3ra-493/21 — constatarea faptului ingradirii accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

3ra-493/21 — constatarea faptului ingradirii accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-493/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș

DECIZIE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni cu privire la constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea

pârâților și repararea echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral

cauzat,

împotriva deciziei din data de 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a casat hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu

emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile,

c o n s t a t ă:

La 07 mai 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la

constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea

echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată Iurie Grecu a relatat că la

12 martie 2020 a adresat cererea nr. 63 consilierului local Oxana Marc, prin care a

solicitat informația de interes public și anume câți bani din bugetul local al Primăriei

sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru reparația grădiniței nr. 1 din sat, la

care nu a primit răspuns, deși termenul limită de prezentarea acestuia era

01 aprilie 2020.

Astfel, în opinia reclamantului, pârâții cu rea-credință și contrar obligațiilor de

serviciu i-au îngrădit dreptul la informații de interes public.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral Iurie Grecu a

indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de

interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată

onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care trebuie să

beneficieze de drepturile garantate de Constituție și alte legi.

1

Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la

informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea în mod solidar din contul acestora a

prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

acțiunea înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca neîntemeiată. (f.d.34, 39-43)

La 19 noiembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel și motivarea apelului împotriva hotărârii din

02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central solicitând casarea acesteia

cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să se constate recunoașterea dreptului

pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație, sancționarea pârâților potrivit

art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea

în mod solidar din contul acestora a prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei

(f.d.45-47).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 februarie 2021 a casat hotărârea

din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis a nouă decizie,

prin care a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului Iurie Grecu. ( f.d. 69, 71-78)

La 17 martie 2021 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din

23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să se constate

recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație și

repararea din contul intimaților în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă

de 8000 de lei.

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat dreptul

la un proces echitabil.

Recurentul a menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au examinat

cauza numai sub aspectul unei singure pretenții și anume ceea ce ține de repararea

prejudiciului moral pe care au respins-o ca inadmisibilă, iar celelalte pretenții

rămânând neexaminate, fapt prin ce a fost încălcat art. 6 CEDO.

La 26 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia

recursului motivat depus de Iurie Grecu, explicându-le dreptul de a depune referințe,

prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs

(f.d. 87).

Deși, conform avizelor de recepție a corespondenței, consilierul local Oxana

Marc și Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni au recepționat copia cererii de recurs,

aceștia nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referințe, prin care să-și

expună opinia asupra motivelor formulate în cererea de recurs. (f.d. 90)

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 23 februarie 2021.

2

Iurie Grecu s-a conformat prevederilor legale și în termen, la 17 martie 2021 a

depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 23 februarie 2021.

Prin încheierea din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Iurie Grecu împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți

s-a numit spre examinare în fond, în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la

proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă

claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și de a casa decizia din

23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța

de apel din considerentele ce preced.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura

în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe

și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la

12 martie 2020 Iurie Grecu a adresat cererea nr. 63 consilierului local Oxana Marc,

prin care a solicitat să fie informat câți bani din bugetul local al Primăriei

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru reparația grădiniței nr.1 din sat. (f.d. 6)

Prin răspunsul nr.203 din 20 martie 2020, semnat de consilierul local Oxana

Marc și secretatul interimar al Consiliului local Vera Boghiu, Iurie Grecu a fost

informat că la 27 noiembrie 2019 a depus cererea nr. 108, adresată Consiliului local

al s. Ciuciulea , r-nul Glodeni cu aceiași solicitare de informație și anume câți bani

3

din bugetul Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea

(reparația) grădiniței nr. 1 din sat. Iar, la 29 noiembrie 2019 personal a semnat pentru

recepționarea răspunsului. La fel, Iurie Grecu a fost înștiințat că la 24 decembrie 2019

a primit răspuns la cererea nr. 132 din 20 decembrie 2019, unde era anexat răspunsul

de la FISM cu privire la reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea. Totodată, lui

Iurie Grecu i-a fost expediat în mod repetat răspunsul de la FISM cu privire la

reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea (f.d.28-30).

La 07 mai 2020 Iurie Grecu a depus prezenta cerere de chemare în judecată

împotriva consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

prin care a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat –dreptul la informație,

sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea în mod solidar din contul acestora a

prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei.

Judecătoria Drochia, sediul Central prin hotărârea din data de 02 noiembrie 2020

a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu. (f.d. 39-43)

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din

11 mai 2000 privind accesul la informație a constatat examinarea în termen a petiției

adresate în cadrul unei proceduri prealabile, pârâții respectând cadrul legal în raport

cu termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar,

răspunsul oficial fiind adus la cunoștință destinatarului.

Totodată, prima instanță a reținut caracterul deplin al răspunsului oferit de către

pârâți la cererea adresată de către petiționar, fiind în cadrul legal, în termenul stabilit

de lege cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a

prejudiciului cauzat. Astfel, acțiunile pârâților fiind în limitele legale, fără a leza

raporturile dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a

drepturilor solicitantului.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral instanța de fond a

menționat că aceasta este neîntemeiată, deoarece lipsește justificarea necesității lui

Iurie Grecu de a obține informația solicitată, lipsește motivarea impactului adus

persoanei în legătură cu neprezentarea informației.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 februarie 2021 a casat hotărârea

din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis a nouă decizie,

prin care a declarat acțiunea lui Iurie Grecu inadmisibilă. ( f.d. 71-78)

Instanța de apel a menționat că acțiunea îndreptată împotriva consilierului local

Oxana Marc este inadmisibilă, deoarece persoana respectivă, în temeiul art. 5, art. 7,

art. 8, art. 17, art. 20, art. 189, alin. (1)-(3) din Codul administrativ, nu întrunește

calitatea de autoritate publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate

fi înaintată împotriva acesteia.

Referitor la acțiunea îndreptată împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni

privind anularea răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informații și

sancționarea pârâților, instanța de apel a menționat că Iurie Grecu nu a înaintat către

Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nici o petiție, cerere privind accesul la informații

în sensul Codului administrativ, astfel s-a constatat că autoritatea publică pârâtă nu a

desfășurat nici o activitate administrativă în sensul art. 3 din Codul administrativ.

Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral este inadmisibilă, deoarece Iurie Grecu în prealabil nu a înaintat

această pretenție Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

4

În speță, ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și că

aplicabilă speței este Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație.

Totodată, instanțele au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație,

stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, cu

dreptul cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul administrativ.

În sensul art. 10 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau

prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile

stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la

informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice

persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este

absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în niciun fel,

cererea. Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla

curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că

ele se află la dispoziția tuturor.

Din speță rezultă că Iurie Grecu prin cererea depusă a solicitat o informație de

interes public privind utilizarea banilor publici de către Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni pentru reparația grădiniței nr. 1 din sat.

Informație de interes public este acea informație care privește activitățile sau

rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de

suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informații care se

referă sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii

autonome care utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație oficială,

care urmează a fi furnizată solicitanților.

La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost

adresată către un consilier local și anume Oxanei Marc.

În conformitate cu art.3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din

02 februarie 2000 în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local este

persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive din

administrația publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în serviciul

colectivității respective.

Conform art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 privind statutul

alesului local, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi

sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și

conducătorii persoanelor juridice. Alesul local primește în audiență cetățenii în sediul

autorității administrației publice locale. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea

normală a audienței revine secretarului consiliului local.

Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al

puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit număr de intrare 63. (f.d. 6)

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr.203 din

20 martie 2020, semnat de consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar al

Consiliului local Vera Boghiu, prin care Iurie Grecu a fost informat că la

27 noiembrie 2019 a depus cererea nr. 108, adresată Consiliului local al s. Ciuciulea ,

r-nul Glodeni cu aceiași solicitare de informație și anume câți bani din bugetul

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea (reparația)

5

grădiniței nr. 1 din sat. Iar, la 29 noiembrie 2019 personal a semnat pentru

recepționarea răspunsului. La fel, Iurie Grecu a fost înștiințat că la 24 decembrie 2019

a primit răspuns la cererea nr. 132 din 20 decembrie 2019, unde era anexat răspunsul

de la FISM cu privire la reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea. Totodată, lui

Iurie Grecu i-a fost expediat în mod repetat răspunsul de la FISM cu privire la

reparația grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea (f.d.28-30).

Deci, răspunsul nr.203 din 20 martie 2020 este semnat de doi exponenți ai

autorității publice locale și anume consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar

al Consiliului local Vera Boghiu.

Conform art. 37, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006 secretarul consiliului local este și secretar

al satului (comunei), orașului (municipiului).

Atribuțiile de serviciu ale secretarului sunt indicate la art. 39, alin. (1) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006.

Astfel, secretarul îndeplinește, sub autoritatea primarului mai multe atribuții,

printre care:

- participă la ședințele consiliului local;

- avizează proiectele de decizii ale consiliului local și contrasemnează deciziile;

- asigură buna funcționare a primăriei;

- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

- pregătește materialele pe marginea problemelor supuse dezbaterii în consiliul

local;

- comunică și remite, în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel,

autorităților și persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar;

- asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului local și de

dispoziții normative ale primarului, informarea publicului referitor la deciziile

adoptate și la dispozițiile emise;

- primește, distribuie și întreține corespondența;

- eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara

celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase și copii

de pe actele de stare civilă;

- păstrează și aplică, după caz, sigiliul;

- acordă ajutor consilierilor și comisiilor consiliului local;

- administrează sediul primăriei și bunurile ei;

-eliberează certificate de proprietate privată ce confirmă dreptul de proprietate

asupra cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, în baza

anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor

agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și Infrastructurii;

-legalizează semnăturile de pe documente, legalizează copiile de pe documente

și ale extraselor din ele.

Fiindcă răspunsul nr.203 din 20 martie 2020 este semnat de doi exponenți ai

autorității publice locale și anume consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar

al Consiliului local Vera Boghiu, în plus pe documentul semnat de acești doi

reprezentanți ai autorității publice locale a fost aplicat sigiliul Consiliului sătesc

Ciuciulea, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea publică

Primăria s. Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Articolul 15, alin. (1)- (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV

din 11 mai 2000, stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi

6

înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile

respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de

furnizarea informațiilor.

În conformitate cu art.16, alin. (1) din Legea privind accesul la informație

nr. 982-XIV din data de 11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi puse

la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi

furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în

instanța de judecată.

În concluzie instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar

argumentele instanței de apel precum că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nu a

desfășurat activitate administrativă în sensul art.5 din Codul administrativ este

eronată, or, această activitate în numele Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost

efectuată de către consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului

local Vera Boghiu.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, Curtea Supremă de Justiție la caz, nu poate satisface

pretenția de a decide aplicarea unor sancțiuni.

În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze, pornind

de la aplicarea Legii nominalizate, urmează să determine suveran dacă autoritatea

publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de recurs

reține că Curtea de Apel Bălți acest capăt de cerere l-a declarat inadmisibil prin

prisma art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ, motivând

că reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit de legea

generală.

Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia

generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială

reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

La speță, contenciosului legat de accesul la informație se aplică legea materială

specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un drept

sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât

pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice

acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor

de acces la informații, dar în special cu privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate

la dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

7

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, instanța de recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin

prezenta Lege este eficientizarea procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a) din

Legea nominalizată, dar de asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării

dreptului la informație, care include și repararea prejudiciului.

Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică procedura

administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit exercitarea

prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură prealabilă,

altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) al Legii

privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit cărora acțiunea ce

privește constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care include și

cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța de contencios administrativ.

Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a

solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată încălcarea

dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza informația.

Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța de recurs a

constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se supune aceluiași

regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de acces la informație,

adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a se

pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost

respectată este absolut eronată, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea

specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere

dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 CEDO.

Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor

interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu

caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber

pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși

substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

acțiunii depuse de Iurie Grecu și nu a judecat în fond cauza, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia din 23 februarie 2021 a

Curții de Apel Bălți, cu restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în

8

ordine de apel, în alt complet de judecată, or, lichidarea încălcărilor admise de către

instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din data de 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu împotriva

consilierului local Oxana Marc și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la

constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea

echitabilă și efectivă în mod solidar a prejudiciului moral cauzat, cu remiterea cauzei

la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

9