3ra-493/21 — constatarea faptului ingradirii accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-493/21 Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș DECIZIE 09 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de către Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie Grecu împotriva consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei din data de 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile, c o n s t a t ă: La 07 mai 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată Iurie Grecu a relatat că la 12 martie 2020 a adresat cererea nr. 63 consilierului local Oxana Marc, prin care a solicitat informația de interes public și anume câți bani din bugetul local al Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru reparația grădiniței nr. 1 din sat, la care nu a primit răspuns, deși termenul limită de prezentarea acestuia era 01 aprilie 2020. Astfel, în opinia reclamantului, pârâții cu rea-credință și contrar obligațiilor de serviciu i-au îngrădit dreptul la informații de interes public.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral Iurie Grecu a indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituție și alte legi. 1 Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea în mod solidar din contul acestora a prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central acțiunea înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca neîntemeiată. (f.d.34, 39-43) La 19 noiembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, Iurie Grecu a depus apel și motivarea apelului împotriva hotărârii din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea în mod solidar din contul acestora a prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei (f.d.45-47).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 februarie 2021 a casat hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis a nouă decizie, prin care a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului Iurie Grecu. ( f.d. 69, 71-78) La 17 martie 2021 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație și repararea din contul intimaților în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă de 8000 de lei. În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de fond.

Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil. Recurentul a menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au examinat cauza numai sub aspectul unei singure pretenții și anume ceea ce ține de repararea prejudiciului moral pe care au respins-o ca inadmisibilă, iar celelalte pretenții rămânând neexaminate, fapt prin ce a fost încălcat art. 6 CEDO. La 26 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului motivat depus de Iurie Grecu, explicându-le dreptul de a depune referințe, prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs (f.d.

87). Deși, conform avizelor de recepție a corespondenței, consilierul local Oxana Marc și Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni au recepționat copia cererii de recurs, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referințe, prin care să-și expună opinia asupra motivelor formulate în cererea de recurs. (f.d. 90) În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 23 februarie 2021. 2 Iurie Grecu s-a conformat prevederilor legale și în termen, la 17 martie 2021 a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 23 februarie 2021. Prin încheierea din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de către Iurie Grecu împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a numit spre examinare în fond, în complet de 5 judecători. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și de a casa decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel din considerentele ce preced. Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți. Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la 12 martie 2020 Iurie Grecu a adresat cererea nr. 63 consilierului local Oxana Marc, prin care a solicitat să fie informat câți bani din bugetul local al Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru reparația grădiniței nr.1 din sat.

(f.d. 6) Prin răspunsul nr.203 din 20 martie 2020, semnat de consilierul local Oxana Marc și secretatul interimar al Consiliului local Vera Boghiu, Iurie Grecu a fost informat că la 27 noiembrie 2019 a depus cererea nr. 108, adresată Consiliului local al s. Ciuciulea , r-nul Glodeni cu aceiași solicitare de informație și anume câți bani 3 din bugetul Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea (reparația) grădiniței nr. 1 din sat. Iar, la 29 noiembrie 2019 personal a semnat pentru recepționarea răspunsului. La fel, Iurie Grecu a fost înștiințat că la 24 decembrie 2019 a primit răspuns la cererea nr. 132 din 20 decembrie 2019, unde era anexat răspunsul de la FISM cu privire la reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea.

Totodată, lui Iurie Grecu i-a fost expediat în mod repetat răspunsul de la FISM cu privire la reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea (f.d.28-30). La 07 mai 2020 Iurie Grecu a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat –dreptul la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea în mod solidar din contul acestora a prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei. Judecătoria Drochia, sediul Central prin hotărârea din data de 02 noiembrie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu.

(f.d. 39-43) Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație a constatat examinarea în termen a petiției adresate în cadrul unei proceduri prealabile, pârâții respectând cadrul legal în raport cu termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar, răspunsul oficial fiind adus la cunoștință destinatarului. Totodată, prima instanță a reținut caracterul deplin al răspunsului oferit de către pârâți la cererea adresată de către petiționar, fiind în cadrul legal, în termenul stabilit de lege cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat. Astfel, acțiunile pârâților fiind în limitele legale, fără a leza raporturile dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a drepturilor solicitantului.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral instanța de fond a menționat că aceasta este neîntemeiată, deoarece lipsește justificarea necesității lui Iurie Grecu de a obține informația solicitată, lipsește motivarea impactului adus persoanei în legătură cu neprezentarea informației. Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 februarie 2021 a casat hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis a nouă decizie, prin care a declarat acțiunea lui Iurie Grecu inadmisibilă. ( f.d. 71-78) Instanța de apel a menționat că acțiunea îndreptată împotriva consilierului local Oxana Marc este inadmisibilă, deoarece persoana respectivă, în temeiul art. 5, art. 7, art. 8, art. 17, art. 20, art. 189, alin. (1)-(3) din Codul administrativ, nu întrunește calitatea de autoritate publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva acesteia.

Referitor la acțiunea îndreptată împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind anularea răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informații și sancționarea pârâților, instanța de apel a menționat că Iurie Grecu nu a înaintat către Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nici o petiție, cerere privind accesul la informații în sensul Codului administrativ, astfel s-a constatat că autoritatea publică pârâtă nu a desfășurat nici o activitate administrativă în sensul art. 3 din Codul administrativ. Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral este inadmisibilă, deoarece Iurie Grecu în prealabil nu a înaintat această pretenție Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

4 În speță, ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și că aplicabilă speței este Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Totodată, instanțele au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație, stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, cu dreptul cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul administrativ. În sensul art. 10 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.

Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. Din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în niciun fel, cererea. Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că ele se află la dispoziția tuturor. Din speță rezultă că Iurie Grecu prin cererea depusă a solicitat o informație de interes public privind utilizarea banilor publici de către Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni pentru reparația grădiniței nr. 1 din sat. Informație de interes public este acea informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației.

Orice informații care se referă sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților. La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost adresată către un consilier local și anume Oxanei Marc. În conformitate cu art.3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local este persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive din administrația publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în serviciul colectivității respective.

Conform art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor juridice. Alesul local primește în audiență cetățenii în sediul autorității administrației publice locale. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a audienței revine secretarului consiliului local. Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit număr de intrare 63. (f.d.

6) La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr.203 din 20 martie 2020, semnat de consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu, prin care Iurie Grecu a fost informat că la 27 noiembrie 2019 a depus cererea nr. 108, adresată Consiliului local al s. Ciuciulea , r-nul Glodeni cu aceiași solicitare de informație și anume câți bani din bugetul Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea (reparația) 5 grădiniței nr. 1 din sat. Iar, la 29 noiembrie 2019 personal a semnat pentru recepționarea răspunsului. La fel, Iurie Grecu a fost înștiințat că la 24 decembrie 2019 a primit răspuns la cererea nr. 132 din 20 decembrie 2019, unde era anexat răspunsul de la FISM cu privire la reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea.

Totodată, lui Iurie Grecu i-a fost expediat în mod repetat răspunsul de la FISM cu privire la reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea (f.d.28-30). Deci, răspunsul nr.203 din 20 martie 2020 este semnat de doi exponenți ai autorității publice locale și anume consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu. Conform art. 37, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006 secretarul consiliului local este și secretar al satului (comunei), orașului (municipiului).

Atribuțiile de serviciu ale secretarului sunt indicate la art. 39, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006. Astfel, secretarul îndeplinește, sub autoritatea primarului mai multe atribuții, printre care: - participă la ședințele consiliului local; - avizează proiectele de decizii ale consiliului local și contrasemnează deciziile; - asigură buna funcționare a primăriei; - asigură efectuarea lucrărilor de secretariat; - pregătește materialele pe marginea problemelor supuse dezbaterii în consiliul local; - comunică și remite, în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităților și persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar; - asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului local și de dispoziții normative ale primarului, informarea publicului referitor la deciziile adoptate și la dispozițiile emise; - primește, distribuie și întreține corespondența; - eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase și copii de pe actele de stare civilă; - păstrează și aplică, după caz, sigiliul; - acordă ajutor consilierilor și comisiilor consiliului local; - administrează sediul primăriei și bunurile ei;

-eliberează certificate de proprietate privată ce confirmă dreptul de proprietate asupra cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, în baza anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și Infrastructurii; -legalizează semnăturile de pe documente, legalizează copiile de pe documente și ale extraselor din ele. Fiindcă răspunsul nr.203 din 20 martie 2020 este semnat de doi exponenți ai autorității publice locale și anume consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu, în plus pe documentul semnat de acești doi reprezentanți ai autorității publice locale a fost aplicat sigiliul Consiliului sătesc Ciuciulea, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea publică Primăria s. Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Articolul 15, alin. (1)- (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi 6 înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. În conformitate cu art.16, alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din data de 11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în instanța de judecată. În concluzie instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar argumentele instanței de apel precum că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nu a desfășurat activitate administrativă în sensul art.5 din Codul administrativ este eronată, or, această activitate în numele Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost efectuată de către consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, Curtea Supremă de Justiție la caz, nu poate satisface pretenția de a decide aplicarea unor sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze, pornind de la aplicarea Legii nominalizate, urmează să determine suveran dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii. Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de recurs reține că Curtea de Apel Bălți acest capăt de cerere l-a declarat inadmisibil prin prisma art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ, motivând că reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit de legea generală.

Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială reglementează o materie, legea specială este aplicabilă. La speță, contenciosului legat de accesul la informație se aplică legea materială specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000. Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la: a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea; b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la dispoziția furnizorului de informații; c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la informație; d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate; e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate; 7 f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate limitată; g) secretizarea neîntemeiată a unor informații; h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate; i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, instanța de recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin prezenta Lege este eficientizarea procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a) din Legea nominalizată, dar de asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării dreptului la informație, care include și repararea prejudiciului. Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică procedura administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit exercitarea prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură prealabilă, altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit cărora acțiunea ce privește constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care include și cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța de contencios administrativ. Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată încălcarea dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza informația. Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța de recurs a constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se supune aceluiași regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de acces la informație, adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a se pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost respectată este absolut eronată, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 CEDO. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009). Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii depuse de Iurie Grecu și nu a judecat în fond cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în 8 ordine de apel, în alt complet de judecată, or, lichidarea încălcărilor admise de către instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu. Se casează decizia din data de 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu împotriva consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral cauzat, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Victor Burduh Nina Vascan 9