3ra-624/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Felurile actiunilor in contencios administrativ, examinarea admisibilitatii actiunii in contencios administrativ, interpretarea eronata a normelor de drept
3ra-624/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-624/2021
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)
D E C I Z I E
07 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursul depus de Iurie Grecu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată
de Iurie Grecu împotriva primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru,
secretarului interimar al Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera
Boghiu, Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea nulității
răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților
potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, repararea în mod solidar a
prejudiciului moral cauzat,
împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 10 martie 2020, Iurie Grecu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva
primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, secretarului interimar al
Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Boghiu, Primăriei satului
Ciuciulea, raionul Glodeni, solicitând constatarea nulității răspunsului nr. 104 din 03
martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților
potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, repararea în mod solidar a
prejudiciului moral cauzat în mărime de 3 000 lei.
În motivarea acțiunii, Iurie Grecu a indicat că la 20 februarie 2020 a depus cerere
către primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, înregistrată cu nr. 53,
prin care a solicitat să fie informat, câți lei publici din bugetul local al Primăriei satului
Ciuciulea, raionul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la
1
Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni până la cimitirul din sat.
La 03 martie 2020, Iurie Grecu a recepționat răspunsul sub nr. 104 eliberat de
primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru și secretarul interimar al
Consiliului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Boghiu, însă nu este de acord cu
acest răspuns deoarece nu se regăsește informația solicitată. La fel, a indicat că
răspunsul recepționat este lovit de nulitate deoarece nu corespunde după formă și
conținut legislației în vigoare.
A mai menționat că pârâții eronat au interpretat prevederile legislației în vigoare
la emiterea răspunsului.
Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral a indicat că, prin
acțiunile și inacțiunile pârâților s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes public,
astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de
cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturile garantate de Constituție
și alte Legi.
Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare de judecată depusă de Iurie Grecu
împotriva primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, secretarului
interimar al Consiliului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Boghiu, Primăriei satului
Ciuciulea, raionul Glodeni privind anularea răspunsului emis de autoritate, constatarea
faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.38,
44-48).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că petiția în cadrul unei proceduri
prealabile a fost examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în raport cu
termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar, au adus la
cunoștința destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor legale.
Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit
de către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul solicitării,
în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea
prejudiciului cauzat.
Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind
repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei, deoarece lipsește justificarea
necesității de a obține informația solicitată, lipsește motivarea impactului adus
persoanei în legătură cu neprezentarea informației.
La 27 octombrie 2020, Iurie Grecu a recepționat dispozitivul hotărârii din 13
octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.42), iar la 18 noiembrie 2020
a recepționat hotărârea motivată, fapt conformat prin avizul de recepție (f.d.59).
La 02 noiembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ, Iurie Grecu a depus cerere de apel nemotivată (f.d.50), iar la 10
noiembrie 2020, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 13 octombrie
2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea hotărârii contestate și
emiterea unei decizii noi privind recunoașterea dreptului vătămat la informație,
sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație,
repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în mărime de 4 000 lei(f.d.51-52).
Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral
hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și declarată
2
inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva primarului
satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, secretarului interimar al Consiliului
local Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Boghiu, Primăriei satului Ciuciulea, raionul
Glodeni, privind constatarea nulității răspunsului nr. 104 din 03 martie 2020,
constatarea recunoașterii dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit
art. 24 din Legea privind accesul la informație și încasarea prejudiciului moral în mod
solidar (f.d.102, 111-119).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Iurie
Grecu împotriva secretarului interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, urmează a fi
declarată inadmisibilă, deoarece în temeiul art. art. 5, 7, 8, 17, 20, 189 alin. (1)-(3) din
Codul administrativ, nu întrunește calitatea de autoritate publică, respectiv acțiunea în
contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva acesteia.
Mai mult, instanța de apel a reținut că potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 436
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală secretarul se bucură de
stabilitate în funcție și cade sub incidența Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire
la funcția publică și statutul funcționarului public, totodată conform art. 39 alin. (1) lit.
d), e) al aceleiași Legi, are atribuția de a asigura buna funcționare a primăriei și asigură
efectuarea lucrărilor de secretariat.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că primarul satului Ciuciulea, raionul
Glodeni, Ilie Calistru, prin răspunsul nr. 104 din 03 martie 2020 nu s-a expus asupra
fondului petiției, dar a constatat că, aceasta nu conține elementele unei petiții, indicând
reclamantului dreptul de a înlătura neajunsurile. Respectiv, prin emiterea de către
primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru a răspunsului nr. 104 din 03
martie 2020, lui Iurie Grecu nu i s-a încălcat un drept în sensul art. 17 din Codul
administrativ, ultimul având posibilitatea de a înlătura neajunsurile, după care
autoritatea să se expună în fond asupra petiției. Astfel, Iurie Grecu urma să-și revendice
pretinsul drept la informație încălcat, după refuzul autorității de a-i elibera informația
solicitată sau dacă autoritatea publică nu i-ar fi acordat un răspuns după expirarea
termenului acordat de legislator pentru examinarea petiției.
Cu trimitere la art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța
de apel a declarat inadmisibilă acțiunea pe motiv că răspunsul contestat nu poate fi
obiect al acțiunii în contencios administrativ, prin emiterea acestuia nefiind încălcat un
drept al reclamantului, deoarece Grecu Iurie nu a revendicat, în prezentul proces,
încălcarea vreunui drept al său prin activitatea administrativă.
Instanța de apel a ajuns la concluzia inadmisibilității pretenției privind
sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, pe
motiv că reclamantul nu a indicat care sancțiune urmează a fi aplicată pârâților,
solicitând doar repararea prejudiciului moral, care la fel este prevăzut de art. 24 din
Legea cu privire la informație. Mai mult, pretenția respectivă fiind subsecventă
pretenției privind anularea răspunsului nr. 104 din 03 martie 2020 și recunoașterea
dreptului la informație încălcat.
Referitor la pretenția privind repararea în mod solidar a prejudiciului moral,
instanța de apel a constatat inadmisibilitatea acestei pretenții, precizând că pentru a
pretinde încasarea a careva sume cu titlu de prejudiciu, reclamantul urma să respecte
procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume, să adreseze autorității pârâte cerere
3
de reparare a prejudiciului, iar ulterior, în cazul dezacordului cu actul administrativ
individual emis de aceasta, putea să-l conteste în instanța de contencios administrativ.
La caz, această procedură prevăzută de lege, nu a fost respectată, ori cererea de reparare
a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie Grecu, în prealabil, părții pârâte, precum
și nici nu se atestă existența vreunui act emis de autoritatea pârâtă în acest sens.
Corespunzător, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apelantului
precum că prezentul litigiu este guvernat de Legea privind accesul la informație nr. 982-
XIV din 11 mai 2000, care în opinia sa constituie o normă specială în raport cu Codul
administrativ, deoarece dispozițiile Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din
11 mai 2000, ce reglementează procedura de realizare a dreptului constituțional de
acces la informație, urmează a fi puse în aplicare în ordinea stabilită de Codul
administrativ, ce constituie un act legislativ ulterior. Mai mult, derogări de la
aplicabilitatea prevederilor Codului administrativ sunt admisibile numai în limitele
exigențelor legale cumulative, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, or
la caz, condițiile respective nu sunt întrunite.
Tot aici, instanța de apel a precizat condițiile de admisibilitate a acțiunii în
contenciosul administrativ sunt stipulate în Codul administrativ, dar nu de normele
dreptului material prevăzute în Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11
mai 2000, întrucât conform art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr.
100 din 22 decembrie 2017, urmează a fi aplicate prevederile actului adoptat ulterior.
La fel, a fost explicat apelantului Iurie Grecu că potrivit art. 207 alin. (3)-(4) din
Codul administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate
la alin. (2) lit. a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași
reclamant cu aceeași acțiune. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor
specificate la alin. (2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată
a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
La 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16
martie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.108).
Tot la 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a prezentat motivarea recursului împotriva
deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea integrală a hotărârii
din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a deciziei din 16 martie
2021 a Curții de Apel Bălți, emiterea unei decizii noi privind constatarea dreptului
vătămat de acces la informație, repararea prejudiciului moral în mărime de 8000 lei
(f.d.109-110).
În motivarea recursului a indicat că recurentul Iurie Grecu, și-a manifestat
dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le
neîntemeiate, deoarece nu s-au expus complet, obiectiv și motivat în privința tuturor
pretențiilor. A indicat că actele judecătorești contestate au fost emise cu interpretarea și
aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, nefiind elucidate pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Totodată, instanțele de judecată nu s-au expus în privința competențelor primarul
satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru.
În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată
în proces nu a fost auzită, că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri
procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea
4
selectivă, superficială, incompletă, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 6
CEDO.
Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de
Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 martie 2021.
La 30 martie 2021, Iurie Grecu a recepționat dispozitivul deciziei contestate, fapt
confirmat prin semnătura olografă din recipisa anexată (f.d.105), iar la 07 mai 2021, a
recepționat decizia motivată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție
DS800095999AS (f.d.129).
La 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16
martie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.108), tot la 14 aprilie 2021, a prezentat motivarea
recursului (f.d.109-110). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu
respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 05 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia
cererii de recurs depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului
(f.d.124).
Deși intimații au recepționat copia recursului lui Iurie Grecu, până la data stabilită
pentru examinarea recursului, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv
și nu au depus referință.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu a considerat că
acesta este admisibil, motiv pentru care prin încheierea din 09 iunie 2021 a fost numit
pentru examinare în complet de 5 judecători.
Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează
și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea
Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se
pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au
fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul înaintat și a
casa decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare
în instanța de apel, în alt complet de judecată, din următoarele motive.
5
Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței
de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale
examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.
De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în
procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.
Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.
(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică
corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile
cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de
fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de
declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Din materialele cauzei rezultă că la 20 februarie 2020 a depus cerere către primarul
satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, înregistrată cu nr. 53, prin care a
solicitat să fie informat, câți lei publici din bugetul local al Primăriei satului Ciuciulea,
raionul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria satului
Ciuciulea, raionul Glodeni până la cimitirul din sat. Informația dată a solicitat să-i fie
prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu (f.d.6).
Prin răspunsul nr. 104 din 03 martie 2020, semnat de primarul satului Ciuciulea,
raionul Glodeni, Ilie Calistru și secretarul interimar al Consiliului local Ciuciulea,
raionul Glodeni, Vera Boghiu, Iurie Grecu a fost informat că în urma examinării
conținutului cererii nr. 53 din 20 februarie 2020, cât și a prevederilor art. 76 alin. (2)
din Codul administrativ, s-a constatat că cererea este lipsită de motivarea obiectului
acesteia. În cele din urmă, i s-a acordat lui Iurie Grecu un termen de 5 zile calendaristice
pentru înlăturarea neajunsurilor din cerere, și anume, de a prezenta în scris motivarea
obiectului cererii înregistrate cu nr. 53 din 20 februarie 2020 (f.d.7).
Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 20 februarie 2020, Iurie Grecu
s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat constatarea
nulității răspunsului nr. 104 din 03 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat de
acces la informație, sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea privind accesul la
informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în sumă
de 3 000 de lei.
Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Drochia, sediul Central
prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare
de judecată depusă de Iurie Grecu împotriva primarului satului Ciuciulea, raionul
Glodeni, Ilie Calistru, Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni și secretarului
Consiliului local satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Boghiu privind anularea
răspunsului emis de autoritate, constatarea faptului limitării accesului la informație,
repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.38, 44-48).
6
Judecând apelul declarat de Iurie Grecu, instanța de apel a considerat neîntemeiată
hotărârea primei instanțe, emisă în rezultatul aplicării și interpretării eronate a
normalelor de drept material, cât și cu aprecierea eronată a circumstanțelor cauzei, fapt
ce a determinat admiterea apelului declarat și casarea hotărârii din 13 octombrie 2020
a Judecătoriei Drochia, sediul Central, declarând inadmisibilă cererea de chemare în
judecată depusă de Iurie Grecu împotriva primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni,
Ilie Calistru, secretarului interimar al Consiliului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera
Boghiu, Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, privind constatarea nulității
răspunsului nr. 104 din 03 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului vătămat la
informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație
și încasarea prejudiciului moral în mod solidar (f.d.102, 111-119).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Iurie
Grecu împotriva secretarului interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, urmează a fi
declarată inadmisibilă, deoarece în temeiul art. art. 5, 7, 8, 17, 20, 189 alin. (1)-(3) din
Codul administrativ, nu întrunește calitatea de autoritate publică, respectiv acțiunea în
contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva acesteia.
Mai mult, instanța de apel a reținut că potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 436
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală secretarul se bucură de
stabilitate în funcție și cade sub incidența Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire
la funcția publică și statutul funcționarului public, totodată conform art. 39 alin. (1) lit.
d), e) al aceleiași Legi, are atribuția de a asigura buna funcționare a primăriei și asigură
efectuarea lucrărilor de secretariat.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că primarul satului Ciuciulea, raionul
Glodeni, Ilie Calistru, prin răspunsul nr. 104 din 03 martie 2020 nu s-a expus asupra
fondului petiției, dar a constatat că, aceasta nu conține elementele unei petiții, indicând
reclamantului dreptul de a înlătura neajunsurile. Respectiv, prin emiterea de către
primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru a răspunsului nr. 104 din 03
martie 2020, lui Iurie Grecu nu i s-a încălcat un drept în sensul art. 17 din Codul
administrativ, ultimul având posibilitatea de a înlătura neajunsurile, după care
autoritatea să se expună în fond asupra petiției. Astfel, Iurie Grecu urma să-și revendice
pretinsul drept la informație încălcat, după refuzul autorității de a-i elibera informația
solicitată sau dacă autoritatea publică nu i-ar fi acordat un răspuns după expirarea
termenului acordat de legislator pentru examinarea petiției.
Cu trimitere la art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța
de apel a declarat inadmisibilă acțiunea pe motiv că răspunsul contestat nu poate fi
obiect al acțiunii în contencios administrativ, prin emiterea acestuia nefiind încălcat un
drept al reclamantului, deoarece Grecu Iurie nu a revendicat, în prezentul proces,
încălcarea vreunui drept al său prin activitatea administrativă.
Instanța de apel a ajuns la concluzia inadmisibilității pretenției privind
sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație, pe
motiv că reclamantul nu a indicat care sancțiune urmează a fi aplicată pârâților,
solicitând doar repararea prejudiciului moral, care la fel este prevăzut de art. 24 din
Legea cu privire la informație. Mai mult, pretenția respectivă fiind subsecventă
pretenției privind anularea răspunsului nr. 104 din 03 martie 2020 și recunoașterea
dreptului la informație încălcat.
7
Referitor la pretenția privind repararea în mod solidar a prejudiciului moral,
instanța de apel a constatat inadmisibilitatea acestei pretenții, precizând că pentru a
pretinde încasarea a careva sume cu titlu de prejudiciu, reclamantul urma să respecte
procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume, să adreseze autorității pârâte cerere
de reparare a prejudiciului, iar ulterior, în cazul dezacordului cu actul administrativ
individual emis de aceasta, putea să-l conteste în instanța de contencios administrativ.
La caz, această procedură prevăzută de lege, nu a fost respectată, ori cererea de reparare
a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie Grecu, în prealabil, părții pârâte, precum
și nici nu se atestă existența vreunui act emis de autoritatea pârâtă în acest sens.
Corespunzător, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apelantului
precum că prezentul litigiu este guvernat de Legea privind accesul la informație nr. 982-
XIV din 11 mai 2000, care în opinia sa constituie o normă specială în raport cu Codul
administrativ, deoarece dispozițiile Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din
11 mai 2000, ce reglementează procedura de realizare a dreptului constituțional de
acces la informație, urmează a fi puse în aplicare în ordinea stabilită de Codul
administrativ, ce constituie un act legislativ ulterior. Mai mult, derogări de la
aplicabilitatea prevederilor Codului administrativ sunt admisibile numai în limitele
exigențelor legale cumulative, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, or
la caz, condițiile respective nu sunt întrunite.
Tot aici, instanța de apel a precizat condițiile de admisibilitate a acțiunii în
contenciosul administrativ sunt stipulate în Codul administrativ, dar nu de normele
dreptului material prevăzute în Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11
mai 2000, întrucât conform art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr.
100 din 22 decembrie 2017, urmează a fi aplicate prevederile actului adoptat ulterior.
La fel, a fost explicat apelantului Iurie Grecu că potrivit art. 207 alin. (3)-(4) din
Codul administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate
la alin. (2) lit. a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași
reclamant cu aceeași acțiune. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor
specificate la alin. (2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată
a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție apreciază concluzia instanței de apel ca fiind contradictorie circumstanțelor
cauzei, rezultând din interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural.
La caz, se atestă că instanțele ierarhic inferioare au constatat că Iurie Grecu a
solicitat o informație de interes public.
Instanța de recurs din analiza materialelor cauzei, care au fost obiect de cercetare
în instanța de fond și în instanța de apel constată că, deși ambele instanțe au constatat
că Iurie Grecu a solicitat o informație de interes public și anume, să fie informat, câți
lei publici din bugetul local al Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni s-au cheltuit
pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni
până la cimitirul din sat, aplicabilă prezentului caz fiind Legea privind accesul la
informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, totuși instanțele ierarhic inferioare au
confundat dreptul cetățeanului la acces la informație, stabilit în Legea cu dreptul
cetățeanului la petiționare nr. 982-XIV din 11 mai 2000, care este reglementat de Codul
8
administrativ, în acest sens au condiționat greșit aplicarea prevederilor art. 76 alin. (2)
și art. 75 din Codul administrativ, cât și faptul că Iurie Grecu urma să prezinte cererea
cu motivarea obiectului.
În această ordine de idei, cererea lui Iurie Grecu înregistrată cu nr. 53 din 20
februarie 2020, nu poate fi calificată ca petiție și nu poate fi sancționată conform
prevederilor art. 76 din Codul administrativ, întrucât în esența ei, este o cerere de acces
la informații oficiale.
Așadar, relevante pentru judecarea cauzei sunt prevederile art. 4 din Legea privind
accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, care reglementează principiile
politicii statului în domeniul accesului la informațiile oficiale, oricine, în condițiile
prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile
oficiale.
Conform art. 10 din Legea enunțată supra, persoana are dreptul de a solicita
furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în
posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație.
Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter
personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.
Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege
este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.
Articolul 5 alin. (1), (2) lit. a) din aceiași Lege prevede că, subiecți ai prezentei
legi sânt furnizorul de informații și solicitantul informației.
Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le
furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sânt autoritățile publice centrale și
locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova
și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația
publică, autoritatea judecătorească.
Conform art. 6 din Legea nominalizată, în sensul prezentei legi, informații oficiale
sânt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de
informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de
organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți
subiecți de drept.
Conform art. 11 alin. (1) pct. 2-4 al aceleiași Legi, furnizorul de informații, în
conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să garanteze liberul acces la
informație, să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în
scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității
naționale și să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.
Totodată, instanța de recurs menționează că conform art. 34 alin. (1) și (2) din
Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație
de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le
revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice
și asupra problemelor de interes personal.
În hotărârea nr. 19 din 22 iunie 2015 pentru interpretarea art. 34 alin. (3) din
Constituție (accesul la informație), în sensul identificării limitelor restrângerii unor
drepturi de acces la informație, Curtea Constituțională a notat că dreptul la informație
este dreptul de a solicita informații de la autoritățile și instituțiile publice. Acest drept
9
comportă două aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a primi informații.
În acest sens, Curtea Constituțională a menționat că orice autoritate și/sau instituție
publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu există un motiv
legitim de a refuza aceste solicitări.
La fel, Curtea Constituțională a mai notat că democrația se bazează pe
consimțământul cetățenilor, iar consimțământul necesită o informare prealabilă a
cetățenilor cu privire la problemele de interes public, inclusiv în ceea ce ține de
utilizarea banilor publici.
De asemenea, instanța de recurs reține că, prin justificare a interesului se înțelege
explicarea și dovada scopului pentru care se cere informația. Solicitantul nu este obligat
să dea explicații referitor la scopul utilizării ulterioare a informației, iar furnizorul nu
este în drept să ceară asemenea explicații. Prin urmare, în documentele ce conțin
informația solicitată, este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată.
Ca urmare, Colegiul lărgit concluzionează că, din analiza prevederilor enunțate
rezultă că solicitantul este degrevat de obligația de a-și justifica interesul pentru care
solicită informația.
Mai mult, informația de interes public este acea informație care privește
activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice,
indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informații
care se referă la sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale
unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație
oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.
În continuare, instanța de recurs subliniază că Iurie Grecu în cererea de acces la
informație expres solicită furnizarea informației la domiciliu, indicând în antetul cererii
suficiente date pentru a fi identificat, însă prezentele circumstanțe de fapt au fost omise
de instanțele de judecată.
Instanța de recurs observă că art. 12 din Legea privind accesul la informație nr.
982-XIV din 11 mai 2000, indică expres că informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția
solicitanților în baza unei cereri scrise sau verbale.
În ceea ce ține de cererea scrisă, aceeași dispoziție prevede că cererea scrisă trebuie
să conțină detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate (a
unei părți sau unor părți ale acesteia), modalitatea acceptabilă de primire a informației
solicitate, date de identificare ale solicitantului.
Articolul 13 alin. (1) din Legea nominalizată, a stabilit modalitățile accesului la
informațiile oficiale și anume: a) audierea informației pasibile de o expunere verbală;
b) examinarea documentului (unor părți ale acestuia) la sediul instituției; c) eliberarea
copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți ale acestora); d)
eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale acestora) într-o
altă limbă decît cea a originalului, pentru o plată suplimentară; e) expedierea prin poștă
(inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document, informație (de pe unele părți ale
acestora), copiei de pe traducerea documentului, informației într-o altă limbă, la cererea
solicitantului, pentru o plată respectivă.
În conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea enunțată supra, cererea scrisă care
satisface condițiile enunțate în art. 12 alin. (2) din aceeași Lege, este examinată și
satisfăcută de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor.
10
Instanța de recurs consideră necesar să explice prezenta dispoziție. De fapt, scopul
prezentei dispoziții era de a obliga autoritatea competentă să satisfacă cererea întocmai,
adică dacă de referit la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea privind accesul la
informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, toate informațiile solicitate trebuie puse la
dispoziția solicitantului, și nu parțial, la fel trebuie respectată modalitatea prevăzută de
solicitant a informației solicitate.
La caz, solicitantul a respectat condițiile prevăzute la art. 12 alin. (2) din Legea nr.
982-XIV din 11 mai 2000 în ceea ce ține de cerere, respectiv autoritatea competentă
avea obligația de a pune la dispoziția solicitantului informația în forma solicitată.
Astfel, instanța de recurs a reținut că instanțele ierarhic inferioare nu au tras concluziile
necesare din prezenta dispoziție, or aplicând-o la caz, primarul satului Ciuciulea,
raionul Glodeni, Ilie Calistru trebuia să livreze informația solicitată la domiciliu prin
poștă.
Astfel, pretenția lui Iurie Grecu privind constatarea faptului încălcării dreptului la
informații oficiale prematur a fost respinsă de instanțele ierarhic inferioare.
Colegiul lărgit reține că, la caz, în termenul prevăzut de lege nu a fost furnizată
informația solicitată de către Iurie Grecu.
Potrivit art. 189 alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios
administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în
termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în instanța
de judecată.
Fiindcă răspunsul nr. 104 din 03 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai
autorității publice locale și anume de primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie
Calistru și secretarul interimar al Consiliului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera
Boghiu, în plus pe documentul semnat de acești doi reprezentanți ai autorității publice
locale a fost aplicat sigiliul Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, se poate
concluzionat că acest răspuns emană de la autoritatea publică Primăria satului
Ciuciulea, raionul Glodeni, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie
Grecu.
În concluzie, instanța de recurs menționează că niciuna din prevederile legale
enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu. Iar,
concluziile instanței de apel precum că, prin emiterea de către primarul satului
Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru a răspunsului nr. 104 din 03 martie 2020, lui
Iurie Grecu nu i s-a încălcat un drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, ultimul
având posibilitatea de a înlătura neajunsurile, după care autoritatea să se expună în fond
asupra petiției, sunt eronate.
Luând în considerație că această pretenție este succedată de alte pretenții, care de
asemenea nu au fost examinate de instanțele ierarhic inferioare, instanța de recurs nu
se va expune asupra temeiniciei acestora anticipat examinării întregului fond.
În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000, Curtea
Supremă de Justiție la caz nu poate satisface pretenția de a decide aplicarea unor
sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, la rejudecarea prezentei cauze în ordine de
apel, pornind de la aplicarea Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000, urmează să determine
dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.
Instanța de recurs mai observă că instanțele de judecată nu au stabilit ce tip de
11
acțiune a înaintat Iurie Grecu.
În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, acțiune
în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui
act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să
emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la
tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau
inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui
contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui
act administrativ normativ (acțiune de control normativ).
Conform art. 211 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, în cererea de chemare în
judecată se indică pretențiile reclamantului.
La caz, se atestă că Iurie Grecu a solicitat recunoașterea vătămării unui drept,
solicitare, care nu se încadrează în prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ,
dar care ar fi pretenția subsecventă la acțiunea în obligare.
Din conținutul art. 231 alin. (2) în coroborare cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul
administrativ, rezultă că instanța de apel era obligată să cerceteze starea de fapt din
oficiu, totodată să depună eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea
cererilor neclare, inclusiv concretizarea pretențiilor din acțiune.
Astfel, instanța de apel, în temeiul art. 213 din Codul administrativ, urma să
stabilească lui Iurie Grecu un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume să-și
concretizeze pretenția, prin prisma art. 206 alin. (1) din Codul administrativ.
În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că pretenția privind recunoașterea
vătămării dreptului de acces la informație prematur a fost declarată inadmisibilă de
către instanța de apel, ori urma să-i fie acordat lui Iurie Grecu un termen pentru a-și
concretiza pretenția în sensul prevăzut de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ.
Prin urmare, în cazul stabilirii tipului acțiunii instanța se va putea expune și asupra
pretenției privind repararea prejudiciului moral, care potrivit art. 21 alin. (3) din Legea
privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie o încălcare a
dreptului de acces la informații și prin prisma art. 23 alin. (1) acest drept poate fi apărat
direct în instanța de contencios administrativ.
În continuare, urmează a fi supusă criticii de către instanța de recurs concluzia
instanței de apel cu referire la faptul că Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV
din 11 mai 2000 a devenit inaplicabilă odată cu intrarea în vigoare a Codului
administrativ la 01 aprilie 2019, fiind considerată căzută în desuetudine conform art.
74 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie
2017.
Or, această condiție nu poate fi aplicabilă în raport cu Legea privind accesul la
informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, care continuă să producă efecte juridice față
de subiecții ei, nefiind astfel vădit caracterul desuet și inutil al acesteia, inclusiv în
partea ce ține de apărarea dreptului de acces la informație prin înaintarea de către
persoana lezată a unei acțiuni direct în instanța de judecată.
Mai mult ca atât, în hotărârea nr. 17 din 4 iunie 2018 (sesizarea nr. 9a/2018),
Curtea Constituțională a subliniat că desuetudinea unei legi presupune, pe de o parte,
12
lipsa utilizării îndelungate și continuate a acesteia, iar pe de altă parte, existența unei
practici opuse în cadrul comunității. Această teorie constituie, de fapt, o formă de
cooperare inteligentă între judecători, id est Curtea Constituțională sau instanțele de
drept comun și legislativ, care contribuie la asanarea ordinii juridice de legile care nu
mai sunt utile pentru contemporaneitate. Teoria desuetudinii reprezintă o punere în
operă a ideii potrivit căreia dreptul trebuie să evolueze odată cu schimbarea realităților
sociale și că valorile prezente ale comunității sunt cele care influențează aplicabilitatea
legilor vechi.
În condițiile descrise, Colegiul atestă că Legea privind accesul la informație nr.
982-XIV din 11 mai 2000 nu reflectă o realitate depășită pentru a fi considerată căzută
în desuetudine și prin urmare trebuie să beneficieze în continuare de autoritatea
conferită de către legiuitor. Fundamentarea acestei concluzii rezultă și din rațiunea că
odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19
iulie 2018, la 01 aprilie 2019, a fost abrogată Legea contenciosului administrativ nr.
793/2000 și Legea cu privire la petiționare nr. 190/1994, iar Legea privind accesul la
informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 a fost lăsată de legiuitor în vigoare. Acest fapt
denotă că legiuitorul a optat pentru aplicarea în continuare a dispozițiilor acesteia.
În aceeași ordine de idei, nu poate fi reținută nici afirmația instanței de apel precum
că derogări de la aplicabilitatea prevederilor Codului administrativ, sunt admisibile
numai în limitele exigențelor legale cumulative prevăzute de art. 2 alin. (2) din Codul
administrativ. Or, sub aspectele elucidate, reglementarea cuprinsă în norma specială
este una necesară și nu contravine nici într-un fel principiilor acestui cod.
La acest capitol, urmează a fi reținute raționamentele Curții Constituționale
reflectate în decizia de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 117g/2020 și nr. 128g/2020
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 2 alin. (2) din Codul
administrative (reglementarea unor raporturi administrative prin norme speciale
derogatorii) nr. 145 din 17 decembrie 2020, potrivit cărora prevederile contestate sunt
cuprinse în Codul administrativ care, împreună cu alte acte normative, este parte din
legislația administrativă, ce reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură, inter
alia, reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative
(DCC nr. 29 din 16 martie 2020, § 26).
În acest sens, Curtea Constituținală a reținut că prevederile articolului 2 alin. (2)
din Codul administrativ au ca destinatar legislatorul, nu instanțele de judecată. Prin
acest articol, Parlamentul și-a rezervat competența de a reglementa anumite domenii
ale activității administrative prin legi speciale. Astfel, prevederile contestate nu au în
vedere competența judecătorului de drept comun de a rezolva conflictele de legi.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudența
sa că, rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor care
persistă cu ocazia interpretării normelor (Del Rio Prada v. Spania [MC], 21 9 octombrie
2013, § 93), iar dreptul la un proces echitabil presupune prezumția de conformitate a
actelor normative interpretate și aplicate de instanța de judecată în actul de înfăptuire a
justiției.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că
odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și
coerență pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru
13
subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (cauza Păduraru
v. România, hotărârea din 1 decembrie 2005).
Astfel, în circumstanțele prezentului caz, se atestă că prevederile art. 2 alin. (2)
din Codul administrativ au fost aplicate și interpretate greșit la soluționarea litigiului
dedus judecății, iar drept consecință reclamantul fiind împiedicat de a-și valorifica
dreptul de acces la instanță, fapt ce este inadmisibil și contrar garanțiilor unui proces
echitabil în sensul stabilit de articolul 6 § 1 din Convenție. Or, principiul liberului acces
la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele
și în modalitățile prevăzute de lege.
În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în
jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță
să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu caracter
civil, dar că acest drept de a accede la o instanță nu este absolut și prezintă anumite
limitări implicit admise, în special cu privire la condițiile de admisibilitate a unei căi de
atac, deoarece acesta presupune o reglementare din partea statului, care beneficiază în
această privință de o anumită marjă de apreciere. Cu toate acestea, limitările respective
nu pot restrânge accesul liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță
să fie afectat în însăși substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13
ianuarie 2009).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Curtea de Apel Bălți
nu a stabilit tipul acțiunii, către cine din subiecții indicați de reclamant poate fi
îndreptată acțiunea, dar nici nu a întreprins măsuri în sensul art. 219 din Codul
administrativ pentru a înlătura greșelile de formă, explicarea cererii neclare, precum și
depunerea corectă a acțiunii, corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în
ordine de recurs nu este posibilă, nefiind examinat fondul litigiului, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia necesității admiterii recursului, casării deciziei din data de 16 martie 2021 a
Curții de Apel Bălți și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în
ordine de apel, în alt complet de judecată, ori lichidarea încălcărilor admise de către
instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.
În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.
Se casează decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de
contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu
împotriva primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Ilie Calistru, secretarului
interimar al Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Boghiu,
Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului,
recunoașterea dreptului vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din
Legea cu privire la accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral
14
cauzat, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de
judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
15