3ra-743/22 — contestarea actului administrativ, recunoasterea dreptului la vatamat de acces la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-743/22

2-21025912-01-3ra-26072022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: L. Grădinari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni - Ilie Calistru

și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la contestarea actului

administrativ, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 18 februarie 2021, Grecu Iurie a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului satului Ciuciulea,

raionul Glodeni - Ilie Calistru și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu

privire la contestarea actului administrativ, recunoașterea dreptului vătămat de acces

la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 11 ianuarie 2021 a depus o cerere către

Primarul satului Ciuciulea - Ilie Calistru, înregistrată cu nr. 9, prin care a solicitat să

fie informat despre transparența procesului decizional, și anume cu procesul-verbal

al desfășurării tenderului la renovarea acoperișului Primăriei satului Ciuciulea

raionul Glodeni.

A menționat că la 22 februarie 2021 a recepționat răspunsul nr. 47, eliberat de

Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, însă în acesta nu se regăsește informația

solicitată.

A mai declarat că răspunsul emis este lovit de nulitate deoarece nu corespunde

după formă și conținut legislației în vigoare, iar pârâții eronat au interpretat

prevederile legislației în vigoare.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral a indicat că prin

acțiunile și inacțiunile pârâților i-a fost îngrădit dreptul la informațiile de interes

public, astfel fiindu-i cauzate suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și

1

demnitatea de cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturile

garantate de Constituție și alte legi. Astfel, a estimat mărimea prejudiciului moral

cauzat în sumă de 8000 lei.

A solicitat anularea răspunsului nr. 47 din 22 februarie 2021, recunoașterea

dreptului vătămat de acces la informație și încasarea în mod solidar din contul

pârâților a prejudiciului moral în mărime de 8000 lei.

Prin încheierea din 7 mai 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost

declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Grecu Iurie împotriva Primăriei satului

Ciuciulea raionul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la informație și încasarea în mod

solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Prin decizia din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost anulată încheierea din

7 mai 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central cu remiterea cauzei la rejudecare

la Judecătoriei Drochia, sediul central.

Prin încheierea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a

fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie

împotriva Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la

informație și încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în

mărime de 8000 lei.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu

Iurie împotriva Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni privind constatarea

nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces

ala informație și încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral

în mărime de 8000 lei.

La 24 decembrie 2021, Grecu Iurie a depus apel nemotivat și apel motivat

împotriva hotărârii din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, în

termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și încheierea

din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și emisă o nouă decizie

de admitere parțială a acțiunii. A fost constată nefurnizarea în termen lui Grecu Iurie

a informației solicitate prin cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021 admise de către

Primarul satului Ciuciulea Ilie Calistru și Primăria satului Ciuciulea raionul

Glodeni. Au fost respinse ca fiind neîntemeiate pretențiile lui Grecu Iurie referitor

la furnizarea informației expuse în cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021. A fost încasat

de la Primăria satului Ciuciulea în beneficiul lui Grecu Iurie prejudiciul moral în

sumă de 100 lei.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 4

alin (1), 5 alin. (2) lit. a), 6 alin. (1), 7 alin. (1) lit. a) și b), 10, 11, 13 alin. (1) lit. e),

15, 16 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 1998,

2006, 2036, 2037 Cod civil care reglementează aspecte ce țin de principiile politicii

statului în domeniul accesului la informațiile oficiale, furnizorul de informații și

solicitantul informației, informațiile oficiale, informații oficiale cu accesibilitate

limitată, drepturile solicitanților și obligațiile furnizorului de informații, modalitățile

accesului la informațiile oficiale, examinarea cererilor privind accesul la informație,

2

termenele de satisfacere a cererilor de acces la informație, repararea prejudiciului

moral.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de

apel a remarcat că la materialele cauzei nu există careva dovezi de recepționare a

răspunsului în termenul legal prevăzut de normele de drept enunțate, considerând că

prima instanță pripit a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de apel a menționat că aprecierea

termenului de furnizare a informației implică și asigurarea recepționării

corespunzătoare, iar în caz contrar atrage după sine omiterea termenului dat, în

situația în care nu există probe de expediere corespunzătoare și în termen a

răspunsului la cererea cu privire la accesul la informație.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că pretenția lui Grecu Iurie privind

recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație este întemeiată, din care

considerente a constatat încălcarea de către Primăria satului Ciuciulea, raionul

Glodeni a dreptului de acces la informație admisă în privința lui Grecu Iurie,

exprimată prin nefurnizarea răspunsului la cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021.

Totodată, instanța de apel a reținut că informația solicitată de către Grecu Iurie

i-a fost totuși expediată de către pârât, însă cu depășirea termenului legal, astfel a

conchis că sunt neîntemeiate pretențiile lui Grecu Iurie referitor la furnizarea

informației expuse în cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021.

În același timp, instanța de apel reieșind din perioada încălcării admise și

recunoașterea încălcării dreptului apelantului a ajuns la concluzia că suma de 100 lei

pentru compensarea prejudiciului este una echitabilă.

La 17 iunie 2022, Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2022

a Curții de Apel Bălți, iar la data de 30 iunie 2022 prin intermediul oficiului poștal

a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că nu au fost constatate și elucidate

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În contextul dat, a precizat că prima instanță și instanța de apel nu au efectuat

o examinare completă și obiectivă a cauzei, iar hotărârile instanțelor sunt

nemotivate.

Cu referire la prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

a remarcat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că poziția sa

ca parte în proces nu a fost auzită.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

3

La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2022.

Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată recurentului Grecu

Iurie în data de 11 iulie 2022 (f. d. 128).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Grecu Iurie, s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul la 17 iunie 2022 și respectiv motivarea recursului la 4 iulie

2022, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

La 26 iulie 2022 în adresa Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni - Ilie

Calistru și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni a fost expediată copia

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia deși

au recepționat recursul (f. d. 134-135), nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Grecu Iurie, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

4

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Grecu Iurie.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Grecu Iurie se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5