3ra-581/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral

3ra-581/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la informatie, sanctionarea piritilor, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-581/2021

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A: Toderaș, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Iurie Grecu împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lefter

Nicolae, secretarului interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera

Boghiu, primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, Primăriei s. Ciuciulea, r-

nul Glodeni cu privire la constatarea nulității răspunsurilor, recunoașterea dreptului

vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la

accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 16 martie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lefter Nicolae, secretarului interimar

al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu, primarului s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, Ilie Calistru, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la

constatarea nulității răspunsurilor, recunoașterea dreptului vătămat la informație,

sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație și

repararea în mod solidar a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Iurie Grecu a indicat că, la 02 martie 2020, a depus cerere

înregistrată cu nr. 46 către consilierul local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lefter

Nicolae, prin care a solicitat să fie informat câți bani din bugetul local al Primăriei s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la oficiul

poștal din s. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la grădinița nr. 1 din sat. Informația a solicitat

să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu.

1

La 11 martie 2020, Iurie Grecu a primit răspunsul consilierului local Lefter

Nicolae nr. 60, iar la 12 martie 2020 a primit răspunsul secretarului interimar al

consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni nr. 194, la cererea înregistrată cu nr. 46,

însă nu este de acord cu aceste răspunsuri, deoarece nu se regăsesc informațiile publice

solicitate, fiind răspunsuri vădit eronate și care după formă și conținut sunt lovite de

nulitate.

În susținerea pretenției privind repararea în mod solidar a prejudiciului moral,

Iurie Grecu a indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților s-a îngrădit dreptul la

informațiile de interes public solicitate, astfel fiindu-i pricinuite suferințe morale,

totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de cetățean al Republicii Moldova, care

beneficiază de drepturile garantate de Constituție și alte Legi.

A solicitat constatarea nulității răspunsului nr. 60 din 11 martie 2020, a

răspunsului nr. 194 din 12 martie 2020, recunoașterea dreptului vătămat de acces la

informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea cu privire la accesul la

informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 4 000 lei.

Prin hotărârea din 08 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu, a fost respinsă ca neîntemeiată

(f.d.40, 47-51).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că petiția în cadrul unei proceduri

prealabile a fost examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în raport cu

termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar, au adus la

cunoștința destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor legale.

Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de

către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul solicitării, în

termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea

prejudiciului cauzat.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind

repararea prejudiciului moral în sumă de 4 000 de lei, deoarece lipsește justificarea

necesității obținerii informației solicitate, lipsește motivarea impactului adus persoanei

în legătură cu neprezentarea informației.

La 19 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de apel nemotivată (f.d.53),

ulterior la 28 octombrie 2020, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 08

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea hotărârii

contestate și emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii, constatarea recunoașterii

dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea

privind accesul la informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a

prejudiciului moral în sumă de 4 000 de lei (f.d.54-55).

Prin decizia din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 08 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și declarată

inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva

consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lefter Nicolae, secretarului interimar

al Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Boghiu Vera privind recunoașterii

dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din

2

Legea privind accesul la informație și constatarea nulității răspunsului nr. 60 din 11

martie 2020 și a răspunsului nr. 194 din 12 martie 2020.

A fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu

împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lefter Nicolae, secretarului

interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Boghiu Vera, primarului s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Calistru Ilie, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire

la repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 4 000 lei.

A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată în contencios administrativ

înaintată de Iurie Grecu împotriva primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Calistru Ilie,

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni în partea pretenției privind recunoașterea încălcării

dreptului de acces la informație.

A fost constatată încălcarea dreptului accesului la informație a lui Iurie Grecu de

către primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Calistru Ilie și Primăria s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni la examinarea cererii nr. 194 din 12 martie 2020.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Iurie

Grecu împotriva primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Calistru Ilie, Primăriei s.

Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la nulitatea răspunsului nr. 60 din 11 martie 2020 și

răspunsului nr. 194 din 12 martie 2020 (f.d.82, 92-103).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind greșite concluziile primei

instanțe, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material și

procedural, cât și aprecierea eronată a circumstanțele de fapt ale cauzei, fapt ce a

generat emiterea unei hotărâri neîntemeiate.

În acest sens, instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Iurie Grecu

împotriva consilierului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lefter Nicolae și

secretarului interimar al Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu,

urmează a fi declarată inadmisibilă deoarece în temeiul art. 5, art. 7, art. 8, art. 17, art.

20, art. 189, alin. (1)-(3) din Codul administrativ, nu întrunesc calitatea de autoritate

publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva

acestora.

Instanța de apel a stabilit că prin acțiunea înaintată s-au formulat pretenții și față

de primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Calistru Ilie și Primăria s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni. Astfel, deși Iurie Grecu nu a formulat nici o petiție (cerere privind accesul la

informație), în sensul Codului administrativ, în adresa Primăriei s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, totuși reieșind din faptul că răspunsul nr. 194 din 12 martie 2020 este semnat

de către primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Calistru Ilie și aplicată ștampila Primăriei

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, instanța de apel a decis că intimatul Primăria s. Ciuciulea a

inițiat procedura administrativă la cererea privind accesul la informație, depusă de Iurie

Grecu la data de 02 martie 2020.

La caz, prin prisma art. 10 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV

din 11 mai 2000, instanța de apel a concluzionat în privința temeiniciei pretenției lui

Iurie Grecu în partea recunoașterii încălcării dreptului de acces la informație de către

primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Calistru Ilie și Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni

la examinarea cererii nr. 46 din 02 martie 2020 deoarece, prin răspunsul nr. 194 din 12

3

martie 2020 lui Iurie Grecu nu i-a fost furnizată informația solicitată, fiindu-i încălcat

dreptul său de acces la informație.

Referitor la pretenția înaintată de Iurie Grecu împotriva primarului s. Ciuciulea, r-

nul Glodeni, Calistru Ilie, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la nulitatea

răspunsului nr. 60 din 11 martie 2020 și răspunsului nr. 194 din 12 martie 2020, instanța

de apel a considerat că urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece răspunsurile

primite de apelant nu sânt acte, care pot fi anulate. Or, instanța de judecată nu poate

discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece

reclamantul nu poate să pretindă ca răspunsul la cererea adresată unei autorități publice,

să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința

personală, or emiterea răspunsului este atribuit exclusiv autorității publice competente

și nu a instanței de judecată, răspunsuri care au fost emise în termen.

Referitor la pretenția privind sancționarea pârâților prin prisma art. 24 din Legea

cu privire la accesul la informație, instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe

cu privire la sancționarea funcționarilor publici, apelantului nu i s-a refuzat accesul la

informație, fiind o interpretare greșită a legislației, fiind obligat apelantul de a-și motiva

petiția, conform art. 75 din Codul administrativ, pe când, conform Legii privind accesul

la informație, acesta este absolvit de obligația de a-și justifica interesul pentru

informațiile solicitate.

De asemenea, instanța de apel a constatat inadmisibilitatea pretenției privind

repararea în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 4 000 lei, stabilind că pentru

a pretinde încasarea a careva sume cu titlu de prejudiciu, reclamantul urma să respecte

procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume, să adreseze autorității pârâte cerere

de reparare a prejudiciului, iar ulterior, în cazul dezacordului cu actul administrativ

individual emis de aceasta, putea să-l conteste în instanța de contencios administrativ.

La caz, această procedură prevăzută de lege, nu a fost respectată, ori cererea de reparare

a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie Grecu, în prealabil, părții pârâte, precum

și nici nu se atestă existența vreunui act emis de autoritatea pârâtă în acest sens.

La 01 aprilie 2021, Curtea de Apel Bălți a emis decizie suplimentară, prin care a

respins cerința înaintată de Grecu Iurie împotriva primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

Calistru Ilie, Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la sancționarea pârâților

potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație, ca neîntemeiată (f.d.105-108),

motivându-și soluția prin faptul că la caz, nu s-au constatat careva circumstanțe cu

privire la sancționarea funcționarilor publici, apelantului nu i s-a refuzat accesul la

informație, fiind o interpretare greșită a legislației, fiind obligat apelantul de a-și motiva

petiția, conform art. 75 din Codul administrativ, pe când, conform Legii privind accesul

la informație, acesta este absolvit de obligația de a-și justifica interesul pentru

informațiile solicitate.

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.89), tot la

17 martie 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 09 martie 2021

a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi privind recunoașterea

dreptului vătămat de acces la informație, repararea în mod solidar din contul pârâților

a prejudiciului moral în sumă de 8 000 de lei (f.d.90-91).

4

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată,

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral legislația în vigoare ce

reglementează astfel de litigii, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată,

aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată. Instanța de apel nu s-a expus complet și

obiectiv asupra tuturor pretențiilor invocate de către apelant/recurent, dar instanțele de

judecată au examinat acțiunea sub aspectul unei singure pretenții, anume repararea

prejudiciului moral, pe când celelalte pretenții nici nu au fost examinate. Drept urmare,

actul judecătoresc nu corespunde normelor procesual civile.

Recurentul a menționat că instanțele de judecată nu au aplica prevederile Legii

privind accesul la informație și prevederile Legii privind transparența în procesul

decizional

Consideră recurentul că cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte

implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 6

CEDO.

Recurentul a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la

examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile cauzei, precum și la

jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de

măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând

verificarea selectivă, superficială, incompletă.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 09 martie 2021.

La 18 martie 2021, Iurie Grecu a recepționat dispozitivul deciziei contestate, iar

la 15 aprilie 2021, a recepționat decizia motivată, fapt ce se confirmă prin avizele de

recepție, anexate la materialele dosarului (f.d.84, 121).

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs nemotivată împotriva

deciziei din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.89), tot la 17 martie 2021, a

prezentat motivarea recursului (f.d.90-91), astfel recursul a fost depus în termen.

La 22 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d.111).

Deși intimații au recepționat copia recursului lui Iurie Grecu, până la data stabilită

pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții

Supreme de Justiție, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au

depus referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

5

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

6

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

7