3ra-124/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral

3ra-124/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-124/21

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Grecu împotriva Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie

Calistru, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind refuzul accesului la

informațiile de interes public, satisfacția echitabilă și efectivă a reparării

prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din

12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 28 iunie 2019 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru și Primăriei s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni privind refuzul accesului la informațiile de interes public, satisfacția

echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a relatat că la

03 iunie 2019, a depus cererea nr.62, în adresa Primarului s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni Ilie Calistru, prin care a solicitat informații de interes public, și

anume procesul-verbal al desfășurării concursului la funcția publică

manager/director al gimnaziului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, câți candidați au

candidat la funcția respectivă, cu CV-urile și copiile diplomelor de studii a

instituțiilor de învățământ absolvite.

Iurie Grecu a indicat că răspuns la cererea înaintată a primit la data de

26 iunie 2019, însă îl consideră eronat și incomplet.

Totodată, reclamantul a menționat că răspunsul i-a fost oferit tardiv, or, acesta

urma a fi prezentat până la 24 iunie 2019.

1

Astfel, în opinia reclamantului Primarul s. Ciuciulea și Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni cu rea-credință și contrar obligațiilor de serviciu i-au îngrădit dreptul

la informații de interes public.

Reclamantul a precizat că prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile

pârâților, care i-au îngrădit dreptul la informațiile de interes public solicitate.

Totodată, fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii

Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția

Republicii Moldova și alte legi.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.1 alin. (3), art. 15, 34

alin.(1), art. 53 alin.(1) ale Constituției Republicii Moldova, art.16 alin.(1),

art.1398 din Codul civil.

Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la

informație și repararea prejudiciului moral în mod solidar din contul pârâților, în

sumă de 9000 de lei.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d.27).

La 26 decembrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii din 12 decembrie 2019

a Judecătoriei Drochia, sediul Central solicitând casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat -

dreptul privind accesul la informație și repararea din contul intimaților în mod

solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă de 3000 de lei. Iar, la

28 ianuarie 2020, a prezentat motivarea apelului, în care a reiterat prezențiile

inițiale și a solicitat admiterea acestora.

Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 12 decembrie 2019 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d. 113).

La 27 octombrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din

20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 11 decembrie 2020 a prezentat

motivarea recursului solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se constate

recunoașterea dreptului pretins vătămat - dreptul privind accesul la informație,

sancționarea intimaților conform prevederilor art. 24 al Legii privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000 și repararea din contul intimaților în mod

solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă de 4000 de lei.

În motivarea recursului Iurie Grecu a invocat dezacordul cu decizia instanței

de apel indicând că Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra tuturor

circumstanțelor menționate în cererea de apel, rezumându-se doar la concluziile

primei instanțe.

Astfel, recurentul a menționat că instanța de apel a emis decizia contestată cu

aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt ce a generat încălcarea art. 6

CEDO.

La 15 decembrie 2020 în adresa Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni și

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost expediată copia recursului depus de

Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

2

Deși la 24 decembrie 2020 intimații au recepționat copia recursului, aceștia nu

și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 27 octombrie 2020, iar motivarea

recursului la data de 11 decembrie 2020.

Or, conform materialelor cauzei, Iurie Grecu a recepționat decizia din

20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți la data de 01 decembrie 2020 (f.d.121).

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Iurie Grecu a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și de a casa decizia din

20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce preced.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Astfel, prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

3

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Reglementări similare rezultă și din art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ,

care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de

judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Din actele și lucrările dosarului se atestă că, la data de 03 iunie 2019, Iurie

Grecu a adresat Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru cererea nr. 62,

prin care a solicitat să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării concursului

pentru funcția de manager (director) al gimnaziului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, câți

candidați au candidat la funcția respectivă cu CV-urile și copiile diplomelor

instituțiilor de învățământ absolvite (f.d.6).

Prin scrisoarea nr. 118 din 10 iunie 2019 Primăria s. Ciuciulea a rederecționat

în adresa Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni, cererea nr. 62 din

03 iunie 2019 depusă de Iurie Grecu pentru examinare (f.d.68).

Prin scrisoarea nr. 1151 din 10 iunie 2019 Primaria s. Ciuciulea la informat pe

Iurie Grecu că cererea sa nr. 62 din 03 iunie 2019 a fost rederecționată spre

examinare Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni(f.d.69).

Prin răspunsul nr. 106 din 19 iunie 2019, Direcția Învățământ Tineret și Sport

Glodeni a informat Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru că concursul

la funcția de director a gimnaziului Ciuciulea a fost organizat de către Ministerul

Educației al Republicii Moldova. La Direcția Învățământ Tineret și Sport Glodeni

se păstrează ordinul cu privire la numirea în funcție și contractul individual de

muncă (f.d.70).

Conform datelor din Registrul documentelor de intrare pe anii 2016-2019 al

Primăriei s. Ciuciulea r-nul Glodeni răspunsul Direcției Învățământ Tineret și

Sport Glodeni nr. 106 din 19 iunie 2019, a fost recepționat și înregistrat cu nr. 43 la

23 iunie 2019 (f.d.72-73).

Prin răspunsul nr. 128 din 26 iunie 2019 Primaria s. Ciuciulea la informat pe

Iurie Grecu că cererea sa nr. 62 din 03 iunie 2019 a fost rederecționată spre

examinare Direcției Învățământ Tineret și Sport Glodeni(f.d.7).

Invocând ilegalitatea și neteminicia răspunsului Primăriei s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni nr. 128 din 26 iunie 2019, la 28 iunie 2019 Iurie Grecu a depus

prezenta cerere de chemare în judecată.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în

favoarea netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca neîntemeiată.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a respins apelul

depus de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe

dispozițiile Codului administrativ și ale Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000.

4

Așadar, instanța de apel a menționat că intimații și-au îndeplinit cu diligență

obligațiile în calitate de autoritate publică pentru a-i oferi lui Iurie Grecu

informația solicitată.

Din considerentele enunțate instanța de apel a respins argumentul apelantului

precum că cererea sa, adresată Primarului s. Ciuciulea, a fost readresată la

26 iunie 2019 peste termenul prevăzut de lege. Or, la 26 iunie 2019 apelantului

deja i s-a expediat răspunsul primit de Primăria s. Ciuciulea, de la Direcția

Învățământ, Tineret și Sport Glodeni.

Iar, deoarece nu s-a constatat încălcarea de către intimați a dreptului privind

accesul la informație a reclamantului/apelant, instanța de apel a conchis că prima

instanță corect a respins pretenția reclamantului privind repararea prejudiciului

moral, aceasta fiind subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului

de acces la informație.

În opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel sunt greșite, fiind

rezultate din aplicarea și interpretarea eronată a legii, motiv din care decizia

contestată nu poate fi menținută ca legală și întemeiată.

Cu referire la pretenția reclamantului Iurie Grecu privind constatarea

recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, instanța de recurs relevă

următoarele.

Conform art. 34 alin.(1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul

persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure

informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de

interes personal.

Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Iar, conform art. 39 alin.(2) Cod administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din același Cod, statuează expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 1 alin.(1) lit. a)-f) al Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000, prezenta lege reglementează: raporturile dintre furnizorul de

informații și persoana fizică si/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a

dreptului constituțional de acces la informație; principiile, condițiile, căile și modul

de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de

informații; obligațiile furnizorilor de informații în procesul asigurării accesului la

informațiile oficiale; modalitatea apărării dreptului de acces la informație.

Conform art. 5 alin.(1), (2) și (3) al aceleiași Legi, subiecți ai prezentei legi

sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice centrale

5

și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii

Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul,

administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice centrale și

locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și

finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de

administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; persoanele

fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori

instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg,

selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: orice cetățean al

Republicii Moldova; cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe

teritoriul Republicii Moldova; apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe

teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 6 al Legii nominalizate, (1) În sensul prezentei legi, informații

oficiale sînt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în

condițiile legii de către alți subiecți de drept.

(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sînt

considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):

a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris;

b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;

c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau

perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;

d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau

înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;

e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic;

2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la

punctul 1) al prezentului alineat;

3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al

prezentului alineat.

(3) Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor

(persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în

ordine generală.

În conformitate cu art. 11 alin.(1) pct. 2) și 4) al Legii privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat: să garanteze liberul acces la informație; să

respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Potrivit art. 16 al Legii nominalizate, informațiile, documentele solicitate vor

fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a

fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile

lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea se referă la un

volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sînt necesare

consultații suplimentare pentru a satisface cererea.

6

Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de

furnizare a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea

termenului inițial.

Conform art. 17 al al Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu

informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul

primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: informația

solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; informația solicitată deținută de

alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

Astfel, analizând materialele cauzei, instanța de recurs constată că la data de

03 iunie 2019, Iurie Grecu a adresat Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie

Calistru cererea nr. 62, prin care a solicitat să i se prezinte procesul-verbal al

desfășurării concursului pentru funcția de manager (director) al gimnaziului

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, câți candidați au candidat la funcția respectivă cu

CV-urile și copiile diplomelor instituțiilor de învățământ absolvite (f.d.6).

Constatând că petiția depusă de Iurie Grecu ține de competența altei autorități

publice, Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni era obligată să se conformeze

dispozițiilor art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000

și să readreseze cererea de furnizare a informației depusă de Iurie Grecu, altui

furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de

la momentul primirii cererii și cu acordul acestuia.

Conform înscrisurilor anexate la dosar, Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

la 10 iunie 2019, prin solicitarea nr. 118 a rederecționat în adresa Direcției

Învățământ Tineret și Sport Glodeni cererea nr. 62 din 03 iunie 2019 depusă de

Iurie Grecu pentru examinare (f.d.68).

Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, a expediat răspuns la cererea nr. 62 din

03 iunie 2019 depusă de Iurie Grecu la 26 iunie 2019.

Reclamantul Iurie Grecu a invocat în cererea de chemare în judecată că

Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni tardiv i-a răspuns la cererea nr.62 din

03 iunie 2019.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 219 Cod administrativ și a Legii privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, urma să constate cu certitudine dacă intimații și-au

îndeplinit cu diligență obligațiile în calitate de autoritate publică pentru a-i oferi

apelantului Iurie Grecu informația solicitată.

De altfel, instanța de recurs observă că instanța ierarhic inferioră n-a stabilit

ce tip de acțiune a înaintat Iurie Grecu.

În conformitate cu prevederile art. 206, alin. (1) din Codul administrative, o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:

a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în

contestare);

b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual

(acțiune în obligare);

c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în

realizare);

7

d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui

act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în

constatare); sau

e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de

control normativ).

Conform art. 211, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ în cererea de

chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului.

În speță, se atestă că Iurie Grecu a solicitat recunoașterea vătămării unui

drept, solicitare, care nu se încadrează în prevederile art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ, dar care ar fi o pretenție subsecventă la acțiunea în obligare.

Din conținutul art. 231 alin. (2) în coroborare cu art. 219 alin. (1) și (2) din

Codul administrativ rezultă că instanța de apel era obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu, totodată să depună eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, inclusiv concretizarea pretențiilor din acțiune.

Astfel, instanța de apel, în temeiul art. 213 din Codul administrativ, urma să-i

stabilească lui Iurie Grecu un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume

să-și concretizeze pretențiile, prin prisma art. 206 alin. (1) din Codul administrativ.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că pretenția privind

recunoașterea vătămării dreptului de acces la informație prematur a fost respinsă ca

neîntemeiată de către instanța de apel, or, urma să-i fie acordat lui Iurie Grecu un

termen pentru a-și concretiza pretențiile în sensul prevăzut de art. 206, alin. (1)

Cod administrativ.

Prin urmare, în cazul stabilirii tipului acțiunii instanța se va putea expune și

asupra pretenției privind repararea prejudiciului moral, care potrivit art. 21,

alin. (3) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000,

constituie o încălcare a dreptului de acces la informații și prin prisma art. 23

alin. (1) acest drept poate fi apărat direct în instanța de contencios administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Iurie Grecu, de a casa decizia din

20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul

specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la

reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii

inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016,

parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unor proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile

și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel

formulată de către Iurie Grecu (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării

cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe

8

de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs

Bulgaria, 6 septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Cu referire la pretenția lui Iurie Grecu privind sancționarea intimaților

conform prevederilor art. 24 al Legii privind aceesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, instanța de recurs notează că aceasta este o cerință nouă, invocată

doar în recurs, care nu a fost înaintată în prezenta acțiune și nu a fost examinată de

instanțele ierarhic inferioare. Prin urmare, aceasta urmează a fi examinată într-un

proces separat cu prezentarea probelor admisibile și pertinente cauzei.

Or, conform art. 219, alin.(3) Cod administrativ, instanța de judecată nu are

dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată

de textul cererilor formulate de participanții la proces.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Iurie Grecu.

Se casează integral decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru, Primăriei

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind refuzul accesului la informațiile de interes

public, satisfacția echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

9