3ra-107/21 — cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat la informație, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-107/21 Prima instanță: Judecătoria Dochia, sediul central – I. Rusu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Bejenaru, A. Toderaș, A. Gheorghieș ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către de Iurie Grecu împotriva consilierului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni Oxana Marc și Primăriei satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din data de 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți prin care s-a casat hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu emiterea unei noi decizii privind declararea inadmisibilă a acțiunii, constată: La 14 iunie 2019 Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva consilierului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat estimat la suma de 9 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Iurie Grecu a indicat că la 27 mai 2019 a depus cerere către consilierul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat informații de interes public și anume: declarația de avere și interese personale din perioada 2018-2019. Prin răspunsul recepționat la 10 iunie 2019 reclamantul a fost informat că declarația de avere și interese personale a fost depusă în format electronic și este disponibilă pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate. Iurie Grecu a invocat dezacordul cu răspunsul primit, indicând că în răspuns nu se regăsesc informațiile de interes public solicitate, acesta este emis fără respectarea procedurii stabilite de legislație, nu are număr și lipsește semnătura.

Deci acest răspuns după formă și conținut contravine prevederilor legale. Astfel, reclamantul a menționat că alesul local de comun acord cu Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu rea credință, folosind situația de serviciu în detrimentul obligațiilor ce le revin potrivit competenței, cât și în detrimentul drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Iurie Grecu, i-a îngrădit dreptul accesului la informație, prin care i-a cauzat un prejudiciu moral. Prin hotărârea din data de 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu, 1 s-a obligat Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni să readreseze în termen de 5 zile lucrătoare cererea de furnizare a informației solicitată de Iurie Grecu din 27 mai 2019 cu număr de înregistrare 53, în adresa deținătorului de informație solicitate Autorității Naționale de Integritate.

În rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. (f.d.30, 33- 37) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că la caz nu au fost prezentate probe, care ar atesta calitatea de pârât a consilierului s. Ciuciulea, r- nul Glodeni, Oxana Marc ca furnizor de informații, respingând în această parte acțiunea. Instanța de fond a considerat atribuirea calității de pârât doar Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, care prin prisma art. 74 din Codul administrativ urma în termen de 5 zile lucrătoare să redirecționeze cererea către furnizorul informației și anume Autoritatea Națională de Integritate. În acest context, instanța de fond a dispus obligarea Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni să readreseze cererea în adresa deținătorului de informație.

La 26 decembrie 2019, în termen Iurie Grecu a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul central din 12 decembrie 2019, iar cererea de apel motivată la 11 februarie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri privind sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 9 000 lei. (f.d. 42, 49-50) Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 03 noiembrie 2020 a casat hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu emiterea unei noi decizii prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată înaintată de către Iurie Grecu.

( f.d. 103,104-111) În susținerea concluziei sale instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin cererea din 27 mai 2019 a solicitat accesul la informație și anume la declarația de avere și interese personale din perioada 2018-2019 depusă de către consilierul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc. Curtea de Apel Bălți a reținut că potrivit prevederilor Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 deținătorul și furnizorul datelor din Registrul electronic al subiecților declarării averii și a intereselor personale este Autoritatea Națională de Integritate. Instanța de apel a conchis că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, deși are statut de autoritate publică locală, nu este posesor al datelor din declarația de avere și interese personale, astfel, nu poate fi obligată să furnizeze informații pe care nu le deține.

Iar Oxana Marc, fiind subiect al declarării averii, nu poate fi privită ca furnizor de informații potrivit Legii cu privire la accesul la informație, declarația de avere și interese personale fiind un act personal. Instanța de apel a mai constatat că Iurie Grecu nu a formulat nici o petiție, în sensul Codului administrativ, în adresa Primăriei sat. Ciuciulea. Prin urmare, de către autoritatea publică Primăria s. Ciuciulea nu putea inițiată procedura administrativă. În urma celor constatate instanța de apel a concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu este inadmisibilă, deoarece Iurie Grecu nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, ori pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie revendicat de către reclamant un drept propriu și să existe o activitate administrativă, desfășurată de către o autoritate publică.

2 La caz, nefurnizarea de către Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni lui Iurie Grecu a unui răspuns pe marginea cererii adresate, nu constituie un drept vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ, ori autoritatea publică pârâtă nu este furnizorul informației solicitate, față de ea nu este formulată o petiție în sensul art. 208 din codul admninistrativ. Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral instanța de apel a menționat că atunci când o persoană își revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual, fie prin activitatea administrativă, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest sens.

La caz, această procedură prevăzută de lege, nu este respectată, ori cererea de reparare a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie Grecu, în prealabil, părții pârâte. Precum și nici nu se atestă existența vreunui act emis de autoritatea pârâtă în acest sens. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Iurie Grecu, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, sancționarea intimaților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea în mod solidar a prejudiciului moral.

(f.d. 113, 119-120) În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor, obiecțiilor invocate asupra hotărârii primei instanțe. În opinia recurentului el ca parte implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie încălcarea prevederilor art. 6 CEDO. Finalmente Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la examinarea apelului și raportând la normele de drept aplicabile cauzei, precum și la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 noiembrie 2020. Iurie Grecu, exercitând dreptul de atac în terme, la 09 noiembrie 2020 a depus recurs nemotivat, iar la 18 noiembrie 2020 a depus la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat.

( f.d.113,119-120) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, 3 recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu 4 chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Iurie Grecu este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, înaintat de către Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5