3ra-822/22 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-822/22 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-822/22
2-21025756-01-3ra-10082022
prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
Î N C H E I E R E
14 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Iurie Grecu împotriva secretarului Consiliului s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni Lilia Polimari, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și Consiliului
s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea
dreptului vătămat de acces la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului
moral cauzat,
împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-au casat
integral încheierea și hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia,
sediul Central și s-a emis o nouă decizie,
c o n s t a t ă:
La 18 februarie 2021 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva secretarului Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Lilia Polimari,
Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni
privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces
la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la
11 ianuarie 2021 a depus în adresa secretarului Consiliului s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni Lilia Polimari, cererea privind accesul la informație, înregistrată cu
nr.10, prin care a solicitat să fie informat cu transparența procesului decizional a
informațiilor publice și anume cu procesul-verbal al desfășurării tenderului pentru
renovarea acoperișului Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.
La 22 ianuarie 2021 a recepționat răspunsul nr.46, cu care însă nu este de
acord, deoarece în acesta nu se regăsesc informațiile solicitate.
Astfel, reclamantul consideră că răspunsul este vădit eronat și duce în eroare
solicitantul de informație. Mai mult, răspunsul este pur formal, după formă și
1
conținut și contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 4, 15, 34 alin. (1) din
Constituția Republicii Moldova.
Subsecvent, reclamantul a enunțat că pârâții de comun acord, în detrimentul
obligațiunilor ce le revin conform competenței și a drepturilor și libertăților sale
fundamentale, stabilite de art. 22 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 158 din
04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 8
alin. (1) din Codul de conduită a funcționarului public, art.3 alin. (1)-(4), art. 4
lit. a), c), d) și f), art. 5 lit. a), art. 6 lit. b) și art.7 lit. a) ale Legii nr. 239 din
13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, art.2 lit. b) al Legii
nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, art. 1 alin. (3), art. 4, 15, 34
alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, i-au îngrădit dreptul de acces la
informație, astfel cauzându-i un prejudiciu moral considerabil, pe care îl estimează
la suma de 8000 de lei.
Altfel spus, prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților, care
prin refuz, i-au îngrădit dreptul la informații, astfel cauzându-i suferințe morale,
sufletești, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de cetățean al Republicii
Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția
Republicii Moldova și alte legi.
Având în vedere cele enunțate, Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității
răspunsului secretarului Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Lilia Polimari
nr. 46 din 22 ianuarie 2021, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație
și obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă de a-i repara, în mod solidar,
prejudiciului moral cauzat, în mărime de 8000 de lei.
Prin încheierea din 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a
declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva secretarului
Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Lilia Polimari, Primăriei s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni și Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității
răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și repararea în
mod solidar a prejudiciului moral cauzat (f.d.29-32).
La 28 mai 2021 și 31 mai 2021 Iurie Grecu a contestat cu recurs încheierea
din 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând anularea
acesteia cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a anulat încheierea din
28 aprilie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care a fost declarată
inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu
împotriva secretarului Consiliului local s. Ciuciulea- Lilia Polimari, Consiliului
local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind
limitarea dreptului de acces la informație, satisfacția echitabilă și efectivă a
reparării prejudiciului moral cauzat și s-a emis o nouă încheiere, prin care s-a
declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu
împotriva secretarului Consiliului local s. Ciuciulea - Lilia Polimari și Primăriei
s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, recunoașterea
dreptului vătămat – dreptul de acces la informație și încasarea în mod solidar din
contul pârâților a prejudiciului moral în mărime de 8000 de lei, în temeiul art. 207
alin. (2) lit. e) Cod administrativ.
Acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva
Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității
răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat – dreptul de acces la informație și
2
încasarea din contul pârâtului a prejudiciului moral în mărime de 8000 de lei, s-a
remis la rejudecare la Judecătoria Drochia, sediul Central (f.d.52-60).
Prin încheierea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
s-a declarat inadmisibilă spre examinare cererea de chemare în judecată înaintată
de Iurie Grecu împotriva Primăriei s. Ciuciulea r-nul Glodeni, Consiliului local
s. Ciuciulea r-nul Glodeni, privind constatarea nulității răspunsului dat, constatarea
recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, obligarea pârâților
cu titlu de satisfacție echitabilă la repararea în mod solidar a prejudiciului moral
cauzat, în mărime de 8000 de lei (f.d.89-94).
Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central
s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Iurie Grecu împotriva secretarului consiliului local s. Ciuciulea r-nul Glodeni –
Lilia Polimari, privind constatarea nulității răspunsului dat, constatarea
recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, obligarea pârâților
cu titlu de satisfacție echitabilă la repararea în mod solidar a prejudiciului moral
cauzat, în mărime de 8000 de lei (f.d.95, 99-103).
La 24 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul
administrativ, Iurie Grecu a depus apel și motivarea apelului împotriva hotărârii
din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea
hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind recunoașterea dreptului
vătămat de acces la informație, constatarea nesoluționării cererii privind accesul la
informație, obligarea pârâților să-i furnizeze informația solicitată, iar cu titlu de
satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar prejudiciul moral cauzat în mărime
de 3000 de lei (f.d.106-112).
Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral
încheierea și hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul
Central și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în
contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva secretarului consiliului
local s. Ciuciulea r-nul Glodeni – Lilia Polimari, privind constatarea nulității
răspunsului dat, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la
informație, obligarea reparării prejudiciului moral.
S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva
Primăriei s. Ciuciulea r-nul Glodeni și Consiliului local al s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni, privind constatarea nulității răspunsului dat, constatarea
recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, obligarea reparării
prejudiciului moral.
În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind greșite
concluziile primei instanțe, deduse din aplicarea și interpretarea eronată a normelor
de drept material și procedural.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că acțiunea este înaintată împotriva
secretarului Consiliului s. Ciuciulea r-nul Glodeni – Lilia Polimari.
Astfel, invocând dispozițiile art. 5, 7, 8, 17, art. 44 alin. (1), art. 189
alin. (1)-(3), art. 204, art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, art. 4, 5
alin. (2) lit. b), art. 6 alin. (1), art. 10 alin. (1), art.15, 21 alin.(1), art. 23 alin. (1)
din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 34 din
Constituția Republicii Moldova, instanța ierarhic inferioară a relevat că calitatea de
pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o
autoritate publică, dar nu angajații acesteia, după cum este secretarul Consiliului
3
s. Ciuciulea, r-nul Glodeni – Lilia Polimari, care este un exponent al autorității
publice – Consiliul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, exercitând sarcinile stabilite de
către autoritatea publică din care face parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile
întreprinse de acest funcționar, calitatea de pârât urmează să o dețină autoritatea
publică din care face parte, dar nu funcționarul acestei entități publice.
Reieșind din cele enunțate, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ, instanța de apel a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Iurie
Grecu împotriva secretarului Consiliului s. Ciuciulea r-nul Glodeni – Lilia
Polimari, pe motiv că acțiunea a fost inițiată împotriva unui funcționar public, iar
pentru a fi examinate în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează
a fi inițiate împotriva unei autorități publice și nicidecum împotriva unor persoane
fizice. Or, răspunsul expediat de secretarul Consiliului local al s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni – Lilia Polimari, emană de la autoritatea publică Consiliul local
Ciuciulea și Primăria s. Ciuciulea, care și-au asumat obligația de a examina cererea
lui Iurie Grecu.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că Iurie Grecu a formulat pretenții și
față de autoritățile publice Consiliul local Ciuciulea și Primăria s. Ciuciulea.
Aici, făcând trimitere la dispozițiile art.19 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000
privind accesul la informație, instanța ierarhic inferioară a enunțat că, cererea lui
Iurie Grecu din 11 ianuarie 2021, privind prezentarea procesului-verbal al
desfășurării tenderului pentru renovarea acoperișului Primăriei s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni, a fost examinată de către furnizorul de informații în termenul legal,
iar răspunsul oferit de către autoritatea publică este unul deplin, concret și se referă
nemijlocit la obiectul cererii, respectiv petiționarului nu i-a fost încălcat dreptul la
informație.
În context, instanța de apel a relevat că, deși Iurie Grecu invocă dezacordul cu
răspunsul la cererea nr.10 din 11 ianuarie 2021, înscrisurile anexate demonstrează
faptul că dreptul acestuia de acces la informație nu a fost lezat.
Or, la 11 ianuarie 2021 Iurie Grecu a solicitat secretarului Consiliului
s. Ciuciulea r-nul Glodeni Lilia Polimari, următoarea informație: procesul-verbal al
desfășurării tenderului pentru renovarea acoperișului Primăriei s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni.
Prin răspunsul nr.46 din 22 ianuarie 2021, semnat de către secretarul
Consiliului s. Ciuciulea r-nul Glodeni Lilia Polimari, Iurie Grecu a fost informat
că în temeiul art.2 alin.(4) al Legii nr.131 din 03 iulie 2015 cu privire la achizițiile
publice, nu a fost desfășurat un tender (licitație) de renovare a acoperișului
Primăriei s. Ciuciulea, deoarece contractul este de valoare mică.
Prin urmare, odată ce informația solicitată de Iurie Grecu, și anume procesul-
verbal al desfășurării licitației în vederea achiziției lucrărilor și serviciilor de
renovare a acoperișului Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, nu există, acesta nu
poate fi eliberat petiționarului, iar intimații nu pot fi obligați la eliberarea
informației pe care n-o dețin. Însă, secretarul Consiliului s. Ciucilea, r-nul Glodeni,
în mod expres și cu trimitere la lege, l-a informat pe Iurie Grecu despre lipsa
procesului-verbal, odată ce licitația nu s-a efectuat.
Subsecvent, invocând dispozițiile art.19 alin.(1) și (3), art.1998 alin.(1) din
Codul civil, Curtea de Apel Bălți a concluzionat că, deoarece nu s-a constatat
încălcarea dreptului reclamantului/apelantului de acces la informație, nu există
temeiuri de a-i compensa suferințele morale, prin încasarea prejudiciului moral,
4
conform art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000,
acestea fiind subsecvente pretenției privind constatarea încălcării dreptului de
acces la informație.
În final, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a supus unei analize
minuțioase și nu a verificat circumstanțele enunțate supra, care, însă, necesitau a fi
examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor
aspectelor importante pentru soluționarea litigiului, adoptând astfel actele
judecătorești, care vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, motiv pentru care a
casat încheierea și hotărârea din 21 decembrie 2021 ale Judecătoriei Drochia,
sediul Central și a emis o nouă decizie.
La 15 iunie 2022 Iurie Grecu a depus recurs, iar la 30 iunie 2022 a prezentat
motivarea recursului împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți
solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei decizii noi privind constatarea nesoluționării cererii, recunoașterii
dreptului vătămat – dreptul la informație, obligarea intimaților să-i furnizeze
informația solicitată, iar cu titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar
prejudiciul moral cauzat în mărime de 3000 de lei.
În susținerea recursului, Iurie Grecu a indicat că nu este de acord cu decizia
instanței de apel, deoarece instanța ierarhic inferioară a omis să se pronunțe
complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor invocate, dar și a obligațiilor
intimaților prevăzute de art. 34 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art.5
alin. (2), art. 11 alin. (1) ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din
11 mai 2000, precum și art. 5, 68 din Codul administrativ.
Subsecvent, recurentul a invocat că, instanța de apel nu a elucidat, determinat
pe deplin, complet și obiectiv toate circumstanțele importante cauzei, motiv pentru
care concluziile enunțate în decizia contestată sunt contrare acestora.
Complementar, recurentul a adăugat că Curtea de Apel Bălți a interpretat
eronat normele de drept material, respectiv nu și-a onorat obligațiunile și
competențele prevăzute de art. 22 în coroborare cu art.219 din Codul administrativ,
prin ce i-a îngrădit dreptul de acces la justiție.
În final, Iurie Grecu a susținut că pe parcursul examinării cauzei, poziția sa ca
parte în proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o violare a dreptului său la un
proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.
La 10 august 2022 în adresa secretarului Consiliului s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni Lilia Polimari, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și Consiliului
s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu,
cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Deși la 17 august 2022 intimații au recepționat copia recursului depus de Iurie
Grecu, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei, aceștia
nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța
de apel.
5
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios
administrativ la 26 mai 2022.
Din materialele cauzei rezultă că, Iurie Grecu a recepționat copia
dispozitivului deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți la data de
16 iunie 2022, iar decizia motivată la 01 august 2022, prin intermediul oficiului
poștal, fapte confirmate prin avizele de recepție, anexate la dosar (f.d.133, 136).
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod
administrativ și a depus în termen recursul la 15 iunie 2022, iar motivarea
recursului la 30 iunie 2022.
Examinând temeiurile recursului depus de Iurie Grecu în raport cu materialele
cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele
motive.
Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși
un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în
condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de
formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
6
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu, este
inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
7