3ra-824/22 — constatarea nulitătii răspunsului, obligarea furnizării informatiei solicitate si încasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitătii răspunsului, obligarea furnizării informatiei solicitate si încasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-824/22 — constatarea nulitătii răspunsului, obligarea furnizării informatiei solicitate si încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-824/22 2-21135435-01-3ra-10082022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea – Oxana Marc, Consiliului local al satului Ciuciulea și Primăriei satului Ciuciulea cu privire la constatarea nulității răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 13 septembrie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva consilierului local al satului Ciuciulea – Oxana Marc, Consiliului local al satului Ciuciulea și Primăriei satului Ciuciulea cu privire la constatarea nulității răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 20 august 2021 s-a adresat cu cerere nr.115 către consilierul local Oxana Marc, Consiliul local al satului Ciuciulea și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni, prin care a solicitat informarea cu transparența procesului decizional a informațiilor publice și anume cu devizul de cheltuieli a banilor publici din bugetul local al Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cheltuiți la repararea stației de autobuse din satul Ciuciulea, cu procesul verbal al desfășurării tenderului la lucrările efectuate. A menționat că răspuns la informația solicitată a primit la data de 26 august 2021, însă nu este de acord cu acesta. Astfel, reclamantul Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 3 000 de lei.
Prin hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu. 1 Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 1 decembrie 2021 a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond.
Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie, după cum urmează: s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea – Oxana Marc, cu privire la constatarea nulității răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului moral și s-a respins cererea lui Iurie Grecu împotriva Consiliului local al satului Ciuciulea și Primăriei satului Ciuciulea cu privire la constatarea nulității răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului moral.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat greșite concluziile primei instanțe, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și procedural, cât și aprecierea eronată a circumstanțele de fapt ale cauzei, fapt ce a generat emiterea unei hotărâri neîntemeiate. Instanța ierarhic inferioară a menționat că deși notificarea/răspunsul nr.453 expediat în adresa apelantului/reclamantului la 26 august 2021, este semnată de un reprezentant al autorității publice locale și anume consilierul local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni – Oxana Marc, reiese că acest răspuns emană de la autoritatea publică Consiliul local al satului Ciuciulea și Primăria satului Ciuciulea, care și-au asumat obligația de a examina cererea acestuia.
Instanța de judecată a constatat că Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva consilierului local Oxana Marc, care prin statutul său este exponentul autorității public locale – a Consiliului satului Ciuciulea, astfel el urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de autoritate publică, ci care o reprezintă. Prin urmare, calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică, după cum este Consiliul local Ciuciulea, exponentul căreia - consilierul local Oxana Marc, și care în cadrul activității sale, acționează nu în interes propriu, ci în interesul autorității, exponentul căreia este.
Cât privește pretențiile înaintate împotriva Consiliului local al satului Ciuciulea și Primăriei satului Ciuciulea, instanța de apel a precizat că odată ce informația solicitată de Iurie Grecu, și anume în ce privește procesul verbal al desfășurării licitației în vederea achiziției lucrărilor și serviciilor de reparație a stației de autobuse din satul Ciuciulea, nu există, respectiv acest proces verbal nu i se poate elibera, și deci, intimații/pârâții nu pot fi obligați la eliberarea informației pe care ei nu o dețin; la rândul său, consilierul în mod expres și cu trimitere la lege, l-a informat pe Iurie Grecu despre lipsa procesului verbal de licitație, odată ce licitație nu s-a petrecut.
Adițional, instanța ierarhic inferioară a reținut că, prin acțiunea sa, Iurie Grecu solicită încasarea prejudiciului moral cauzat de către autoritatea pârâtă pe motiv că aceasta i-ar fi îngrădit dreptul la informație de interes public solicitată, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată lezându-i onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, pretenție care a fost corect respinsă de instanța de fond. Or, potrivit materialelor cauzei se atestă că autoritatea pârâtă a expediat în adresa lui Iurie Grecu răspuns la cererea lui, unde se indică informația legată de banii publici cheltuiți în legătură cu reparația stației de autobuze din satul Ciuciulea, cuantumul acestora și descrierea lucrărilor, la fel, se indică și asupra refuzului de a-i elibera procesul verbal de petrecere a licitației în vederea achiziției acestor lucrări, dat fiind lipsa 2 acestuia.
Respectiv, este neîntemeiat acest capăt de acțiune, ca cerință subsecventă cerinței de constatare a încălcării dreptului de acces la informație, odată ce informația deținută i s-a eliberat, iar cea inexistentă nu i s-a eliberat. La data de 17 iunie 2022, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat, iar la 4 iulie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia recurată, deoarece instanța de apel a omis să se pronunțe complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor/probelor invocate, precum și a obligațiunilor prevăzute de dispozițiile art. 34 alin. (2) din Constituție, art. 50 alin. (2), art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, art. 3, 10, 20 din Legea statutului alesului local, art. 5, 68 din Codul administrativ. Aceste aspecte denotă faptul că instanța de apel la examinarea cauzei nu a elucidat, determinat complet și obiectiv circumstanțele importante cauzei, or concluziile instanței de judecată sunt contrare situației de fapt, ceea ce contravine art. 386 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
A susținut că instanța de apel la examinarea cauzei nu și-a onorat obligațiunile prevăzute de art. 22 coroborat cu art. 219 din Codul administrativ. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2022, dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului Iurie Grecu, prin intermediul oficiului poștal, la data de 26 mai 2022 (f.d.69). Totodată, decizia motivată din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată recurentului, la 1 august 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.74). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Iurie Grecu, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Iurie Grecu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 3 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi 4 conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Iurie Grecu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Iurie Grecu, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.