3ra-107/21 — cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat la informație, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea nulităţii răspunsului, recunoaşterea dreptului pretins vătămat la informaţie, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-107/21 — cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat la informație, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-107/21
Prima instanță: Judecătoria Dochia, sediul central – I. Rusu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Bejenaru, A. Toderaș, A. Gheorghieș
ÎNCHEIERE
27 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Grecu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
către de Iurie Grecu împotriva consilierului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni Oxana
Marc și Primăriei satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la constatarea nulității
răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație,
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din data de 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți prin care
s-a casat hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu
emiterea unei noi decizii privind declararea inadmisibilă a acțiunii,
constată:
La 14 iunie 2019 Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ
împotriva consilierului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și Primăriei s.
Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului,
constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, repararea în mod
solidar a prejudiciului moral cauzat estimat la suma de 9 000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Iurie Grecu a indicat că la 27 mai
2019 a depus cerere către consilierul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și
Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat informații de interes public
și anume: declarația de avere și interese personale din perioada 2018-2019.
Prin răspunsul recepționat la 10 iunie 2019 reclamantul a fost informat că
declarația de avere și interese personale a fost depusă în format electronic și este
disponibilă pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate.
Iurie Grecu a invocat dezacordul cu răspunsul primit, indicând că în răspuns nu
se regăsesc informațiile de interes public solicitate, acesta este emis fără respectarea
procedurii stabilite de legislație, nu are număr și lipsește semnătura. Deci acest
răspuns după formă și conținut contravine prevederilor legale.
Astfel, reclamantul a menționat că alesul local de comun acord cu Primăria s.
Ciuciulea, r-nul Glodeni cu rea credință, folosind situația de serviciu în detrimentul
obligațiilor ce le revin potrivit competenței, cât și în detrimentul drepturilor și
libertăților fundamentale ale lui Iurie Grecu, i-a îngrădit dreptul accesului la
informație, prin care i-a cauzat un prejudiciu moral.
Prin hotărârea din data de 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul
central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu,
1
s-a obligat Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni să readreseze în termen de 5 zile
lucrătoare cererea de furnizare a informației solicitată de Iurie Grecu din 27 mai 2019
cu număr de înregistrare 53, în adresa deținătorului de informație solicitate Autorității
Naționale de Integritate. În rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. (f.d.30, 33-
37)
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că la caz nu au
fost prezentate probe, care ar atesta calitatea de pârât a consilierului s. Ciuciulea, r-
nul Glodeni, Oxana Marc ca furnizor de informații, respingând în această parte
acțiunea.
Instanța de fond a considerat atribuirea calității de pârât doar Primăriei s.
Ciuciulea, r-nul Glodeni, care prin prisma art. 74 din Codul administrativ urma în
termen de 5 zile lucrătoare să redirecționeze cererea către furnizorul informației și
anume Autoritatea Națională de Integritate.
În acest context, instanța de fond a dispus obligarea Primăriei s. Ciuciulea, r-nul
Glodeni să readreseze cererea în adresa deținătorului de informație.
La 26 decembrie 2019, în termen Iurie Grecu a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul central din 12 decembrie 2019, iar
cererea de apel motivată la 11 februarie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri privind sancționarea pârâților conform art.
24 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea
în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 9 000 lei. (f.d. 42, 49-50)
Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 03 noiembrie 2020 a casat
hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu emiterea
unei noi decizii prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată
înaintată de către Iurie Grecu. ( f.d. 103,104-111)
În susținerea concluziei sale instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin
cererea din 27 mai 2019 a solicitat accesul la informație și anume la declarația de
avere și interese personale din perioada 2018-2019 depusă de către consilierul s.
Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc.
Curtea de Apel Bălți a reținut că potrivit prevederilor Legii privind declararea
averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 deținătorul și furnizorul
datelor din Registrul electronic al subiecților declarării averii și a intereselor
personale este Autoritatea Națională de Integritate.
Instanța de apel a conchis că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, deși are statut
de autoritate publică locală, nu este posesor al datelor din declarația de avere și
interese personale, astfel, nu poate fi obligată să furnizeze informații pe care nu le
deține. Iar Oxana Marc, fiind subiect al declarării averii, nu poate fi privită ca
furnizor de informații potrivit Legii cu privire la accesul la informație, declarația de
avere și interese personale fiind un act personal.
Instanța de apel a mai constatat că Iurie Grecu nu a formulat nici o petiție, în
sensul Codului administrativ, în adresa Primăriei sat. Ciuciulea. Prin urmare, de către
autoritatea publică Primăria s. Ciuciulea nu putea inițiată procedura administrativă.
În urma celor constatate instanța de apel a concluzionat că cererea de chemare în
judecată depusă de către Iurie Grecu este inadmisibilă, deoarece Iurie Grecu nu poate
revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17 din
Codul administrativ, ori pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ
este necesar să fie revendicat de către reclamant un drept propriu și să existe o
activitate administrativă, desfășurată de către o autoritate publică.
2
La caz, nefurnizarea de către Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni lui Iurie Grecu
a unui răspuns pe marginea cererii adresate, nu constituie un drept vătămat în sensul
art. 17 din Codul administrativ, ori autoritatea publică pârâtă nu este furnizorul
informației solicitate, față de ea nu este formulată o petiție în sensul art. 208 din codul
admninistrativ.
Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral instanța de
apel a menționat că atunci când o persoană își revendică drepturile încălcate prin
emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual, fie prin activitatea
administrativă, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin
activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare a
prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest sens.
La caz, această procedură prevăzută de lege, nu este respectată, ori cererea de
reparare a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie Grecu, în prealabil, părții
pârâte. Precum și nici nu se atestă existența vreunui act emis de autoritatea pârâtă în
acest sens.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Iurie Grecu, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind constatarea nulității răspunsului,
constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, sancționarea
intimaților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din
11 mai 2000 și repararea în mod solidar a prejudiciului moral. (f.d. 113, 119-120)
În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus
complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor, obiecțiilor invocate asupra hotărârii
primei instanțe.
În opinia recurentului el ca parte implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce
constituie încălcarea prevederilor art. 6 CEDO.
Finalmente Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept
stabilită la examinarea apelului și raportând la normele de drept aplicabile cauzei,
precum și la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul
spectru de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei,
efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții
Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului
se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 03 noiembrie 2020.
Iurie Grecu, exercitând dreptul de atac în terme, la 09 noiembrie 2020 a depus
recurs nemotivat, iar la 18 noiembrie 2020 a depus la Curtea Supremă de Justiție
recursul motivat. ( f.d.113,119-120)
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
3
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-
o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea
de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în
acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
4
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.
Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Iurie Grecu este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, înaintat de către Iurie Grecu, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
5