3ra-107/21 — cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat la informație, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-107/21

Prima instanță: Judecătoria Dochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Bejenaru, A. Toderaș, A. Gheorghieș

ÎNCHEIERE

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către de Iurie Grecu împotriva consilierului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni Oxana

Marc și Primăriei satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la constatarea nulității

răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație,

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din data de 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți prin care

s-a casat hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu

emiterea unei noi decizii privind declararea inadmisibilă a acțiunii,

constată:

La 14 iunie 2019 Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva consilierului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și Primăriei s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului,

constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, repararea în mod

solidar a prejudiciului moral cauzat estimat la suma de 9 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Iurie Grecu a indicat că la 27 mai

2019 a depus cerere către consilierul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și

Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat informații de interes public

și anume: declarația de avere și interese personale din perioada 2018-2019.

Prin răspunsul recepționat la 10 iunie 2019 reclamantul a fost informat că

declarația de avere și interese personale a fost depusă în format electronic și este

disponibilă pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate.

Iurie Grecu a invocat dezacordul cu răspunsul primit, indicând că în răspuns nu

se regăsesc informațiile de interes public solicitate, acesta este emis fără respectarea

procedurii stabilite de legislație, nu are număr și lipsește semnătura. Deci acest

răspuns după formă și conținut contravine prevederilor legale.

Astfel, reclamantul a menționat că alesul local de comun acord cu Primăria s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni cu rea credință, folosind situația de serviciu în detrimentul

obligațiilor ce le revin potrivit competenței, cât și în detrimentul drepturilor și

libertăților fundamentale ale lui Iurie Grecu, i-a îngrădit dreptul accesului la

informație, prin care i-a cauzat un prejudiciu moral.

Prin hotărârea din data de 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu,

1

s-a obligat Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni să readreseze în termen de 5 zile

lucrătoare cererea de furnizare a informației solicitată de Iurie Grecu din 27 mai 2019

cu număr de înregistrare 53, în adresa deținătorului de informație solicitate Autorității

Naționale de Integritate. În rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. (f.d.30, 33-

37)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că la caz nu au

fost prezentate probe, care ar atesta calitatea de pârât a consilierului s. Ciuciulea, r-

nul Glodeni, Oxana Marc ca furnizor de informații, respingând în această parte

acțiunea.

Instanța de fond a considerat atribuirea calității de pârât doar Primăriei s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni, care prin prisma art. 74 din Codul administrativ urma în

termen de 5 zile lucrătoare să redirecționeze cererea către furnizorul informației și

anume Autoritatea Națională de Integritate.

În acest context, instanța de fond a dispus obligarea Primăriei s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni să readreseze cererea în adresa deținătorului de informație.

La 26 decembrie 2019, în termen Iurie Grecu a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul central din 12 decembrie 2019, iar

cererea de apel motivată la 11 februarie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri privind sancționarea pârâților conform art.

24 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea

în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 9 000 lei. (f.d. 42, 49-50)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 03 noiembrie 2020 a casat

hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu emiterea

unei noi decizii prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată

înaintată de către Iurie Grecu. ( f.d. 103,104-111)

În susținerea concluziei sale instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin

cererea din 27 mai 2019 a solicitat accesul la informație și anume la declarația de

avere și interese personale din perioada 2018-2019 depusă de către consilierul s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc.

Curtea de Apel Bălți a reținut că potrivit prevederilor Legii privind declararea

averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 deținătorul și furnizorul

datelor din Registrul electronic al subiecților declarării averii și a intereselor

personale este Autoritatea Națională de Integritate.

Instanța de apel a conchis că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, deși are statut

de autoritate publică locală, nu este posesor al datelor din declarația de avere și

interese personale, astfel, nu poate fi obligată să furnizeze informații pe care nu le

deține. Iar Oxana Marc, fiind subiect al declarării averii, nu poate fi privită ca

furnizor de informații potrivit Legii cu privire la accesul la informație, declarația de

avere și interese personale fiind un act personal.

Instanța de apel a mai constatat că Iurie Grecu nu a formulat nici o petiție, în

sensul Codului administrativ, în adresa Primăriei sat. Ciuciulea. Prin urmare, de către

autoritatea publică Primăria s. Ciuciulea nu putea inițiată procedura administrativă.

În urma celor constatate instanța de apel a concluzionat că cererea de chemare în

judecată depusă de către Iurie Grecu este inadmisibilă, deoarece Iurie Grecu nu poate

revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17 din

Codul administrativ, ori pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ

este necesar să fie revendicat de către reclamant un drept propriu și să existe o

activitate administrativă, desfășurată de către o autoritate publică.

2

La caz, nefurnizarea de către Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni lui Iurie Grecu

a unui răspuns pe marginea cererii adresate, nu constituie un drept vătămat în sensul

art. 17 din Codul administrativ, ori autoritatea publică pârâtă nu este furnizorul

informației solicitate, față de ea nu este formulată o petiție în sensul art. 208 din codul

admninistrativ.

Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral instanța de

apel a menționat că atunci când o persoană își revendică drepturile încălcate prin

emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual, fie prin activitatea

administrativă, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin

activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare a

prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest sens.

La caz, această procedură prevăzută de lege, nu este respectată, ori cererea de

reparare a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie Grecu, în prealabil, părții

pârâte. Precum și nici nu se atestă existența vreunui act emis de autoritatea pârâtă în

acest sens.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Iurie Grecu, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind constatarea nulității răspunsului,

constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, sancționarea

intimaților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000 și repararea în mod solidar a prejudiciului moral. (f.d. 113, 119-120)

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor, obiecțiilor invocate asupra hotărârii

primei instanțe.

În opinia recurentului el ca parte implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce

constituie încălcarea prevederilor art. 6 CEDO.

Finalmente Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept

stabilită la examinarea apelului și raportând la normele de drept aplicabile cauzei,

precum și la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul

spectru de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei,

efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 noiembrie 2020.

Iurie Grecu, exercitând dreptul de atac în terme, la 09 noiembrie 2020 a depus

recurs nemotivat, iar la 18 noiembrie 2020 a depus la Curtea Supremă de Justiție

recursul motivat. ( f.d.113,119-120)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

3

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

4

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Iurie Grecu este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5