3ra-125/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

3ra-125/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-125/21

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind

îngrădirea accesului la informație, sancționarea pârâtului și repararea echitabilă și

efectivă a prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 22 iunie 2020

a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 10 februarie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind îngrădirea accesului la

informație, sancționarea pârâtului și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului

moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la

09 ianuarie 2020 a adresat cererea nr.7 Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin

care a solicitat să fie informat cu copia procesului-verbal al desfășurării

concursului la funcția de director (manager) al Gimnaziului s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, cu copiile CV-urilor și a diplomelor de studii a candidaților, care au

participat la concurs.

Iurie Grecu a subliniat că răspuns la cererea înaintată a primit la

15 ianuarie 2020, cu care însă nu este de acord, deoarece în opinia sa acesta

contravine prevederilor art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000.

La acest capitol, reclamantul a precizat că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni

tardiv a readresat cererea sa nr. 7 din 09 ianuarie 2020 către un alt furnizor de

informație, dar și fără acordul său.

Iar, deoarece prin acțiunile sale Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni i-a

îngrădit drepturile în sensul art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982

1

din 11 mai 2000, i-a cauzat și un prejudiciu moral, totodată fiindu-i lezată onoarea

și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.2 lit.b), art.5 alin.(2) lit.e), art. 17 al

Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art.1 alin. (3), art. 15,

34 alin.(1), art. 53 alin.(1) ale Constituției Republicii Moldova, art.16 alin.(1),

art.1398 din Codul civil, Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului

vătămat – dreptul la informație; sancționarea pârâtului în temeiul art.24 al Legii cu

privire la accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și repararea prejudiciului

moral în sumă de 1000 de lei.

Prin hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu, a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d.42).

La 25 iunie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 30 iulie 2020 a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul

la informație, sancționarea intimaților Primarului Ilie Calistru și Primăriei

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, în temeiul art. 24 al Legii privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora în mod solidar a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 4000 de lei. (f.d.53, 57-58)

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central (f.d. 75).

La 29 octombrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 22 decembrie 2020 a prezentat

motivarea recursului solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se constate

recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație și

repararea din contul intimaților în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă

de 4000 de lei (f.d.76-77, 88-91).

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat dezacordul cu decizia instanței

de apel invocând că Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra tuturor

circumstanțelor menționate în cererea de apel, rezumându-se doar la concluziile

primei instanțe.

Astfel, recurentul a menționat că instanța de apel a emis decizia contestată cu

aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt ce a generat emiterea unei

soluții pripite și încălcarea art. 6 CEDO.

La 24 decembrie 2020 în adresa Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost expediată copia recursului depus de

Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși la 13 ianuarie 2021 intimații au recepționat copia recursului, aceștia nu

și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

2

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 29 octombrie 2020, iar motivarea

recursului la data de 22 decembrie 2020.

Or, conform materialelor cauzei, Iurie Grecu a recepționat decizia din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți la data de 09 decembrie 2020 (f.d.98).

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Iurie Grecu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și de a casa decizia din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce preced.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Astfel, prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Reglementări similare rezultă și din art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ,

care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de

judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

3

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Din actele și lucrările dosarului se atestă că, la data de 09 ianuarie 2020, Iurie

Grecu a adresat Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cererea nr. 7, prin care a

solicitat să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării concursului pentru funcția

de manager (director) al gimnaziului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, copiile CV-urilor

și diplomelor de studii ale candidaților, care au participat la concurs (f.d.6).

Prin scrisoarea nr. 49 din 15 ianuarie 2020 Primăria s. Ciuciulea a

rederecționat în adresa Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni cererea nr. 7

din 09 ianuarie 2020 depusă de Iurie Grecu pentru examinare (f.d.30).

Prin scrisoarea nr. 50 din 15 ianuarie 2020 Primaria s. Ciuciulea la informat

pe Iurie Grecu că cererea sa nr. 7 din 09 ianuarie 2020 a fost rederecționată spre

examinare Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni (f.d.7).

Prin scrisoarea nr. 64 din 04 februarie 2020 Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni a remis în adresa lui Iurie Grecu copia răspunsului primit de la

Direcția Învățământ Tineret și Sport Glodeni (f.d.31).

Invocând ilegalitatea și neteminicia răspunsului Primariei s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, la 10 februarie 2020 Iurie Grecu a depus prezenta cerere de chemare

în judecată.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în

favoarea netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca neîntemeiată.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a respins apelul

depus de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe

dispozițiile Codului administrativ și ale Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000.

Așadar, instanța de apel a menționat că intimații și-au îndeplinit cu diligență

obligațiile în calitate de autoritate publică pentru a-i oferi lui Iurie Grecu

informația solicitată.

Din considerentele enunțate instanța de apel a respins argumentul apelantului

precum că cererea sa, adresată Primarului s. Ciuciulea, a fost readresată la

15 ianuarie 2020 peste termenul prevăzut de lege. Or, autoritatea pârâtă și-a

exercitat drepturile cu bună-credință și a acționat în strictă conformitate cu

prevederile art. 74 Cod administrativ, dispunând rederecționarea petiției autorității

publice competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiției.

Iar, deoarece nu s-a constatat încălcarea de către intimați a dreptului privind

accesul la informație a reclamantului/apelant, instanța de apel a conchis că prima

instanță corect a respins pretenția reclamantului privind repararea prejudiciului

moral, aceasta fiind subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului

de acces la informație.

În opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel sunt greșite, fiind

rezultate din aplicarea și interpretarea eronată a legii, motiv din care decizia

contestată nu poate fi menținută ca legală și întemeiată.

Cu referire la pretenția reclamantului Iurie Grecu privind constatarea

recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, instanța de recurs relevă

următoarele.

4

Conform art. 34 alin.(1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul

persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure

informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de

interes personal.

Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În conformitate cu art. 9 alin.(1) Cod administrativ, prin petiție, în sensul

prezentului cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei

autorități publice de către o persoană fizică sau juridică.

Iar, conform art. 39 alin.(2) Cod administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din același Cod, statuează expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 1 alin.(1) lit. a)-f) al Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000, prezenta lege reglementează: raporturile dintre furnizorul de

informații și persoana fizică si/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a

dreptului constituțional de acces la informație; principiile, condițiile, căile și modul

de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de

informații; obligațiile furnizorilor de informații în procesul asigurării accesului la

informațiile oficiale; modalitatea apărării dreptului de acces la informație.

Conform art. 5 alin.(1), (2) și (3) al aceleiași Legi, subiecți ai prezentei legi

sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice centrale

și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii

Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul,

administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice centrale și

locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și

finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de

administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; persoanele

fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori

instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg,

selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: orice cetățean al

Republicii Moldova; cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe

teritoriul Republicii Moldova; apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe

teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 6 al Legii nominalizate, (1) În sensul prezentei legi, informații

oficiale sînt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

5

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în

condițiile legii de către alți subiecți de drept.

(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sînt

considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):

a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris;

b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;

c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau

perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;

d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau

înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;

e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic;

2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la

punctul 1) al prezentului alineat;

3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al

prezentului alineat.

(3) Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor

(persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în

ordine generală.

În conformitate cu art. 11 alin.(1) pct. 2) și 4) al Legii privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat: să garanteze liberul acces la informație; să

respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Potrivit art. 16 al Legii nominalizate, informațiile, documentele solicitate vor

fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a

fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile

lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea se referă la un

volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sînt necesare

consultații suplimentare pentru a satisface cererea.

Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de

furnizare a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea

termenului inițial.

Conform art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu

informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul

primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: informația

solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; informația solicitată deținută de

alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

Astfel, analizând materialele cauzei, instanța de recurs constată că la data de

09 ianuarie 2020, Iurie Grecu a adresat Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni

cererea nr. 7, prin care a solicitat să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării

concursului pentru funcția de manager (director) al gimnaziului s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, copiile CV-urilor și diplomelor de studii ale candidaților, care au

participat la concurs (f.d.6).

Constatând că solicitarea de informație depusă de Iurie Grecu ține de

competența altei autorități publice, Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni era obligată

6

să se conformeze dispozițiilor art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000 și să o readreseze autorității publice competente cu informarea

obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii

cererii și cu acordul solicitantului.

Or, readresarea cererilor de solicitare a informației oficiale se operează numai

în privința celor întocmite în formă scrisă. Aceasta se va efectua cu respectarea

următoarelor condiții:

- readresarea se face doar către un alt furnizor de informații, aceasta fiind

inadmisibilă în privința unei alte persoane fizice sau juridice care nu deține statutul

de furnizor de informații, faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces

la informație;

- readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informații. Dacă

solicitantul nu este de acord cu readresarea, furnizorul este obligat să răspundă prin

aceea că nu este posesor al informației solicitate;

- informarea obligatorie a solicitantului de informație, în decurs de 3 zile

lucrătoare de la momentul primirii cererii, cu privire la readresarea acesteia.

Funcționarii responsabili sînt obligați să înregistreze cererile în aceeași zi cu

primirea, astfel că data primirii va fi data înregistrării, cu excepția cazului în care

se face proba contrară;

- readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art.17 din

Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000: a) informația

solicitată nu se află în posesia furnizorului; b) informația solicitată este deținută,

concomitent, și de un alt furnizor, însă într-o altă formă, care ar satisface mai

deplin interesul față de informație al solicitantului. Este inadmisibilă invocarea

altor motive pentru readresare

Conform înscrisurilor anexate la dosar, Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

la 15 ianuarie 2020, prin scrisoarea nr. 49 din 15 ianuarie 2020 a rederecționat în

adresa Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni cererea nr. 7 din

09 ianuarie 2020 depusă de Iurie Grecu pentru examinare (f.d.30).

Iar, prin scrisoarea nr. 50 din 15 ianuarie 2020 Primaria s. Ciuciulea la

informat pe Iurie Grecu că cererea sa nr. 7 din 09 ianuarie 2020 a fost

rederecționată spre examinare Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni

(f.d.7).

Reclamantul Iurie Grecu a invocat în cererea de chemare în judecată că

Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni tardiv a readresat altui furnizor cererea sa nr. 7

din 09 ianuarie 2020 și fără acordul său.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 219 Cod administrativ și a Legii privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, urma să constate cu certitudine dacă intimații și-au

îndeplinit cu diligență obligațiile în calitate de autoritate publică pentru a-i oferi

apelantului Iurie Grecu informația solicitată.

Totodată, pornind de la obiectivul particular al Legii nr. 982-XIV din

11 mai 2000 privind accesul la informație, instanța de recurs conchide că aceasta

reprezintă legea materială specială, care trebuia aplicată de instanțele ierarhic

inferioare în prezentul litigiu. Astfel, aplicând dispozițiile generale din Codul

7

administrativ, instanțele ierarhic inferioare au interpretat greșit cadrul legal

aplicabil și nu și-au fondat deciziile în baza legii aplicabile.

Astfel, instanța de recurs consideră întemeiat argumentul recurentului că

instanța ierarhic inferioară la examinarea cauzei a aplicat eronat normele de drept

material stipulate de Codul administrativ.

De altfel, instanța de recurs observă că instanța ierarhic inferioră n-a stabilit

ce tip de acțiune a înaintat Iurie Grecu.

În conformitate cu prevederile art. 206, alin. (1) din Codul administrative, o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:

a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în

contestare);

b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual

(acțiune în obligare);

c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în

realizare);

d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui

act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în

constatare); sau

e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de

control normativ).

Conform art. 211, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ în cererea de

chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului.

În speță, se atestă că Iurie Grecu a solicitat recunoașterea vătămării unui

drept, solicitare, care nu se încadrează în prevederile art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ, dar care ar fi o pretenție subsecventă la acțiunea în obligare.

Din conținutul art. 231 alin. (2) în colaborare cu art. 219 alin. (1) și (2) din

Codul administrativ rezultă că instanța de apel era obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu, totodată să depună eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, inclusiv concretizarea pretențiilor din acțiune.

Astfel, instanța de apel, în temeiul art. 213 din Codul administrativ, urma să-i

stabilească lui Iurie Grecu un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume

să-și concretizeze pretențiile, prin prisma art. 206 alin. (1) din Codul administrativ.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că pretenția privind

recunoașterea vătămării dreptului de acces la informație prematur a fost respinsă ca

neîntemeiată de către instanța de apel, or, urma să-i fie acordat lui Iurie Grecu un

termen pentru a-și concretiza pretențiile în sensul prevăzut de art. 206, alin. (1)

Cod administrativ.

Prin urmare, în cazul stabilirii tipului acțiunii instanța se va putea expune și

asupra pretenției privind repararea prejudiciului moral, care potrivit art. 21,

alin. (3) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000,

constituie o încălcare a dreptului de acces la informații și prin prisma art. 23

alin. (1) acest drept poate fi apărat direct în instanța de contencios administrativ.

Totodată, instanța de recurs accentuiază că Curtea de Apel Bălți a omis să se

expună asupra pretenției lui Iurie Grecu privind sancționarea Primarului Ilie

Calistru și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, în temeiul art. 24 al Legii privind

accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.

8

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Iurie Grecu, de a casa decizia din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul

specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la

reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii

inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016,

parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unor proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile

și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel

formulată de către Iurie Grecu (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării

cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe

de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs

Bulgaria, 6 septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Iurie Grecu.

Se casează integral decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind

îngrădirea accesului la informație, sancționarea pârâtului și repararea echitabilă și

efectivă a prejudiciului moral cauzat, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

9