3ra-824/22 — constatarea nulitătii răspunsului, obligarea furnizării informatiei solicitate si încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-824/22

2-21135435-01-3ra-10082022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea – Oxana Marc,

Consiliului local al satului Ciuciulea și Primăriei satului Ciuciulea cu privire la

constatarea nulității răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 13 septembrie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva consilierului local al satului Ciuciulea

– Oxana Marc, Consiliului local al satului Ciuciulea și Primăriei satului Ciuciulea cu

privire la constatarea nulității răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 20 august 2021 s-a adresat

cu cerere nr.115 către consilierul local Oxana Marc, Consiliul local al satului Ciuciulea

și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni, prin care a solicitat informarea cu

transparența procesului decizional a informațiilor publice și anume cu devizul de

cheltuieli a banilor publici din bugetul local al Primăriei satului Ciuciulea, raionul

Glodeni cheltuiți la repararea stației de autobuse din satul Ciuciulea, cu procesul verbal

al desfășurării tenderului la lucrările efectuate.

A menționat că răspuns la informația solicitată a primit la data de 26 august 2021,

însă nu este de acord cu acesta.

Astfel, reclamantul Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității răspunsului,

constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral cauzat în

mărime de 3 000 de lei.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu.

1

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 1 decembrie 2021 a

depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral hotărârea

din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie,

după cum urmează: s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă

de către Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea – Oxana Marc, cu

privire la constatarea nulității răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și

încasarea prejudiciului moral și s-a respins cererea lui Iurie Grecu împotriva Consiliului

local al satului Ciuciulea și Primăriei satului Ciuciulea cu privire la constatarea nulității

răspunsului, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat greșite concluziile primei

instanțe, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și

procedural, cât și aprecierea eronată a circumstanțele de fapt ale cauzei, fapt ce a generat

emiterea unei hotărâri neîntemeiate.

Instanța ierarhic inferioară a menționat că deși notificarea/răspunsul nr.453 expediat

în adresa apelantului/reclamantului la 26 august 2021, este semnată de un reprezentant

al autorității publice locale și anume consilierul local al satului Ciuciulea, raionul

Glodeni – Oxana Marc, reiese că acest răspuns emană de la autoritatea publică Consiliul

local al satului Ciuciulea și Primăria satului Ciuciulea, care și-au asumat obligația de a

examina cererea acestuia.

Instanța de judecată a constatat că Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva

consilierului local Oxana Marc, care prin statutul său este exponentul autorității public

locale – a Consiliului satului Ciuciulea, astfel el urmărind inițierea unei acțiuni în

contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de autoritate

publică, ci care o reprezintă. Prin urmare, calitatea de pârât în cadrul procedurii de

contencios administrativ o poate avea doar o autoritate publică, după cum este Consiliul

local Ciuciulea, exponentul căreia - consilierul local Oxana Marc, și care în cadrul

activității sale, acționează nu în interes propriu, ci în interesul autorității, exponentul

căreia este.

Cât privește pretențiile înaintate împotriva Consiliului local al satului Ciuciulea și

Primăriei satului Ciuciulea, instanța de apel a precizat că odată ce informația solicitată

de Iurie Grecu, și anume în ce privește procesul verbal al desfășurării licitației în vederea

achiziției lucrărilor și serviciilor de reparație a stației de autobuse din satul Ciuciulea,

nu există, respectiv acest proces verbal nu i se poate elibera, și deci, intimații/pârâții nu

pot fi obligați la eliberarea informației pe care ei nu o dețin; la rândul său, consilierul în

mod expres și cu trimitere la lege, l-a informat pe Iurie Grecu despre lipsa procesului

verbal de licitație, odată ce licitație nu s-a petrecut.

Adițional, instanța ierarhic inferioară a reținut că, prin acțiunea sa, Iurie Grecu

solicită încasarea prejudiciului moral cauzat de către autoritatea pârâtă pe motiv că

aceasta i-ar fi îngrădit dreptul la informație de interes public solicitată, astfel

pricinuindu-i suferințe morale, totodată lezându-i onoarea și demnitatea în calitate de

cetățean al Republicii Moldova, pretenție care a fost corect respinsă de instanța de fond.

Or, potrivit materialelor cauzei se atestă că autoritatea pârâtă a expediat în adresa lui

Iurie Grecu răspuns la cererea lui, unde se indică informația legată de banii publici

cheltuiți în legătură cu reparația stației de autobuze din satul Ciuciulea, cuantumul

acestora și descrierea lucrărilor, la fel, se indică și asupra refuzului de a-i elibera procesul

verbal de petrecere a licitației în vederea achiziției acestor lucrări, dat fiind lipsa

2

acestuia. Respectiv, este neîntemeiat acest capăt de acțiune, ca cerință subsecventă

cerinței de constatare a încălcării dreptului de acces la informație, odată ce informația

deținută i s-a eliberat, iar cea inexistentă nu i s-a eliberat.

La data de 17 iunie 2022, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat, iar la 4 iulie 2022 a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia recurată, deoarece instanța

de apel a omis să se pronunțe complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor/probelor

invocate, precum și a obligațiunilor prevăzute de dispozițiile art. 34 alin. (2) din

Constituție, art. 50 alin. (2), art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, art.

3, 10, 20 din Legea statutului alesului local, art. 5, 68 din Codul administrativ. Aceste

aspecte denotă faptul că instanța de apel la examinarea cauzei nu a elucidat, determinat

complet și obiectiv circumstanțele importante cauzei, or concluziile instanței de judecată

sunt contrare situației de fapt, ceea ce contravine art. 386 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

A susținut că instanța de apel la examinarea cauzei nu și-a onorat obligațiunile

prevăzute de art. 22 coroborat cu art. 219 din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2022, dispozitivul

deciziei fiind notificat recurentului Iurie Grecu, prin intermediul oficiului poștal, la data

de 26 mai 2022 (f.d.69).

Totodată, decizia motivată din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată

recurentului, la 1 august 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la

materialele cauzei (f.d.74).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Iurie Grecu, s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Iurie Grecu, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

3

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

4

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5