3ra-143/21 — recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral

3ra-143/21 — recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-143/2021

Prima instanță : Judecătoria Bălți, sediul central (I. Rusu)

Instanța de apel : Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Iurie Grecu împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierului local s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Popovici Ruslan, privind recunoașterea dreptului vătămat la

informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la

informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 05 februarie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierului local s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Popovici Ruslan, solicitând recunoașterea dreptului vătămat la informație de

interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la

informație și repararea, în mod solidar, a prejudiciului moral cauzat în mărime de 3 000

de lei.

În motivarea acțiunii Iurie Grecu a indicat că, la 02 ianuarie 2020, a depus cerere

către consilierul local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Popovici Ruslan, înregistrată cu nr.

4, prin care a solicitat să fie informat, care este suma bugetului pentru anul 2020, care

sunt taxele locale și cât constituie fiecare taxă locală în lei.

Reclamantul a menționat că răspuns la informațiile solicitate nu a primit, pe când

urma să primească răspuns la data de 24 ianuarie 2020, astfel a înaintat prezenta acțiune.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral a indicat că, prin

acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes public,

astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de

1

cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturile garantate de Constituție

și alte Legi.

Prin hotărârea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu

împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierul local s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Ruslan Popovici, privind îngrădirea accesului la informație și repararea

echitabilă și efectivă a prejudiciului moral (f.d.35, 42-45).

La 25 iunie 2020, Iurie Grecu a contestat cu apel nemotivat hotărârea din 19 iunie

2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.48), ulterior la 30 iulie 2020 a depus

cererea de apel motivată, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri noi de

constatare a inexistenței actului juridic, constatarea nulității actului administrativ

individual, sancționarea intimaților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la

informație, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și repararea, în mod

solidar, a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4000 lei (f.d.51-52).

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea

de apel depusă de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 19 iunie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central (f.d.65, 67-72).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la 02 ianuarie 2020, Iurie

Grecu a depus cerere către consilierul local Ruslan Popovici solicitând prezentarea

informației privind suma bugetului local pentru anul 2020, care sunt taxele locale și cât

constituie în lei fiecare taxă.

Curtea de Apel Bălți a reținut că deși cererea privind acordarea informației publice

a fost adresată consilierului local Popovici Ruslan, la 10 ianuarie 2020, în adresa

apelantului a fost expediată scrisoarea înregistrată cu nr. 40, în care se indică că

Primăria s. Ciuciulea remite răspuns la cererea nr. 4 din 02 ianuarie 2020 cu privire la

suma bugetului local pe anul 2020 și taxele locale, fiind anexate copia deciziei nr. 9/1

cu privire la stabilirea taxelor locale aplicate pe teritoriul Primăriei s. Ciuciulea pentru

anul 2020 - 4 file, copia deciziei nr. 9/3 cu privire la aprobarea bugetului local pentru

anul 2020 în prima lectură – 1 filă, copia deciziei nr. 9/8 cu privire la aprobarea

bugetului local pentru anul 2020 în a doua lectură - 5 file. Răspunsul fiind semnat de

secretarul Consiliului local Vera Boghiu și consilierul local Ruslan Popovici.

În urma celor constatate instanța de apel a concluzionat ca fiind corectă soluția

primei instanțe de respingere a acțiunii lui Iurie Grecu ca neîntemeiată, având în vedere

că i s-a respectat dreptul de a avea acces la informație cu caracter public, oferindu-i-se

un răspuns exhaustiv în termenul stabilit de lege.

Cu referire la pretențiile privind repararea prejudiciului moral și sancționarea

pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, instanța de apel a

conchis că, prima instanță corect a ajuns la concluzia de respingere a pretențiilor având

în vedere că sunt subsecvente pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces

la informație.

Cât privește pretenția apelantului expusă în cererea de apel privind constatarea

inexistenței actului juridic, nulitatea actului administrativ individual, instanța de apel a

reținut că astfel de pretenție nu a fost înaintată în prima instanță, iar potrivit art. 372

alin. (3) din Codul de procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală

a părților, temeiul sau obiectul acțiunii și nici nu pot fi înaintate noi pretenții.

2

La 30 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

instanței de apel (f.d.66), iar la 11 decembrie 2020 (conform ștampilei de pe plicul

poștal), a depus recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi privind

recunoașterea dreptului vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților

potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și repararea, în mod solidar,

a prejudiciului moral în mărime de 4000 lei (f.d.74-75, 77).

În motivarea recursului Iurie Grecu, a indicat că instanța de apel nu s-a expus

complet, obiectiv și motivat asupra tuturor pretențiilor, probelor invocate împotriva

hotărârii instanței de fond, cât și critic și neobiectiv a dat apreciere probelor din dosar.

Consideră recurentul că instanța de apel a interpretat eronat normele imperative.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată

în proces nu a fost auzită, instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri

procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea

selectivă, superficială, incompletă, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 6

CEDO.

La 17 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Primăriei s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni și consilierului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ruslan

Popovici pentru notificare copia recursului depus de Iurie Grecu, cu explicarea

dreptului de a depune referințe, însă până la data stabilită pentru examinarea cererii de

recurs intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 octombrie 2020, expediată

participanților la data de 04 decembrie 2020 (f.d.73).

La 30 octombrie 2020, cu respectarea termenului prevăzu de art. 245 alin.(1) din

Codul administrativ, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței

de apel (f.d.66).

Potrivit avizului de recepție nr. DS3100105075AS, recurentul Iurie Grecu, a

recepționat copia deciziei motivate la data de 09 decembrie 2020 (f.d.86).

Astfel, luând în considerare că recurentul Iurie Grecu, a depus motivarea

recursului împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, la 11

decembrie 2020, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat prevederilor legale,

încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 24 februarie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, completul de

admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

3

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a dispus examinarea recursului, în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul înaintat de

Iurie Grecu și a menține decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, din

următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Conform art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către

furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și

direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Din materialele cauzei rezultă că la 02 ianuarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere

înregistrată sub nr. 4 către consilierul local Ruslan Popovici, prin care a solicitat să fie

informat, care este suma bugetului local pentru anul 2020, din câte taxe locale este

format bugetul local, care sunt taxele și cât constituie în lei fiecare taxă. Informația a

solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu (f.d.6).

Prin răspunsul semnat de secretarul Consiliului local, Vera Boghiu și consilierul

local Ruslan Popovici, nr. 40 din 10 ianuarie 2020, Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni

a remis în adresa lui Iurie Grecu, copia deciziei nr. 9/1 cu privire la stabilirea taxelor

locale aplicate pe teritoriul Primăriei s. Ciuciulea pentru anul 2020 - 4 file, copia

deciziei nr. 9/3 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2020 în prima lectură

4

– 1 filă, copia deciziei nr. 9/8 cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2020

în a doua lectură - 5 file (f.d.25, 26).

Răspunsul nominalizat a fost înregistrat în Registrul de evidență a corespondenței

de ieșire pentru anii 2018, 2019, 2020 (f.d.26-27).

Tot din materialele cauzei se constată că, Iurie Grecu la 13 ianuarie 2020 a

recepționat răspunsul nr. 40 din 10 ianuarie 2020, fapt confirmat prin copia avizului de

recepție (f.d.25 verso, 31).

Instanța de recurs constată că la 10 ianuarie 2020, primarul s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Ilie Calistru și secretarul Consiliului local, Boghiu Vera, drept răspuns la

cererea nr. 1 din 02 ianuarie 2020, au remis lui Iurie Grecu prin răspunsul nr. 41 - copia

deciziei nr. 9/1 cu privire la stabilirea taxelor locale aplicate pe teritoriul Primăriei s.

Ciuciulea pentru anul 2020 - 4 file, copia deciziei nr. 9/3 cu privire la aprobarea

bugetului local pentru anul 2020 în prima lectură – 1 filă, copia deciziei nr. 9/8 cu

privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2020 în a doua lectură - 5 file (f.d.22).

Conform notificării nr. 229 din 18 mai 2020 semnată de către primarul s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru și înregistrată la Curtea de Apel Bălți, Primăria

s. Ciuciulea a confirmat că Iurie Grecu a primit răspuns la cererea cu nr. 4 din 02

ianuarie 2020 (f.d.24).

La 05 februarie 2020, Iurie Grecu a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierului local s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Popovici Ruslan, intitulând-o generic „Cu privire la îngrădirea dreptului

garantat de acces la informațiile publice, satisfacția echitabilă și efectivă a reparării

prejudiciului moral cauzat”, dar având următoarele pretenții: recunoașterea dreptului

vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea

cu privire la accesul la informație, repararea, în mod solidar, a prejudiciului moral

cauzat în mărime de 3 000 lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu împotriva

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierul local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

Ruslan Popovici, privind îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului

moral (f.d.35, 42-45).

Judecând apelul declarat de Iurie Grecu, instanța de apel a considerat legală și

întemeiată hotărârea primei instanțe și a respins apelul declarat cu menținerea hotărârii

instanței de fond, motivându-și soluția prin faptul că, lui Iurie Grecu i s-a respectat

dreptul de acces la informație cu caracter public, oferindu-i-se un răspuns exhaustiv în

termenul stabilit de lege.

Art. 10 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai

2000, prevede că, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor informații, personal sau

prin reprezentantul său, orice informație aflată în posesia acestora, cu excepțiile stabilite

de legislație.

Relevante pentru judecarea cauzei sunt prevederile art. 4 din Legea privind accesul

la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, care reglementează principiile politicii

statului în domeniul accesului la informațiile oficiale, oricine, în condițiile prezentei

legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Articolul 5 alin. (1), (2) lit. a) din aceiași Lege prevede că, subiecți ai prezentei

5

legi sânt furnizorul de informații și solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sânt autoritățile publice centrale și

locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova

și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația

publică, autoritatea judecătorească.

Conform art. 6 din Legea nominalizată, în sensul prezentei legi, informații oficiale

sânt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de

informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de

organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți

subiecți de drept.

Conform art. 11 alin. (1) pct. 2-4 al aceleiași Legi, furnizorul de informații, în

conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să garanteze liberul acces la

informație, să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în

scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității

naționale și să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Totodată, instanța de recurs menționează că conform art. 34 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație

de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le

revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice

și asupra problemelor de interes personal.

În hotărârea nr. 19 din 22 iunie 2015 pentru interpretarea art. 34 alin. (3) din

Constituție (accesul la informație), în sensul identificării limitelor restrângerii unor

drepturi de acces la informație, Curtea Constituțională a notat că dreptul la informație

este dreptul de a solicita informații de la autoritățile și instituțiile publice. Acest drept

comportă două aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a primi informații.

În acest sens, Curtea Constituțională a menționat că orice autoritate și/sau instituție

publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu există un motiv

legitim de a refuza aceste solicitări.

La fel, Curtea Constituțională a mai notat că democrația se bazează pe

consimțământul cetățenilor, iar consimțământul necesită o informare prealabilă a

cetățenilor cu privire la problemele de interes public, inclusiv în ceea ce ține de

utilizarea banilor publici.

Având în vedere prevederile normelor enunțate și reieșind din conținutul

răspunsului acordat reclamantului la solicitarea acestuia, instanța de recurs apreciază ca

fiind juste constatările instanțelor ierarhic inferioare precum că lui Iurie Grecu i s-a

respectat dreptul de a avea acces la informație cu caracter public, oferindu-i-se un

răspuns exhaustiv în termenul stabilit de lege, iar în calitate de dovadă a notificării

răspunsului nr. 40 din 10 ianuarie 2020, de către intimat a fost prezentată copia avizului

de recepție seria DS4916009043AS, care confirmă recepționarea de către apelant a

răspunsului la 13.01.2020 (f.d.25, verso, 31).

Mai mult, la caz, prin răspunsul nr. 40 din 10 ianuarie 2020, oferit de Primăria s.

Ciuciulea, se constată că a fost expediată în adresa lui Iurie Grecu copia deciziei nr.9/1

cu privire la stabilirea taxelor locale aplicate pe teritoriul Primăriei s. Ciuciulea pentru

anul 2020 - 4 file, copia deciziei nr.9/3 cu privire la aprobarea bugetului local pentru

6

anul 2020 în prima lectură – 1 filă, copia deciziei nr.9/8 cu privire la aprobarea

bugetului local pentru anul 2020 în a doua lectură - 5 file (f.d.25).

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs invocă hotărârea Curții Europene

pentru Drepturile Omului din 12 februarie 2008 Guja împotriva Moldovei, în care s-a

menționat că într-o societate democratică urmează să fie constatat dacă informațiile

cerute sânt foarte importante într-o societate democratică, dacă publicul are interes

legitim de a le cunoaște, dacă sânt autentice și dacă funcționarul a acționat cu bună

credință

Prin urmare, instanța de recurs reține că, instanțele de judecată ierarhic inferioare,

întemeiat au ajuns la concluzia de a respinge pretențiile lui Iurie Grecu privind încasarea

în mod solidar a prejudiciului moral și sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legii

cu privire la accesul la informație or, acestea în prezentul litigiu, constituie pretenții

subsecvente pretenției de bază privind constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, care la caz a fost respinsă.

Așadar, reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs apreciază ca fiind

nefondate criticile recurentului precum că nu au fost soluționate toate pretențiile din

acțiune.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu prevederile art. 372 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în

apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părților, temeiul sau obiectul acțiunii

și nici nu pot fi înaintate noi pretenții. Se pot cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la

termen și orice alte despăgubiri apărute după emiterea hotărârii în primă instanță, se

poate solicita o compensație legală.

Prin prisma acestor prevederi legale, se va nota că instanța de apel just a conchis

că nu urmează a se expune referitor la pretențiile apelantului expuse în cererea de apel

privind constatarea inexistenței actului juridic și nulitatea actului administrativ

individual, având în vedere că din materialele cauzei rezultă cert că astfel de pretenții

nu au fost înaintate în prima instanță.

În acest context, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, deoarece în

esența lor, sunt similare argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată și

cererea de apel, cărora le-a fost dată o apreciere corectă și nefiind stabilite careva

încălcări. Astfel, argumentele invocate în cererea de recurs nu combate concluzia

instanței de apel, fapt ce indică la netemeinicia recursului și legalitatea deciziei instanței

de apel.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar temeiurile invocate de

către recurent sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

7

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248, alin. (1) lit. a) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se menține decizia din data de 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Iurie Grecu împotriva Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierului local s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Popovici Ruslan privind recunoașterea dreptului vătămat la

informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la

informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

8