3ra-743/22 — contestarea actului administrativ, recunoasterea dreptului la vatamat de acces la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-743/22 2-21025912-01-3ra-26072022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: L. Grădinari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni - Ilie Calistru și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la contestarea actului administrativ, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 18 februarie 2021, Grecu Iurie a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni - Ilie Calistru și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la contestarea actului administrativ, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 11 ianuarie 2021 a depus o cerere către Primarul satului Ciuciulea - Ilie Calistru, înregistrată cu nr. 9, prin care a solicitat să fie informat despre transparența procesului decizional, și anume cu procesul-verbal al desfășurării tenderului la renovarea acoperișului Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni. A menționat că la 22 februarie 2021 a recepționat răspunsul nr. 47, eliberat de Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, însă în acesta nu se regăsește informația solicitată. A mai declarat că răspunsul emis este lovit de nulitate deoarece nu corespunde după formă și conținut legislației în vigoare, iar pârâții eronat au interpretat prevederile legislației în vigoare.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral a indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i-a fost îngrădit dreptul la informațiile de interes public, astfel fiindu-i cauzate suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și 1 demnitatea de cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturile garantate de Constituție și alte legi. Astfel, a estimat mărimea prejudiciului moral cauzat în sumă de 8000 lei. A solicitat anularea răspunsului nr. 47 din 22 februarie 2021, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în mărime de 8000 lei.

Prin încheierea din 7 mai 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Grecu Iurie împotriva Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la informație și încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral. Prin decizia din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost anulată încheierea din 7 mai 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central cu remiterea cauzei la rejudecare la Judecătoriei Drochia, sediul central.

Prin încheierea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie împotriva Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces la informație și încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în mărime de 8000 lei. Prin hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie împotriva Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la acces ala informație și încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în mărime de 8000 lei.

La 24 decembrie 2021, Grecu Iurie a depus apel nemotivat și apel motivat împotriva hotărârii din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, în termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ. Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și încheierea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și emisă o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii. A fost constată nefurnizarea în termen lui Grecu Iurie a informației solicitate prin cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021 admise de către Primarul satului Ciuciulea Ilie Calistru și Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni.

Au fost respinse ca fiind neîntemeiate pretențiile lui Grecu Iurie referitor la furnizarea informației expuse în cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021. A fost încasat de la Primăria satului Ciuciulea în beneficiul lui Grecu Iurie prejudiciul moral în sumă de 100 lei.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 4 alin (1), 5 alin. (2) lit. a), 6 alin. (1), 7 alin. (1) lit. a) și b), 10, 11, 13 alin. (1) lit. e), 15, 16 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 1998, 2006, 2036, 2037 Cod civil care reglementează aspecte ce țin de principiile politicii statului în domeniul accesului la informațiile oficiale, furnizorul de informații și solicitantul informației, informațiile oficiale, informații oficiale cu accesibilitate limitată, drepturile solicitanților și obligațiile furnizorului de informații, modalitățile accesului la informațiile oficiale, examinarea cererilor privind accesul la informație, 2 termenele de satisfacere a cererilor de acces la informație, repararea prejudiciului moral.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a remarcat că la materialele cauzei nu există careva dovezi de recepționare a răspunsului în termenul legal prevăzut de normele de drept enunțate, considerând că prima instanță pripit a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea. În susținerea opiniei enunțate, instanța de apel a menționat că aprecierea termenului de furnizare a informației implică și asigurarea recepționării corespunzătoare, iar în caz contrar atrage după sine omiterea termenului dat, în situația în care nu există probe de expediere corespunzătoare și în termen a răspunsului la cererea cu privire la accesul la informație.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că pretenția lui Grecu Iurie privind recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație este întemeiată, din care considerente a constatat încălcarea de către Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni a dreptului de acces la informație admisă în privința lui Grecu Iurie, exprimată prin nefurnizarea răspunsului la cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021. Totodată, instanța de apel a reținut că informația solicitată de către Grecu Iurie i-a fost totuși expediată de către pârât, însă cu depășirea termenului legal, astfel a conchis că sunt neîntemeiate pretențiile lui Grecu Iurie referitor la furnizarea informației expuse în cererea nr. 9 din 11 ianuarie 2021. În același timp, instanța de apel reieșind din perioada încălcării admise și recunoașterea încălcării dreptului apelantului a ajuns la concluzia că suma de 100 lei pentru compensarea prejudiciului este una echitabilă.

La 17 iunie 2022, Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la data de 30 iunie 2022 prin intermediul oficiului poștal a prezentat motivarea recursului. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. În contextul dat, a precizat că prima instanță și instanța de apel nu au efectuat o examinare completă și obiectivă a cauzei, iar hotărârile instanțelor sunt nemotivate. Cu referire la prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a remarcat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că poziția sa ca parte în proces nu a fost auzită.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

3 La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2022. Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată recurentului Grecu Iurie în data de 11 iulie 2022 (f. d. 128). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul Grecu Iurie, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 17 iunie 2022 și respectiv motivarea recursului la 4 iulie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ. La 26 iulie 2022 în adresa Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni - Ilie Calistru și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia deși au recepționat recursul (f. d. 134-135), nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Grecu Iurie, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 4 De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Grecu Iurie. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Grecu Iurie se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 5