3ra-197/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, repararea prejudiciului moral

3ra-197/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-197/2021

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva consilierului local Popovici Ruslan, secretarului interimar al

consiliului local Vera Boghiu, Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu

privire constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la

informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 10 martie 2020, Iurie Grecu a înaintat acțiune în contencios administrativ

împotriva consilierului local Popovici Ruslan, secretarului interimar al consiliului local

Vera Boghiu, Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, solicitând

constatarea nulității răspunsului nr. 118 din 05 martie 2020, recunoașterea dreptului

vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea privind

accesul la informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral

în sumă de 3 000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 februarie 2020 a depus cerere înregistrată

cu nr. 43 către consilierului local Ruslan Popovici, prin care a solicitat să-i fie

comunicată informația de interes public și anume, câți lei publici din bugetul local al

Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de

trotuar de la Oficiul Poștal din sat. Ciuciulea până la grădinița nr. 1 din sat.

Reclamantul a menționat că la 05 martie 2020 a recepționat răspunsul sub nr. 118

eliberat de consilierul local Popovici Ruslan, secretarului interimar al consiliului local

1

Vera Boghiu, însă nu este de acord cu acest răspuns deoarece nu se regăsesc informațiile

solicitate, fiind un răspuns vădit eronat și care după formă și conținut este lovit de

nulitate.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral a indicat că, prin

acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes public,

astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de

cetățean al Republicii Moldova care beneficiază de drepturile garantate de Constituție

și alte Legi.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Grecu

împotriva consilierului local Ruslan Popovici secretarului interimar Boghiu Vera,

Consiliului local s. Ciuciulea r-nul Glodeni, privind constatarea faptului limitării

accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că petiția în cadrul unei proceduri

prealabile a fost examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în raport cu

termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar, au adus la

cunoștința destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor legale.

Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de

către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul solicitării, în

termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea

prejudiciului cauzat.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind

repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei, deoarece lipsește justificarea

necesității lui Iurie Grecu de a obține informația solicitată, lipsește motivarea

impactului adus persoanei în legătură cu neprezentarea informației.

La 20 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de apel nemotivată (f.d.54),

ulterior la 28 octombrie 2020, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 02

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea hotărârii

contestate și emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii, constatarea recunoașterii

dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea

privind accesul la informație, repararea, în mod solidar, din contul pârâților a

prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei (f.d.55-56).

Prin decizia din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea

din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și declarată inadmisibilă

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva consilierului

local Ruslan Popovici, secretarului interimar al Consiliului local Vera Boghiu,

Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului,

constatarea faptului limitării accesului la informație și repararea prejudiciului moral

(f.d.84, 85-91).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Grecu

Iurie împotriva consilierului local, Ruslan Popovici și secretarului interimar al

Consiliului local, Vera Boghiu, urmează a fi declarată inadmisibilă deoarece în temeiul

art. art. 5, 7, 8, 17, 20, 189 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, nu întrunesc calitatea

2

de autoritate publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată

împotriva acestora.

Totodată, instanța de apel a stabilit că consilierul local Ruslan Popovici și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, prin răspunsul nr. 118 din 05

martie 2020, nu s-au expus asupra fondului petiției, dar au constatat că, aceasta nu

conține elementele unei petiții, indicând reclamantului dreptul de a înlătura

neajunsurile. Respectiv, prin emiterea de către consilierul local, Ruslan Popovici și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu a răspunsului nr. 118 din 05

martie 2020, reclamantului nu i s-a încălcat careva drepturi, ultimul având posibilitatea

de a înlătura neajunsurile, după care autoritatea să se expună în fond asupra petiției.

Cu privire la pretenția de reparare a prejudiciului moral în sumă de 3 000 lei,

instanța de apel a constatat că pentru a pretinde încasarea a careva sume cu titlu de

prejudiciu, reclamantul urma să respecte procedura prealabilă prevăzută de lege, și

anume, să adreseze autorității pârâte cerere de reparare a prejudiciului, iar ulterior, în

cazul dezacordului cu actul administrativ individual emis de aceasta, putea să-l conteste

în instanța de contencios administrativ. La caz, această procedură prevăzută de lege, nu

a fost respectată or, cererea de reparare a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie

Grecu, în prealabil, părții pârâte, precum și nici nu se atestă existența vreunui act emis

de autoritatea pârâtă în acest sens.

La 24 decembrie 2020, (data de pe plicul poștal), Iurie Grecu a depus cerere de

recurs nemotivat, ulterior la 28 decembrie 2020, (data de pe plicul poștal), a depus

motivarea recursului împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată,

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral legislația în vigoare ce

reglementează astfel de litigii, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată,

aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată. Instanța de apel nu s-a expus complet și

obiectiv asupra tuturor pretențiilor invocate de către apelant/recurent, dar instanțele de

judecată au examinat acțiunea sub aspectul unei singure pretenții, anume repararea

prejudiciului moral, pe când celelalte pretenții nici nu au fost examinate. Drept urmare,

actul judecătoresc nu corespunde normelor procesual civile.

Consideră recurentul că cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte

implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 6

CEDO.

Recurentul a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la

examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile cauzei, precum și la

jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de

măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând

verificarea selectivă, superficială, incompletă.

La 19 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.102).

3

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 28 decembrie 2020 de Iurie Grecu (f.d.97-98) este în

termen or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 22 decembrie 2020, expediată

participanților la data de 05 ianuarie 2021 (f.d.96) și recepționată de către recurent la

data de 12 ianuarie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.114).

Prin încheierea din 03 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Iurie Grecu, împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost

numit pentru examinare în fond, în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul înaintat și a

casa decizia din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza

instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu

poate adopta o soluție finală în acest caz.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

4

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele cauzei rezultă că, la 28 februarie 2020 a depus cerere înregistrată

cu nr. 43 adresată consilierului local Ruslan Popovici, prin care a solicitat să-i fie

comunicată informația de interes public și anume, câți lei din bugetul local al Primăriei

sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la

Oficiul Poștal din sat. Ciuciulea până la grădinița nr. 1 din sat. Informația a solicitat să-

i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu (f.d.6).

Prin notificarea nr. 118 din 05 martie 2020, semnată de consilierului local Ruslan

Popovici și secretatul interimar al Consiliului local Vera Boghiu, lui Iurie Grecu i s-a

acordat un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsului și motivarea

în scris a obiectului cererii nr. 43 din 28 februarie 2020 (f.d.7).

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 28 februarie 2020, Iurie Grecu

s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat constatarea

nulității răspunsului nr. 118 din 05 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat de

acces la informație, sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea privind accesul la

informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în sumă

de 3 000 de lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare de judecată depusă de Grecu Iurie împotriva

consilierului local Popovici Ruslan, secretarului interimar Boghiu Vera, Consiliului

local s. Ciuciulea r-nul Glodeni, privind constatarea faptului limitării accesului la

informație, repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.42, 48-52).

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din 11

mai 2000 privind accesul la informație, a concluzionat că autoritatea pârâtă l-a informat

pe Iurie Grecu despre necesitatea prezentării motivării obiectului acesteia, iar Iurie

Grecu în termenul acordat de autoritatea pârâtă nu a înlăturat neajunsurile. Prin urmare,

a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de către pârâți la cererea adresată de

către petiționar reieșind din conținutul solicitării, în termenul stabilit de lege, cu

asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea prejudiciului cauzat.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral instanța de fond a

menționat că aceasta este neîntemeiată, deoarece lipsește justificarea necesității lui Iurie

Grecu de a obține informația solicitată, lipsește motivarea impactului adus persoanei în

legătură cu neprezentarea informației.

Judecând apelul declarat de Iurie Grecu, instanța de apel a considerat neîntemeiată

hotărârea primei instanțe, a admis apelul declarat și a casat hotărârea din 02 octombrie

2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, declarând inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva consilierului local Ruslan

Popovici, secretarului interimar al Consiliului local Vera Boghiu, Consiliul local s.

5

Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, constatarea faptului

limitării accesului la informație și repararea prejudiciului moral (f.d.84,85-91).

Instanța de apel a menționat că acțiunea îndreptată împotriva consilierului local

Ruslan Popovici și secretarului interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, este

inadmisibilă, deoarece persoanele respective în temeiul art. art. 5, 7, 8, 17, 20, 189 alin.

(1)-(3) din Codul administrativ, nu întrunesc calitatea de autoritate publică, respectiv

acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva acestora.

Totodată, instanța de apel a stabilit că consilierului local Ruslan Popovici și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, prin răspunsul nr. 118 din 05

martie 2020, nu s-au expus asupra fondului petiției, dar au constatat că, aceasta nu

conține elementele unei petiții, indicând reclamantului dreptul de a înlătura

neajunsurile. Respectiv, prin emiterea de către consilierul local Ruslan Popovici și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu a răspunsului nr. 118 din 05

martie 2020, reclamantului nu i s-a încălcat careva drepturi, ultimul având posibilitatea

de a înlătura neajunsurile, după care autoritatea să se expună în fond asupra petiției.

Instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la repararea prejudiciului

moral este inadmisibilă or, Iurie Grecu în prealabil nu a înaintat această pretenție

autorității pârâte, iar ulterior, în cazul dezacordului cu actul administrativ individual

emis de aceasta, putea să-l conteste în instanța de contencios administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție apreciază concluzia instanței de apel ca fiind contradictorie circumstanțelor

cauzei, rezultând din interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural.

La caz, se atestă că instanțele ierarhic inferioare au constatat că Iurie Grecu a

solicitat o informație de interes public, respectiv aplicabilă litigiului fiind Legea nr.

982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Instanța de recurs din analiza materialelor cauzei, care au fost obiect de cercetare

în instanța de fond și în instanța de apel constată că, deși ambele instanțe au constatat

că Iurie Grecu a solicitat o informație de interes public și anume, câți lei din bugetul

local al Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii

de trotuar de la Oficiul Poștal din sat. Ciuciulea până la grădinița nr. 1 din sat, aplicabilă

prezentului caz fiind Legea nr. 982- XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație,

totuși instanțele ierarhic inferioare au confundat dreptul cetățeanului la acces la

informație, stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 cu dreptul cetățeanului la

petiționare, care este reglementat de Codul administrativ, în acest sens au condiționat

greșit aplicarea prevederilor art. 76 alin. (2) și art. 75 din Codul administrativ, cât și

faptul că Iurie Grecu urma să prezinte cererea cu motivarea obiectului.

Conform art. 10 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau

prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite

de legislație.

Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter

personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.

6

Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege

este absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Ca urmare, Colegiul lărgit concluzionează că, din analiza prevederilor enunțate

rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în nici un fel, cererea. Informațiile de

interes public pot fi solicitate și numai din „simpla curiozitate”, întrucât accesul la astfel

de informații este liber, ceea ce presupune că ele pot fi puse la dispoziția tuturor.

Mai mult, informația de interes public este acea informație care privește

activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice,

indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informații

care se referă la sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale

unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație

oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost

adresată către un consilier local și anume lui Ruslan Popovici.

Dispoziția art. 3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02

februarie 2000, stabilește că în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local

este persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive din

administrația publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în serviciul

colectivității respective.

De altfel, art. 20 din aceiași Lege, prevede că alesul local examinează, în modul

stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor,

primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor juridice. Alesul local primește

în audiență cetățenii în sediul autorității administrației publice locale. Asigurarea

condițiilor pentru desfășurarea normală a audienței revine secretarului consiliului local.

Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al

puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit număr de intrare 43 (f.d.6).

Ulterior, la cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr. 118 din 05

martie 2020, semnat de consilierul local Ruslan Popovici și secretatul interimar al

Consiliului local Vera Boghiu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice

cererea privind accesul la informații, în caz contrar cererea nu va fi examinată (f.d.7).

Așadar, se constată că răspunsul nr. 118 din 05 martie 2020, este semnat de

exponenți ai autorității publice locale și anume, consilierul local Ruslan Popovici și

secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu.

Conform art. 37 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-

XVI din 28 decembrie 2006, secretarul consiliului local este și secretar al satului

(comunei), orașului (municipiului).

Atribuțiile de serviciu ale secretarului sunt prevăzute la art. 39 alin. (1) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006.

Prin urmare, secretarul îndeplinește, sub autoritatea primarului, următoarele

atribuții de bază: a) asigură înștiințarea convocării consiliului local; b) participă la

ședințele consiliului local; c) avizează proiectele de decizii ale consiliului local și

contrasemnează deciziile; c1) exercită atribuțiile unității gender la nivel local, garantînd

implementarea principiului egalității între femei și bărbați; d) asigură buna funcționare

7

a primăriei; e) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat; f) pregătește materialele pe

marginea problemelor supuse dezbaterii în consiliul local; g) comunică și remite, în

termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităților și persoanelor interesate

actele emise de consiliul local sau de primar; h) asigură consultarea publică a

proiectelor de decizii ale consiliului local și de dispoziții normative ale primarului,

informarea publicului referitor la deciziile adoptate și la dispozițiile emise; h1) asigură

includerea actelor autorității administrației publice locale în Registrul de stat al actelor

locale, în conformitate cu prezenta lege; i) primește, distribuie și întreține

corespondența; j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local,

în afara celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase și

copii de pe actele de stare civilă; k) organizează, coordonează, poartă răspundere pentru

activitatea serviciilor de stare civilă, de protecție socială și exercită, după caz, atribuțiile

respective; l) ține evidența gospodăriilor țărănești (de fermier) și a asociațiilor acestora

conform registrului aprobat de Guvern; m) păstrează și aplică, după caz, sigiliul; n)

acordă ajutor consilierilor și comisiilor consiliului local; o) administrează sediul

primăriei și bunurile ei; p) eliberează certificate de proprietate privată ce confirmă

dreptul de proprietate asupra cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi

agricole, în baza anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor

întreprinderilor agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și

Infrastructurii; q) legalizează semnăturile de pe documente, legalizează copiile de pe

documente și ale extraselor din ele, autentifică procurile pentru primirea pensiilor,

indemnizațiilor, mijloacelor bănești repartizate acționarilor fondurilor de investiții

nemutuale în proces de lichidare silită, fondurilor de investiții pentru privatizare în

proces de lichidare silită, pentru primirea sumelor indexate la depunerile bănești ale

cetățenilor în „Banca de Economii”S.A., în proces de lichidare silită, precum și pentru

dreptul de înregistrare, transmitere în folosință și înstrăinare a dreptului de proprietate

asupra cotelor valorice din bunurile întreprinderilor agricole; r) înregistrează

contractele de arendă a terenurilor agricole și a altor bunuri agricole încheiate pe un

termen de pînă la 5 ani inclusiv.

Dat fiind faptul că răspunsul nr. 118 din 05 martie 2020 este semnat de doi

exponenți ai autorității publice locale, și anume consilierul local Ruslan Popovici și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, în plus pe documentul semnat de

acești doi reprezentanți ai autorității publice locale a fost aplicat sigiliul Consiliului

sătesc Ciuciulea, raionul Glodeni, se poate concluziona că acest răspuns emană de la

autoritatea publică Consiliul sătesc Ciuciulea, raionul Glodeni, care și-a asumat

obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Conform art. 15 alin. (1) - (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV

din 11 mai 2000, cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în

conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici

responsabili de furnizarea informațiilor.

La caz, Colegiul menționează ca fiind pertinente și prevederile art. 16 alin. (1) din

legea sus citată, conform cărora, informațiile, documentele solicitate în corespundere

cu prevederile vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi

8

disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii de acces la informație.

Colegiul lărgit reține că, la caz, în termenul prevăzut de lege nu a fost furnizată

informația solicitată de către Iurie Grecu.

Potrivit art. 189 alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în instanța

de judecată.

În contextul dat, Colegiul remarcă faptul că nici una din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar

argumentele instanței de apel precum că Consiliul local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nu

a desfășurat activitate administrativă în sensul art. 5 din Codul administrativ este

eronată or, această activitate în numele Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a

fost efectuată de către consilierul local Ruslan Popovici și secretarul interimar al

Consiliului local Vera Boghiu.

Suplimentar la cele expuse, instanța de recurs remarcă faptul că Iurie Grecu în

cererea de chemare în judecată pe lângă pretențiile cu privire la constatarea nulității

răspunsului nr. 118 din 05 martie 2020 și constatarea recunoașterii dreptului vătămat

de acces la informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului

moral în sumă de 3 000 de lei, a mai solicitat și sancționarea pârâților în baza art. 24

din Legea privind accesul la informație, cu toate acestea instanțele ierarhic inferioare

au omis să se expună în privința acestei pretenții.

În atare circumstanțe, Colegiul lărgit apreciază ca fiind relevant argumentul

recurentului precum că instanța de apel nu a dat o apreciere multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, iar decizia

a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere

dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din

Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită

a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că, art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu

caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber

pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși substanța

sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

acțiunii depuse de Iurie Grecu, iar nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de apel,

pune instanța de recurs în dificultate de a exercita controlul judiciar și de a verifica

temeinicia și legalitatea în fond a soluției emise de instanța inferioară, prin urmare,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului, casării integrale a deciziei

din data de 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și restituirii cauzei instanței de

9

apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată, ori lichidarea

încălcărilor admise de către instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei

în ordine de recurs.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1), lit. d) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie

Grecu împotriva consilierului local Ruslan Popovici, secretarului interimar al

consiliului local Vera Boghiu, Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu

privire constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la

informație și repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea

de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

10