3ra-834/22 — accesul la informatie

Dosarul nr. 3ra-834/2022 2-21025719-01-3ra-15082022 prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud. L. Grădinari) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 26 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primarului satului Ciuciulea, Ilie Calistru și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, dreptul de acces la informație și obligarea reparării prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată integral încheierea și hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și a fost pronunțată o nouă decizie de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 18 februarie 2021 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Ciuciulea, Ilie Calistru și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, dreptul de acces la informație și obligarea reparării prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii Iurie Grecu a relatat că la 18 ianuarie 2021 s-a adresat cu cerere către Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, fiind înregistrată cu nr. 27, solicitând să fie informat cu procesul verbal al desfășurării tenderului la renovarea acoperișului grădiniței de copii nr. 1 din s. Ciuciulea. La 01 februarie 2021 Iurie Grecu a recepționat răspunsul nr. 70 pe care îl consideră formal, deoarece nu se regăsesc informațiile solicitate. Reclamantul a solicitat constatarea nulității răspunsului dat, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, dreptul de acces la informație, încasarea de la pârâți, în mod solidar, a sumei de 8000 de lei în vederea reparării prejudiciului moral.

Prin încheierea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva 1 Primăriei s. Ciuciulea r-nul Glodeni, Consiliul local s. Ciuciulea r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului dat, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă a reparării prejudiciului moral cauzat, în mod solidar, în mărime de 8000 de lei (f.d.

73- 78). Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru privind constatarea nulității răspunsului dat, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă a reparării prejudiciului moral cauzat în mod solidar în mărime de 8000 de lei, ca neîntemeiată (f.d. 79, 83-86).

La 24 decembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 27 decembrie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, obligarea furnizării informației solicitate și repararea din contul acestora, în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 3000 de lei (f.d.88, 89-90). Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 26 mai 2022 a casat integral încheierea și hotărârea din 21 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și a emis o nouă decizie, prin care a respins acțiunea reclamantului Iurie Grecu (f.d.

104, 105-112). Pentru a decide astfel instanța de apel a stabilit că, Iurie Grecu s-a adresat la 18 ianuarie 2021 cu cerere către Primarul satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, prin care a solicitat să fie informat cu procesul-verbal al desfășurării tenderului la renovarea acoperișului grădiniței de copii nr. 1 din s. Ciuciulea (f.d. 6). Odată ce nu a fost de acord cu răspunsul primit, Iurie Grecu s-a adresat instanței de judecată cu solicitarea de a fi constatat ca fiindu-i vătămat dreptul de acces liber la informație, să-i fie furnizată informația solicitată și să i se repare prejudiciul moral. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al instanței de apel a considerat greșite concluziile primei instanțe, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și procedural, cât și aprecierea eronată a circumstanțelor de fapt ale cauzei, fapt ce a generat emiterea unei hotărâri neîntemeiate.

În această ordine de idei, instanța de apel a remarcat faptul că în speță, instanța de fond a constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și că aplicabilă speței este Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Astfel, Iurie Grecu, prin cererea depusă la 18 ianuarie 2021, a solicitat prezentarea de către Primăria și Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a procesului-verbal de desfășurare a tenderului pentru renovarea acoperișului grădiniței de copii nr. 1 din s. Ciuciulea, r-nul Glodeni. Solicitarea formulată a fost examinată de către furnizorul de informații în termenul legal, iar răspunsul oferit de către autoritatea publică este unul deplin, concret și se referă nemijlocit la obiectul cererii, astfel instanța de apel a conchis că apelantului Iurie Grecu nu i-a fost încălcat dreptul la informație.

2 Instanța de apel a constatat că deși Iurie Grecu a menționat în acțiunea depusă că nu este de acord cu răspunsul la cererea nr. 70 din 01 februarie 2021, totuși înscrisurile anexate demonstrează faptul că dreptul lui Iurie Grecu de acces la informație nu a fost lezat. De asemenea, a stabilit instanța de apel că din răspunsul dat de autoritatea publică , Iurie Grecu a fost informat că în temeiul art. 2 alin. (4) din Legea cu privire la achizițiile publice nr. 131 din 03 iulie 2015 nu a fost desfășurat un tender (licitație) de renovare a acoperișului grădiniței de copii nr. 1 din s. Ciuciulea, deoarece contractul este de valoare mică. Iurie Grecu în acțiunea sa a recunoscut că a recepționat răspunsul dat, însă acest răspuns nu conține toată informația solicitată, și anume lipsește în el procesul verbal al desfășurării tenderului la lucrările efectuate.

Astfel, instanța de apel aplicând prevederile art. 19 din Legea privind accesul la informație a conchis că odată ce informația solicitată de Iurie Grecu, și anume în ce privește procesul-verbal al desfășurării licitației în vederea achiziției lucrărilor și serviciilor de renovare a acoperișului grădiniței de copii nr. 1 s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, nu există, respectiv acest proces verbal nu i se poate elibera lui Iurie Grecu și deci intimații nu pot fi obligați la eliberarea informației pe care ei nu o dețin, la rîndul său primarul în mod expres și cu trimitere la lege, l-a informat pe Iurie Grecu despre lipsa procesului verbal de licitație, odată ce licitație nu s-a efectuat. În acest context instanța de apel a ajuns la concluzia privind respingerea pretenției privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat, dreptul de acces la informație, ca neîntemeiată.

Totodată, instanța de apel a reținut că prin acțiunea sa Iurie Grecu a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat de către autoritatea pîrîtă pe motiv că aceasta i-ar fi îngrădit dreptul la informație de interes public solicitată, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată lezîndu-i onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, pretenție care a fost corect respinsă de către instanța de fond, fiind și o pretenție subsecventă cerinței de constatare a încălcării dreptului de acces la informație, odată ce informația inexistentă nu i se poate elibera. Instanța de apel aplicând prevederile art. 19 alin. (1), (3), 1998, 2036 din Codul civil, a concluzionat că nu s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului privind accesul la informație și că nu există temei de a-i compensa lui Iurie Grecu prejudiciul moral în baza art. 24 din Legea cu privire la informație.

La 17 iunie 2022 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți (f.d.115). Dispozitivul deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificat lui Iurie Grecu la 16 iunie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii (f.d. 117), iar la 17 iunie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ Iurie Grecu a cererea de recurs nemotivată (f.d. 115). Decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 26 mai 2022 a fost notificată lui Iurie Grecu la 02 august 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii (f.d.120). La 04 iulie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, Iurie Grecu a depus motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, 3 anularea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată, deoarece la emiterea acesteia instanța de apel nu a întreprins întregul spectru de măsuri procesuale ce se impun, necesare examinării complete obiective cât și nepărtinitoare cauzei, efectuând examinarea selectivă, părtinitoare cauzei, a dat o apreciere încadrare juridică greșită a probelor din dosar, la care s-a ajuns la o concluzie pripită, prematură și neîntemeiată. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021 și la 02 august 2022 a fost notificată lui Iurie Grecu, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală (f.d. 120). În condițiile enunțate, recursul motivat depus la 04 iulie 2022, este în termen (f.d. 121). La 16 august 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului motivat depus de Iurie Grecu cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție, însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Iurie Grecu inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de 4 consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

5 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 6