fel, a

indicat că răspunsul recepționat este eronat, formal și declarativ, deoarece nu

corespunde după formă și conținut legislației în vigoare și duce în eroare

1

solicitantul de informație.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral, reclamantul a

indicat că, prin acțiunile și inacțiunile pârâților i-a fost îngrădit dreptul la

informațiile de interes public, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată

fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de cetățean al Republicii Moldova, care

beneficiază de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și alte legi.

Având în vedere cele enunțate Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității

răspunsului nr. 491 din 23 decembrie 2020, recunoașterea dreptului vătămat de

acces la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în

mărime de 4000 de lei.

Prin încheierea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibilă

acțiunea depusă de Iurie Grecu (f.d.60-64).

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a anulat

încheierea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a adoptat

o nouă încheiere, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Iurie

Grecu împotriva consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului

vătămat de acces la informație, repararea solidară din contul pârâților a

prejudiciului moral, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

Acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva

Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație, repararea

solidară din contul pârâților a prejudiciului moral, s-a remis la rejudecare la

Judecătoria Drochia, sediul Central (f.d.79-89).

Prin hotărârea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare de judecată depusă de Iurie Grecu

împotriva Consiliului local Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și repararea în

mod solidar a prejudiciului moral cauzat (f.d.108, 112-118).

La 02 iunie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ,

Iurie Grecu a depus apel și a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

26 mai 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea hotărârii

contestate și emiterea unei noi decizii privind recunoașterea dreptului vătămat de

acces la informație, obligarea pârâților să-i furnizeze informația solicitată și

repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 3000 de lei

(f.d.121-122).

Prin decizia din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

depus de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central (f.d.134-141).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Bălți invocând dispozițiile art.5

alin. (1)-(3), art.10 alin. (1), art. 11 alin. (1) pct. 1)-4), art.12 alin. (1), art. 15

alin. (1)-(3), art. 16, 17, art.21 alin. (1), art.23 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art. 34 alin. (1) și (2) din Constituția

Republicii Moldova, a enunțat că lui Iurie Grecu i-a fost furnizată informația

solicitată, prin cererea nr.160 din 10 decembrie 2020. Astfel, prin răspunsul nr.491

din 23 decembrie 2020 i s-a oferit răspuns la întrebarea privind banii cheltuiți din

bugetul local pentru reparația porțiunii de drum de la biserica din s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni până la cimitirul din sat. Iar, după parvenirea răspunsului de la

2

ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, prin scrisoarea nr.62 din

29 ianuarie 2021, Iurie Grecu a fost informat privitor la banii cheltuiți din bugetul

public național, cât și transparența procesului decizional al desfășurării tenderului

la repararea porțiunii de drum de la biserica din s. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la

cimitirul din sat.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a concluzionat că

pretențiile lui Iurie Grecu față de Consiliul local Ciuciulea sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de admitere a acțiunii în contencios administrativ.

Subsecvent, referitor la pretenția reclamantului privind încasarea prejudiciului

moral, instanța de apel făcând referire la dispozițiile art.24 din Legea privind

accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, art.1998 alin.(1), art.2006 alin.(1) și

(2), art.2036 alin.(1), (2) și (4) din Codul civil, a conchis că în speță, nu s-a

confirmat cauzarea cet. Iurie Grecu a prejudiciului moral. Or, informația solicitată,

prin cererea adresată Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, înregistrată sub nr.160

la 10 decembrie 2020, i-a fost furnizată.

La 15 septembrie 2022 Iurie Grecu a depus recurs și a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi decizii privind recunoașterea dreptului vătămat de acces la

informație, obligarea pârâților să-i furnizeze informația solicitată și repararea în

mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 3000 de lei.

În susținerea recursului, Iurie Grecu a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, deoarece instanța ierarhic inferioară a omis să se pronunțe

complet și obiectiv asupra legalității hotărârii primei instanțe, a pretențiilor,

probelor și drepturilor sale, prevăzute de art. 34 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova, art. 2 lit. b), art. 4 alin. (1), art. 10 alin. (1)-(2) din Legea privind accesul

la informație nr.982 din 11 mai 2000, dar și art.6 lit.b) al Legii privind transparența

în procesul decizional nr. 239 din 13 noiembrie 2008.

De altfel, recurentul a susținut că instanța de apel nu s-a expus asupra

obligațiunilor furnizorilor de informații ca autorități publice, prevăzute de art. 34

alin. (2) din Constituția Republici Moldova, art. 5 alin. (2) lit. a), b), art. 7 alin. (3),

art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000,

precum și art.3 lit.b), art.4 lit. a), c), f) ale Legii privind transparența în procesul

decizional nr. 239 din 13 noiembrie 2008 și art. 5, 6, 68 lit. c) din Codul

administrativ.

Complementar, recurentul a adăugat că Curtea de Apel Bălți nu a elucidat,

determinat complet, obiectiv și argumentat circumstanțele importante cauzei, ceea

ce contravine dispozițiilor art.386 lit.a) din Codul de procedură civilă.

În final, Iurie Grecu a susținut că pe parcursul examinării cauzei, poziția sa ca

parte în proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o violare a dreptului său la un

proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

La 12 decembrie 2022 în adresa Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și consilierului local al s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, Oxana Marc a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de

Iurie Grecu, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au

depus referințe.

3

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 08 septembrie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, Iurie Grecu a recepționat copia

dispozitivului deciziei din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți la data de

16 septembrie 2022, iar decizia motivată la 24 noiembrie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, fapte confirmate prin avizele de recepție, anexate la dosar

(f.d.147, 150).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul împreună cu motivarea recursului la

15 septembrie 2022.

Examinând temeiurile recursului depus de Iurie Grecu în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

4

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu, este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5