3ra-683/21 — constatarea nulitatii raspunsului, constatarea ingradirii accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

3ra-683/21 — constatarea nulitatii raspunsului, constatarea ingradirii accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-683/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

1 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Victor Burduh

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

Dumitru Gîdei, secretarului interimar al Consiliului local Vera Boghiu și Consiliului

local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, cu privire la constatarea nulității răspunsului,

constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea

prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 11 martie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Dumitru Gîdei, secretarului

interimar al Consiliului local Vera Boghiu și Consiliului local al satului Ciuciulea,

raionul Glodeni, cu privire la constatarea nulității răspunsului, constatarea îngrădirii

accesului la informație, sancționarea pârâților și repararea prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 28 februarie 2020, s-a

adresat cu cererea înregistrată cu nr. 41 către consilierul local al satului Ciuciulea raionul

Glodeni Dumitru Gîdei, prin care a solicitat să fie informat cîți lei publici din bugetul

local al Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea

porțiunii de trotuar de la Oficiul poștal al satului Ciuciulea până la grădinița nr. 1 din

sat.

A menționat că la informația solicitată a recepționat la 4 martie 2020 răspunsul nr.

115 a consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni–Dumitru Gîdei și

secretarului interimar al Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni–Vera

1

Boghiu, cu care însă nu este de acord, deoarece în acesta nu se regăsec informațiile

solicitate.

Cât privește prejudiciul moral, Iurie Grecu a specificat că prin acțiunile și inacțiunile

pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes public solicitate, astfel cauzându-

i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onorea și demnitatea în calitate de cetățean al

Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituție și

alte Legi.

În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza dispozițiilor art. 1

alin. (3), 45, 34 alin. (1) din Constituție, art. 2 lit. b), art. 5 alin. (2) lit. b), c), art. 10 alin.

(3), 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, art. 20 alin. (1) din Legea privind

statutul alesului local, art. 8 alin. (1) din Codul de conduită a funcționarului public, art.

6 lit. b) din Legea privind transparența procesului decizional, art. 18 din Codul

administrativ.

Reclamantul a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. 115 din 4 martie 2020,

constatarea îngrădirii accesului la informație, sancționarea pârâților în temeiul

prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea prejudiciului

moral cauzat în mărime de 3 000 de lei.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu.

La 10 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 octombrie

2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la 11 noiembrie 2020, a prezentat

motivarea apelului.

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral hotărârea

din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie

prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de către Iurie Grecu.

La data de 13 mai 2021, Iurie Grecu a depus recurs și motivarea recursului împotriva

deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii noi de

admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

invocate, recurentul a menționat că instanța de apel la adoptarea soluției nu s-a expus

asupra tuturor motivelor specificate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat dreptul la

un proces echitabil, iar drept urmare, actul judecătoresc nu corespunde normelor de

procedură civilă.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată

în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 6 CEDO.

Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la examinarea

apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile speței, precum și la jurisprudența

CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri procesuale

necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea selectivă,

superficială și incompletă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

2

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 16 martie 2021, dispozitivul

deciziei fiind comunicat recurentului la 30 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.106).

Totodată, decizia motivată din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost notificată

lui Iurie Grecu la data de 20 aprilie 2021, fapt confirmat prin aviz de recepție/livrare

(f.d.110 ).

Relevant la acest segment este de menționat că prin Hotărârea Parlamentului nr. 49

din 31 martie 2021 privind declararea stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie – 30 mai 2021.

Prin prisma pct. 1 din Dispoziția nr. 3 din data de 15 aprilie 2021 a Comisiei pentru

Situații Excepționale, pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele

de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe

toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31

martie 2021.

La 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a adoptat hotărârea pentru controlul

constituționalității Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 49 din

31 martie 2021, prin care a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului privind

declararea stării de urgență nr. 49 din 31 martie 2021.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, recursul depus la data de 13 mai 2021 de către Iurie

Grecu, este în termen.

Prin încheierea din 4 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

către Iurie Grecu a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la

concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel

Bălți, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În corespundere cu prevederile art. 248 alin. (1), lit. d) din Codul administrativ,

3

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral

decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite

de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în conformitate cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți.

În temeiul art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în

procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului atestă că la 28 februarie 2020

Iurie Grecu s-a adresat către consilierul local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni

Dumitru Gîdei cu cererea nr.41, prin care a solicitat să fie informat câți bani publici din

bugetul local al Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni s-au cheltuit pentru

renovarea porțiunii de trotuar de la Oficiul poștal al satului Ciuciulea până la grădinița

nr. 1 din sat (f.d.6).

Prin răspunsul nr. 115 din 4 martie 2020 a consilierului local al satului Ciuciulea,

raionul Glodeni Dumitru Gîdei, contrasemnat de secretarul interimar al Consiliului local

Vera Boghiu, lui Iurie Grecu i s-a acordat un termen de 5 zile calendaristice pentru

înlăturarea neajunsului și motivarea în scris a obiectului cererii, înregistrată cu nr. 41

(f.d.7).

Nefiind de acord cu răspunsul recepționat, Iurie Grecu s-a adresat în instanța de

judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului nr.115

din 04 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului vătămat privind accesul la

informație, sancționarea pârâților potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul

a informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu.

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din 11 mai

2000 privind accesul la informație a concluzionat că autoritatea pârâtă l-a informat pe

Iurie Grecu despre necesitatea prezentării motivării obiectului acesteia, iar Iurie Grecu

în termenul acordat de autoritatea pârâtă nu a înlăturat neajunsurile.

Judecătoria Drochia a stabilit că petiția în cadrul unei proceduri prealabile a fost

examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în raport cu termenul și

complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar, au adus la cunoștința

4

destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor legale.

Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de

către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul solicitării, în

termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea

prejudiciului cauzat.

Contrar prevederilor art.15 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, fondul nu

a reținut existența probelor care să ateste calitatea pârâților Dumitru Gîdei și Vera

Boghiu ca responsabili de furnizarea informațiilor, adresarea reclamantului fiind

înregistrată în registrul de evidență a corespondenței Primăriei respective.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind

repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei, deoarece instanța a fost în

imposibilitate de a aprecia legătura cauzală între faptul nefurnizării informației

solicitate, a daunelor, mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului și solicitarea

evaluării lor în echivalent bănesc.

La 10 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 octombrie

2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la 11 noiembrie 2020, a prezentat

motivarea apelului.

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral hotărârea

din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie

prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de către Iurie Grecu.

Instanța de apel a menționat că acțiunea îndreptată împotriva consilierului local

Dumitru Gîdei și secretarului interimar al Consiliului local Vera Boghiu este

inadmisibilă, deoarece persoanele respective în temeiul art. 5, 7, 8, 17, 20, art. 189, alin.

(1)-(3) din Codul administrativ nu întrunesc calitatea de autoritate publică, respectiv

acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva acestora.

Referitor la acțiunea îndreptată împotriva Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni privind anularea răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la

informații și sancționarea pârâților, instanța de apel a menționat că Iurie Grecu nu a

formulat nici o petiție, în sensul Codului administrativ, în adresa Consiliului local al

satului Ciuciulea, raionul Glodeni, constatând că autoritatea publică nu a desfășurat nici

o activitate administrativă în sensul art. 5 din Codul administrativ, prin urmare

apelantul/reclamantul nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a

Consiliului local satului Ciuciulea, raionul Glodeni a unui drept în sensul art. 17 din

Codul administrativ.

Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral este inadmisibilă, or, Iurie Grecu în prealabil nu a înaintat această

pretenție autorității pârâte.

În speță, ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și că

aplicabilă speței este Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Totodată, instanțele au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație, stabilit

în Legea specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, cu dreptul

cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul administrativ.

În sensul art. 10 din Legea specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin

5

reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de

legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu

caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care

solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația

de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în niciun fel, cererea.

Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla curiozitate”, întrucât

accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că ele se află la dispoziția

tuturor.

Totodată, instanța de recurs notează că solicitantul de informații va oferi, în cadrul

cererii scrise, detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate.

Această obligație nu include necesitatea specificării titlului și/sau numărului de

identificare al documentului, în care este inserată informația respectivă. Astfel, este

ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informației după înregistrarea

cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menționate. Suficiența și

concludența detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului

informației posibilitatea de a identifica ca acționînd cu diligență, informația solicitată.

Insuficiența și neconcludența detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de

refuz în înregistrarea cererii, dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea

informației, deoarece informația este nedeterminabilă.

Din speță rezultă că Iurie Grecu, prin cererea depusă a solicitat o informație de

interes public privind utilizarea banilor publici din bugetul local al Primăriei satului

Ciuciulea raionul Glodeni pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Oficiul poștal al

satului Ciuciulea până la grădinița nr. 1 din sat.

Informație de interes public este acea informație, care privește activitățile sau rezultă

din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul, forma

sau de modul de exprimare a informației. Orice informații care se referă la/sau rezultă

din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii autonome, care

utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație oficială, care urmează a fi

furnizată solicitanților.

La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost

adresată către un consilier local și anume Dumitru Gîdei.

În conformitate cu art.3 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02

februarie 2000, în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local este persoană

oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive din administrația

publică locală. În exercitarea mandatului, alesul local este în serviciul colectivității

respective.

Conform art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, alesul local

examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri pentru

soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor juridice.

Alesul local primește în audiență cetățenii în sediul autorității administrației publice

locale. Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a audienței revine

secretarului consiliului local.

6

Astfel, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al

puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit număr de intrare 41 (f.d. 6).

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr.115 din 4 martie 2020,

semnat de consilierul local Dumitru Gîdei și secretarul interimar al Consiliului local

Vera Boghiu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice cererea privind accesul

la informații. (f.d.7)

Deci, răspunsul nr.115 din 4 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai autorității

publice locale și anume de consilierul local Dumitru Gîdei și secretarul interimar al

Consiliului local Vera Boghiu.

Conform art. 37, alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI

din data de 28 decembrie 2006 secretarul consiliului local este și secretar al satului

(comunei), orașului (municipiului).

Atribuțiile de serviciu ale secretarului sunt indicate la art. 39, alin. (1) din Legea nr.

436-XVI din data de 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. Astfel,

secretarul îndeplinește, sub autoritatea primarului mai multe atribuții, printre care: -

participă la ședințele consiliului local;

- avizează proiectele de decizii ale consiliului local și contrasemnează deciziile;

- asigură buna funcționare a primăriei;

- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

- pregătește materialele pe marginea problemelor supuse dezbaterii în consiliul local;

- comunică și remite, în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităților

și persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar;

- asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului local și de

dispoziții normative ale primarului, informarea publicului referitor la deciziile adoptate

și la dispozițiile emise;

- primește, distribuie și întreține corespondența;

- eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara

celor care conțin informații secrete, stabilite potrivit legii, precum și extrase și copii de

pe actele de stare civilă;

- păstrează și aplică, după caz, sigiliul;

- acordă ajutor consilierilor și comisiilor consiliului local;

- administrează sediul primăriei și bunurile ei;

- eliberează certificate de proprietate privată ce confirmă dreptul de proprietate

asupra cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, în baza

anexelor la procesul-verbal al comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor

agricole, conform modelului aprobat de Ministerul Economiei și Infrastructurii;

- legalizează semnăturile de pe documente, legalizează copiile de pe documente și

ale extraselor din ele.

Fiindcă răspunsul nr.115 din 4 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai

autorității publice locale și anume de consilierul local Dumitru Gîdei și secretarul

interimar al Consiliului local Vera Boghiu, în plus pe documentul semnat de acești doi

reprezentanți ai autorității publice locale a fost aplicat sigiliul Consiliului sătesc

Ciuciulea, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea publică

7

Consiliul local satul Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie

Grecu.

Articolul 15, alin. (1)- (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în

conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile respective vor fi

examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în instanța

de judecată.

În concluzie instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu și sînt

eronate argumentele instanței de apel precum că Consiliul local s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni nu a desfășurat activitate administrativă în sensul art. 5 din Codul administrativ,

or, această activitate în numele Consiliului local s. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost

efectuată de către consilierul local Dumitru Gîdei și secretarul interimar al Consiliului

local Vera Boghiu.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000, Curtea Supremă de Justiție la caz, nu poate satisface pretenția de a

decide aplicarea unor sancțiuni.

În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze, pornind de

la aplicarea Legii nominalizate, urmează să determine suveran dacă autoritatea publică

poate fi sancționată în temeiul legii.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de recurs

reține că Curtea de Apel Bălți acest capăt de cerere l-a declarat inadmisibil prin prisma

art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ, motivând că

reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit de legea generală.

Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia

generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială

reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

La speță, acțiunea în contencios administrativ cu privire la accesul la informație se

aplică legea materială specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11

mai 2000.

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un drept sau

interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale

extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă. Persoana

care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau

inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la

informații, dar în special cu privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la

dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

8

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin secrete

de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate

limitată; g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, instanța de recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin prezenta Lege

este eficientizarea procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a) din Legea

nominalizată, dar de asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării dreptului la

informație, care include și repararea prejudiciului.

Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică procedura

administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit exercitarea

prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură prealabilă, altfel

spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) al Legii

privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit cărora acțiunea ce privește

constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care include și cauzarea unor

prejudicii, se face direct în instanța de contencios administrativ.

Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a solicitat

repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată încălcarea dreptului

de acces la informație și obligarea autorității de a furniza informația. Aplicând teoria

accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța de recurs a constatat că acțiunea,

prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se supune aceluiași regim juridic ca și

acțiunea de constatare a încălcării dreptului de acces la informație, adică nu se supune

procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a se

pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost

respectată este absolut eronată, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea

specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere

dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din Convenție.

Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor

interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în jurisprudența

sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță să se pronunțe

cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Limitările

impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber pentru un justițiabil astfel

încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși substanța sa (cauza Faimblat v.

România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii

depuse de Iurie Grecu și nu a judecat cauza în fond, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea

9

cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de

judecată, ori lichidarea încălcărilor admise de către instanța de apel nu este posibilă în

cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de

contencios administrativ, la acțiunea depusă de către Iurie Grecu împotriva consilierului

local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Dumitru Gîdei, secretarului interimar al

Consiliului local Vera Boghiu și Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

cu privire la constatarea nulității răspunsului, constatarea îngrădirii accesului la

informație, sancționarea pârâților și repararea prejudiciului moral cauzat, cu remiterea

cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Victor Burduh

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

10