3ra-602/21 — cu privire la constatarea nulității răspunsului, recunoașterea dreptului pretins vătămat la informație, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-602/21 Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru ÎNCHEIERE 26 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni și secretarului interimar al Consiliului local Ciuciulea, raionul Glodeni Vera Boghiu privind constatarea nulității răspunsului nr. 114 din 04.03.2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, constată: La data de 10 martie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva primarului s. Ciuciulea, raionul Glodeni Ilie Calistru, secretarului interimar al Consiliului local Ciuciulea Vera Boghiu, Primăriei s. Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului cu nr. 114 din 04.03.2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 3000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la data de 28.02.2020 cu nr. 42 a depus cerere către primarul s. Ciuciulea raionul Glodeni Ilie Calistru, prin care a solicitat să fie informat câți bani au fost cheltuiți pentru renovarea porțiunii de trotuar de la oficiul poștal s. Ciuciulea, raionul Glodeni până la grădinița nr. 1 din sat. La data de 04.03.2020 a primit răspunsul cu numărul de ieșire 114. Potrivit reclamantului, în răspunsul dat nu se regăseau informațiile solicitate, era un răspuns eronat și formal care poate fi considerat nul. Astfel, reclamantul a solicitat constatarea nulității răspunsului cu nr. 114 din 04.03.2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților 1 potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 3000 lei.

În drept, acțiunea reclamantului a fost întemeiată în baza prevederilor art. 20 alin. (1) din Constituția RM, art. 21 alin. (1), (3) lit. e), art. 23 alin. (1, 2) din Legea privind accesul la informație, art. 9 alin. (1), art. 17, art. 39 alin. (2), art. 68, art. 189 alin. (1-2), art. 211 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), art. 212 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ. Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central cererea de chemare în judecată a lui Iurie Grecu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prima instanță a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de către pârâți, în conformitate cu art. 76 alin. (2) Cod administrativ : „(…) se constată că cererea dumneavoastră este lipsită de motivarea obiectului acesteia.

În cele din urmă, vi se acordă un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns (…)” și pe cale de consecință solicitarea de încasare a prejudiciului moral echivalent cu 3000 lei a fost apreciată ca fiind neîntemeiată. La data de 10 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de articolul 232 din Codul administrativ, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul central din 20 octombrie 2020. Ulterior, la 10 noiembrie 2020 Iurie Grecu a depus apelul motivat, prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul central din 20 octombrie 2020 cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată, precum și recunoașterea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea în mod solidar al prejudiciului estimat la suma de 3000 lei.

În motivarea apelului apelantul Iurie Grecu a afirmat că, prima instanță pe marginea prezentei cauze nu s-a expus complet asupra tuturor pretențiilor, probelor anexate la materialele dosarului. La fel, prima instanță ar fi dat o apreciere eronată circumstanțelor cauzei, aplicând eronat prevederile legale, în special faptul că nu a aplicat prevederile Legii privind accesul la informație. Apelantul a mai enunțat că prima instanță a interpretat eronat prevederile art. 47 alin. (1) din Constituția RM, art. 22 alin. (1) lit. a), b) din Legea cu privire la funcția publică, art. 17, 18, 5 din Codul administrativ.

Prin decizia din 16 martie 2021, Curtea de Apel Bălți a casat hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a declarat inadmisibilă acțiunea împotriva primarului s. Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru și Primăriei s. Ciuciulea, raionul Glodeni în partea pretențiilor privind constatarea nulității răspunsului cu nr. 114 din 04.03.2020, repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 3000 lei. A declarat inadmisibilă acțiunea împotriva secretarului interimar al Consiliului local Ciuciulea Vera Boghiu privind constatarea nulității răspunsului cu nr. 114 din 04.03.2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice, repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 3000 lei.

A admis acțiunea lui Iurie Grecu împotriva primarului s. Ciuciulea, raionul Glodeni Ilie Calistru și Primăriei s. Ciuciulea, raionul Glodeni în partea pretențiilor privind recunoașterea dreptului pretins vătămat 2 de acces la informațiile publice, a constatat încălcarea dreptului pretins vătămat de acces la informațiile publice a lui Iurie Grecu de către primarul s. Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru și Primăria s. Ciuciulea, raionul Glodeni. A respins acțiunea lui Iurie Grecu împotriva primarului s. Ciuciulea, raionul Glodeni Ilie Calistru și Primăriei s. Ciuciulea, raionul Glodeni privind sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație.

Instanța de apel a reiterat prevederile art. 219 din Codul administrativ potrivit căruia (1) instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.(2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. (4) Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.

De asemenea, Curtea de Apel Bălți a evocat că în conformitate cu art. 11 din Legea cu privire la informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; 2) să garanteze liberul acces la informație; 3) să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității naționale; 4) să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege. Astfel, Curtea de Apel Bălți a considerat că pretenția apelantului în ceea ce ține de recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație este întemeiată, din motiv că toate informațiile disponibile și solicitate sunt furnizate fără obligația de a justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Respectiv, răspunsul oferit de Primărie este contrar prevederilor Legii cu privire la informație. Totodată, instanța de apel a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată împotriva secretarului interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, din motiv că o astfel de acțiune nu poate fi înaintată împotriva unui subiect, care nu reunește calitatea de autoritate publică. În plus, reieșind din prevederile art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, Curtea de Apel Bălți nu a constatat careva circumstanțe cu privire la sancționarea funcționarilor publici. În mod egal, Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă cerința lui Iurie Grecu cu privire la acordarea despăgubirilor/prejudiciului moral cauzat în mărime de 3000 lei.

În conformitate cu art. 10 alin (2) din Codul administrativ, decizia autorităților privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual, iar apelantul nu a respectat procedura prevăzută pentru a putea pretinde la încasarea a careva sume de 3 bani. Instanța de apel a reținut că apelantul trebuia să respecte în acest sens procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume, să-i adreseze autorității pârâte o cerere de reparare a prejudiciului, iar ulterior, în caz de răspuns defavorabil, să-l conteste în instanța de contencios administrativ.

La data de 14 aprilie 2021 Iurie Grecu a depus o cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 martie 2021. Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Bălți din 16 martie 2021, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, obligarea intimaților de a achita în beneficiul său 8000 lei și repararea solidară a prejudiciului moral cauzat, în conformitate cu art. 2021 alin. (1), art. 19 alin.(3), art. 1998 alin. (1), art. 2037 Cod civil și art. 35, 36 alin. (1) și (2) Cod administrativ. În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor pretențiilor, și anume că ambele instanțe ar fi omis să se expună asupra satisfacției echitabile reparării prejudiciului moral, conform art. 13 alin. (3), art. 19 alin. (3), art. 1998 alin. (1) din Codul civil cât și a art. 35 din Codul administrativ.

De asemenea, reclamantul a menționat că atât prima instanță cât și instanța de apel au omis să se expună asupra competențelor primarului și a secretarului interimar al Consiliului local Ciuciulea. Astfel, reclamantul a evocat că instanța de apel nu a examinat toate argumentele invocate de acesta, ceea ce constituie o gravă violare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenție (CEDO) (cauza Miro Balani împotriva Spaniei din 09 decembrie 1994) și a dreptului fundamental la justiție, consacrat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova. În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 16 martie 2021, fiind notificată recurentului la data de 29 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexată la dosar (f.d. 82). Astfel, recursul depus la data de 14 aprilie 2021 este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ 4 exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, 5 Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Iurie Grecu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6