3ra-125/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-125/21 prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) D E C I Z I E 30 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind îngrădirea accesului la informație, sancționarea pârâtului și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins cererea de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, c o n s t a t ă: La 10 februarie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind îngrădirea accesului la informație, sancționarea pârâtului și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la 09 ianuarie 2020 a adresat cererea nr.7 Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a solicitat să fie informat cu copia procesului-verbal al desfășurării concursului la funcția de director (manager) al Gimnaziului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, cu copiile CV-urilor și a diplomelor de studii a candidaților, care au participat la concurs. Iurie Grecu a subliniat că răspuns la cererea înaintată a primit la 15 ianuarie 2020, cu care însă nu este de acord, deoarece în opinia sa acesta contravine prevederilor art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. La acest capitol, reclamantul a precizat că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni tardiv a readresat cererea sa nr. 7 din 09 ianuarie 2020 către un alt furnizor de informație, dar și fără acordul său.

Iar, deoarece prin acțiunile sale Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni i-a îngrădit drepturile în sensul art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 1 din 11 mai 2000, i-a cauzat și un prejudiciu moral, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova. Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.2 lit.b), art.5 alin.(2) lit.e), art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art.1 alin. (3), art. 15, 34 alin.(1), art. 53 alin.(1) ale Constituției Republicii Moldova, art.16 alin.(1), art.1398 din Codul civil, Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație; sancționarea pârâtului în temeiul art.24 al Legii cu privire la accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și repararea prejudiciului moral în sumă de 1000 de lei.

Prin hotărârea din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.42). La 25 iunie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 30 iulie 2020 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație, sancționarea intimaților Primarului Ilie Calistru și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, în temeiul art. 24 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă de 4000 de lei.

(f.d.53, 57-58) Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d. 75). La 29 octombrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 22 decembrie 2020 a prezentat motivarea recursului solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație și repararea din contul intimaților în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă de 4000 de lei (f.d.76-77, 88-91).

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor menționate în cererea de apel, rezumându-se doar la concluziile primei instanțe. Astfel, recurentul a menționat că instanța de apel a emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt ce a generat emiterea unei soluții pripite și încălcarea art. 6 CEDO. La 24 decembrie 2020 în adresa Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Deși la 13 ianuarie 2021 intimații au recepționat copia recursului, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se 2 prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul la 29 octombrie 2020, iar motivarea recursului la data de 22 decembrie 2020. Or, conform materialelor cauzei, Iurie Grecu a recepționat decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți la data de 09 decembrie 2020 (f.d.98). Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Iurie Grecu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și de a casa decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel din considerentele ce preced.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. Astfel, prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Reglementări similare rezultă și din art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru 3 depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Din actele și lucrările dosarului se atestă că, la data de 09 ianuarie 2020, Iurie Grecu a adresat Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cererea nr. 7, prin care a solicitat să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării concursului pentru funcția de manager (director) al gimnaziului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, copiile CV-urilor și diplomelor de studii ale candidaților, care au participat la concurs (f.d.6). Prin scrisoarea nr. 49 din 15 ianuarie 2020 Primăria s. Ciuciulea a rederecționat în adresa Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni cererea nr. 7 din 09 ianuarie 2020 depusă de Iurie Grecu pentru examinare (f.d.30).

Prin scrisoarea nr. 50 din 15 ianuarie 2020 Primaria s. Ciuciulea la informat pe Iurie Grecu că cererea sa nr. 7 din 09 ianuarie 2020 a fost rederecționată spre examinare Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni (f.d.7). Prin scrisoarea nr. 64 din 04 februarie 2020 Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a remis în adresa lui Iurie Grecu copia răspunsului primit de la Direcția Învățământ Tineret și Sport Glodeni (f.d.31). Invocând ilegalitatea și neteminicia răspunsului Primariei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, la 10 februarie 2020 Iurie Grecu a depus prezenta cerere de chemare în judecată. Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în favoarea netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca neîntemeiată.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a respins apelul depus de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 22 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe dispozițiile Codului administrativ și ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. Așadar, instanța de apel a menționat că intimații și-au îndeplinit cu diligență obligațiile în calitate de autoritate publică pentru a-i oferi lui Iurie Grecu informația solicitată. Din considerentele enunțate instanța de apel a respins argumentul apelantului precum că cererea sa, adresată Primarului s. Ciuciulea, a fost readresată la 15 ianuarie 2020 peste termenul prevăzut de lege.

Or, autoritatea pârâtă și-a exercitat drepturile cu bună-credință și a acționat în strictă conformitate cu prevederile art. 74 Cod administrativ, dispunând rederecționarea petiției autorității publice competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiției. Iar, deoarece nu s-a constatat încălcarea de către intimați a dreptului privind accesul la informație a reclamantului/apelant, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a respins pretenția reclamantului privind repararea prejudiciului moral, aceasta fiind subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație. În opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel sunt greșite, fiind rezultate din aplicarea și interpretarea eronată a legii, motiv din care decizia contestată nu poate fi menținută ca legală și întemeiată.

Cu referire la pretenția reclamantului Iurie Grecu privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, instanța de recurs relevă următoarele. 4 Conform art. 34 alin.(1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

În conformitate cu art. 9 alin.(1) Cod administrativ, prin petiție, în sensul prezentului cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de către o persoană fizică sau juridică. Iar, conform art. 39 alin.(2) Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. La rândul său, art. 189 alin. (1) din același Cod, statuează expres că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 1 alin.(1) lit. a)-f) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, prezenta lege reglementează: raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică si/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație; principiile, condițiile, căile și modul de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informații; obligațiile furnizorilor de informații în procesul asigurării accesului la informațiile oficiale; modalitatea apărării dreptului de acces la informație. Conform art. 5 alin.(1), (2) și (3) al aceleiași Legi, subiecți ai prezentei legi sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: orice cetățean al Republicii Moldova; cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova; apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe teritoriul Republicii Moldova. Conform art. 6 al Legii nominalizate, (1) În sensul prezentei legi, informații oficiale sînt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate 5 și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sînt considerate: 1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea): a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris; b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie; c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze; d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism; e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic; 2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la punctul 1) al prezentului alineat; 3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al prezentului alineat.

(3) Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor (persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în ordine generală. În conformitate cu art. 11 alin.(1) pct. 2) și 4) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: să garanteze liberul acces la informație; să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege. Potrivit art. 16 al Legii nominalizate, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea se referă la un volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sînt necesare consultații suplimentare pentru a satisface cererea. Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului inițial. Conform art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: informația solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; informația solicitată deținută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

Astfel, analizând materialele cauzei, instanța de recurs constată că la data de 09 ianuarie 2020, Iurie Grecu a adresat Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cererea nr. 7, prin care a solicitat să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării concursului pentru funcția de manager (director) al gimnaziului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, copiile CV-urilor și diplomelor de studii ale candidaților, care au participat la concurs (f.d.6). Constatând că solicitarea de informație depusă de Iurie Grecu ține de competența altei autorități publice, Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni era obligată 6 să se conformeze dispozițiilor art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și să o readreseze autorității publice competente cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii și cu acordul solicitantului.

Or, readresarea cererilor de solicitare a informației oficiale se operează numai în privința celor întocmite în formă scrisă. Aceasta se va efectua cu respectarea următoarelor condiții: - readresarea se face doar către un alt furnizor de informații, aceasta fiind inadmisibilă în privința unei alte persoane fizice sau juridice care nu deține statutul de furnizor de informații, faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces la informație; - readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informații. Dacă solicitantul nu este de acord cu readresarea, furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informației solicitate; - informarea obligatorie a solicitantului de informație, în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii, cu privire la readresarea acesteia.

Funcționarii responsabili sînt obligați să înregistreze cererile în aceeași zi cu primirea, astfel că data primirii va fi data înregistrării, cu excepția cazului în care se face proba contrară; - readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art.17 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000: a) informația solicitată nu se află în posesia furnizorului; b) informația solicitată este deținută, concomitent, și de un alt furnizor, însă într-o altă formă, care ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului. Este inadmisibilă invocarea altor motive pentru readresare Conform înscrisurilor anexate la dosar, Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, la 15 ianuarie 2020, prin scrisoarea nr. 49 din 15 ianuarie 2020 a rederecționat în adresa Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni cererea nr. 7 din 09 ianuarie 2020 depusă de Iurie Grecu pentru examinare (f.d.30).

Iar, prin scrisoarea nr. 50 din 15 ianuarie 2020 Primaria s. Ciuciulea la informat pe Iurie Grecu că cererea sa nr. 7 din 09 ianuarie 2020 a fost rederecționată spre examinare Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni (f.d.7). Reclamantul Iurie Grecu a invocat în cererea de chemare în judecată că Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni tardiv a readresat altui furnizor cererea sa nr. 7 din 09 ianuarie 2020 și fără acordul său. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 219 Cod administrativ și a Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, urma să constate cu certitudine dacă intimații și-au îndeplinit cu diligență obligațiile în calitate de autoritate publică pentru a-i oferi apelantului Iurie Grecu informația solicitată.

Totodată, pornind de la obiectivul particular al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, instanța de recurs conchide că aceasta reprezintă legea materială specială, care trebuia aplicată de instanțele ierarhic inferioare în prezentul litigiu. Astfel, aplicând dispozițiile generale din Codul 7 administrativ, instanțele ierarhic inferioare au interpretat greșit cadrul legal aplicabil și nu și-au fondat deciziile în baza legii aplicabile. Astfel, instanța de recurs consideră întemeiat argumentul recurentului că instanța ierarhic inferioară la examinarea cauzei a aplicat eronat normele de drept material stipulate de Codul administrativ. De altfel, instanța de recurs observă că instanța ierarhic inferioră n-a stabilit ce tip de acțiune a înaintat Iurie Grecu.

În conformitate cu prevederile art. 206, alin. (1) din Codul administrative, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). Conform art. 211, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ în cererea de chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului.

În speță, se atestă că Iurie Grecu a solicitat recunoașterea vătămării unui drept, solicitare, care nu se încadrează în prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, dar care ar fi o pretenție subsecventă la acțiunea în obligare. Din conținutul art. 231 alin. (2) în colaborare cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul administrativ rezultă că instanța de apel era obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu, totodată să depună eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, inclusiv concretizarea pretențiilor din acțiune. Astfel, instanța de apel, în temeiul art. 213 din Codul administrativ, urma să-i stabilească lui Iurie Grecu un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume să-și concretizeze pretențiile, prin prisma art. 206 alin. (1) din Codul administrativ.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că pretenția privind recunoașterea vătămării dreptului de acces la informație prematur a fost respinsă ca neîntemeiată de către instanța de apel, or, urma să-i fie acordat lui Iurie Grecu un termen pentru a-și concretiza pretențiile în sensul prevăzut de art. 206, alin. (1) Cod administrativ. Prin urmare, în cazul stabilirii tipului acțiunii instanța se va putea expune și asupra pretenției privind repararea prejudiciului moral, care potrivit art. 21, alin. (3) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie o încălcare a dreptului de acces la informații și prin prisma art. 23 alin. (1) acest drept poate fi apărat direct în instanța de contencios administrativ.

Totodată, instanța de recurs accentuiază că Curtea de Apel Bălți a omis să se expună asupra pretenției lui Iurie Grecu privind sancționarea Primarului Ilie Calistru și Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, în temeiul art. 24 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. 8 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Iurie Grecu, de a casa decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125). Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în întregime în cadrul unor proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile și concluziile la care a ajuns.

În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel formulată de către Iurie Grecu (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs Bulgaria, 6 septembrie 2018, parag. 52 – 53). Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată. Conform art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul depus de Iurie Grecu.

Se casează integral decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind îngrădirea accesului la informație, sancționarea pârâtului și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan 9