3ra-142/21 — recunoasterea dreptului vatamat la informatie, repararea prejudiciului moral

3ra-142/21 — recunoasterea dreptului vatamat la informatie, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-142/2021

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, consilierului local,

Vera Iațcu privind recunoașterea dreptului vătămat la informație și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2019, Iurie Grecu a înaintat acțiune în contencios administrativ

împotriva Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni și consilierului local al sat. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, Vera Iațcu, solicitând recunoașterea dreptului pretins vătămat - dreptul

de acces la informație, repararea în mod solidar din contul pârâților în mărime de 9 000

de lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 03 mai 2019, a depus petiție

înregistrată cu nr. 35 către consilierul local al sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu

prin care a solicitat să-i fie prezentată informația de interes public și anume, ce măsuri,

decizii au fost întreprinse pe marginea conflictelor de interese dintre consilierii locali

Serghei Cobîlaș, fiul său consilierul local Constantin Cobîlaș, cât și soția lui Serghei

Cobîlaș, Rodica Cobîlaș, angajată în funcția de specialist funciar la Primăria sat.

Ciuciulea, r-nul Glodeni. Informația a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă, la

adresa de domiciliu.

1

Reclamantul a menționat că răspuns la informațiile solicitate nu a primit, pe când

urma să primească răspuns la data de 24 mai 2019, astfel a înaintat prezenta acțiune.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral Iurie Grecu a indicat

că, prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes

public, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și

demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova care trebuie să beneficieze de

drepturile garantate de Constituție și alte Legi.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Grecu Iurie împotriva

Primăriei satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierul local al sat. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Iațcu.

S-a obligat Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni să readreseze în termen de 5 zile

lucrătoare cererea de furnizare a informației solicitate de Grecu Iurie prin petiția din 03

mai 2019 înregistrară cu nr. 35, în adresa deținătorului de informație solicitate

Autorității Naționale de Integritate.

În rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate (f.d.22, 26-31).

Prima instanță, obligând Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni să readreseze în

termen de 5 zile lucrătoare cererea de furnizare a informației solicitate de Grecu Iurie,

a reținut că în temeiul art. 17 lit. a) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV

din 11 mai 2000, în vigoare din 28 iulie 2000 în coroborare cu art. 74 din Codul

administrativ, Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni urma să readreseze cererea

furnizorului de informație solicitate în adresa deținătorului de informație solicitate

Autorității Naționale de Integritate, necesitatea readresării cererii, fiind justificată de

eficientizarea procesului de informare a populației și a controlului efectuat de către

cetățeni asupra activității autorităților publice și a instituțiilor publice.

La fel, prin prima instanță a ajuns la concluzia că, petiționarul nu a primit răspuns

la informația solicitate în corespundere cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, în vigoare din 28 iulie 2000, astfel

fiind lezate raporturile dintre furnizorul de informație și persoana fizică în procesul de

asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație.

Prima instanță a mai reținut că potrivit art. 5 alin. (2) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, în vigoare din 28 iulie 2000, în prezenta cauză

Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni a fost atribuită calitatea de pârât, dar nu și

consilierului local, Iațcu Vera.

Totodată, prima instanță, a respins pretenția privind repararea prejudiciului moral

în mărime de 9000 lei ca fiind neîntemeiată, din motiv că reclamantul nu a justificat

necesitatea obținerii informației solicitate în raport cu persoana sa, sau necesitatea

utilității publice de obținere a unei asemenea informație solicitate, lipsind motivarea

impactului adus persoanei în legătură cu neprezentarea informației solicitate ca rezultat,

astfel instanța fiind în imposibilitate de a aprecia legătura cauzală între faptul

nefurnizării informației solicitate și daunelor și mărimea suferințelor psihice cauzate

reclamantului și solicitarea evaluării lor în echivalent bănesc, lipsind propriul zis

justificarea necesității obținerii unei asemenea informații solicitate de reclamant și

2

efectul negativ real nu doar declarativ survenit ca rezultat al neobținerii informației

solicitate.

La 08 octombrie 2019, Iurie Grecu, a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.35), iar la

28 ianuarie 2020 (f.d.44-45), a depus motivarea apelului împotriva hotărârii instanței

de fond, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și declarată

inadmisibilă acțiunea înaintată de Grecu Iurie împotriva Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, consilierului local Vera Iațcu cu privire la refuzul de acces la informație și

repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la caz, nefurnizarea

petiționarului a unui răspuns de către Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni pe marginea

petiției adresate consilierului local al Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Iațcu Vera,

nu constituie un drept vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ, deoarece Iurie

Grecu nu a formulat nici o petiție în adresa Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Respectiv, acțiunea îndreptată împotriva consilierului local Iațcu Vera este

inadmisibilă, deoarece persoana respectivă în temeiul art. 5, art. 7, art. 8, art. 17, art.

20, art. 189 alin. (1)-(2) din Codul administrativ, nu întrunește calitatea de autoritate

publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva

acesteia.

Totodată, cu privire la pretenția privind repararea prejudiciului moral în mărime

de 9 000 lei, instanța de apel a conchis că și această pretenție este inadmisibilă deoarece

Iurie Grecu, nu a respectat procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume, de a

depune cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, or, la caz nu se atestă

existența vreunui act emis de către pârâți în acest sens.

La 27 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de recurs nemotivată împotriva

deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți (f.d.64).

La 11 decembrie 2020, data de pe plicul poștal (f.d.110), Iurie Grecu, a depus

motivarea recursului împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, Iurie Grecu a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece nu s-a expus complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor și

obiecțiilor invocate împotriva hotărârii instanței de fond, cât și critic și neobiectiv a dat

apreciere probelor din dosar.

Recurentul a menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel eronat au

interpretat normele imperative.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată

în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie încălcare a prevederilor art. 6 CEDO.

Recurentul a mai specificat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la

examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile cauzei, precum și la

3

jurisprudența CEDO, constată că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de

măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând

verificarea selectivă, superficială, incompletă.

La 17 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.112).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 11 decembrie 2020 de Iurie Grecu (f.d.107-108) este

în termen or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 20 octombrie 2020, expediată

participanților la data de 01 decembrie 2020 (f.d.103) și recepționată de către recurent

la data de 01 decembrie 2020, fapt confirmat prin recipisa anexată (f.d.104).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu a considerat că

acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 24 februarie 2021 a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul înaintat de

Iurie Grecu și a menține decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, din

următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție respinge recursul.

4

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele cauzei rezultă că la 03 mai 2019, Iurie Grecu s-a adresat către

consilierul local Vera Iațcu cu petiție înregistrată cu nr. 35, prin care a solicitat

prezentarea informației de interes public și anume, ce măsuri, decizii au fost întreprinse

pe marginea conflictelor de interese dintre consilierii locali Serghei Cobîlaș, fiul său

consilierul local Constantin Cobîlaș, cât și soția lui Serghei Cobîlaș, Rodica Cobîlaș,

angajată în funcția de specialist funciar la Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă, la adresa de domiciliu

(f.d.6).

Ca urmare a petiției formulate, Iurie Grecu nu a primit răspuns.

Astfel, având în vedere că nu a primit răspuns la petiția adresată, la 30 mai 2019

Grecu Iurie a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului

Ciuciulea, r-nul Glodeni și consilierului local sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu

solicitând constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat dreptul la informație și

repararea prejudiciului moral în mod solidar din contul pârâților în sumă de 9000 de lei

(f.d.4-5).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, obligând Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni să

readreseze în termen de 5 zile lucrătoare cererea de furnizare a informației solicitate de

Grecu Iurie. În rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

Judecând apelul depus de Iurie Grecu, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 20

octombrie 2020, a casat integral hotărârea din 16 septembrie 2019 a Judecătoriei

Drochia și a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Grecu Iurie împotriva Primăriei

sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni, consilierului sat. Ciuciulea, Vera Iațcu cu privire la

refuzul de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, verificând legalitatea temeiurilor invocate în cererea de recurs prin prisma

legislației în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios și a circumstanțelor stabilite,

consideră că, concluziile instanței de apel expuse în decizia contestată sunt corecte,

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei fiind constatate și elucidate pe

deplin.

5

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ menționează prevederile art. 20 din Codul administrativ,

conform căruia dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o

libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci cînd autoritatea

publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Conform art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică

din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ

se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept

în sensul art.17.

În conformitate cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrative.

Aici instanța de recurs notează că dispozițiile legale enunțate inter alia

reglementează condițiile testului de admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă

acțiunea în contencios administrativ.

În acest context, instanța de recurs reține că unul dintre elementele definitorii ale

acțiunii, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității

administrative. Or, reclamanții, care înaintează acțiune în contencios administrativ

trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate

revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere, prin activitatea

administrativă contestată.

La caz, Iurie Grecu a solicitat recunoașterea dreptului pretins vătămat - dreptul de

acces la informație, motivând că nu a primit răspuns la petiția înregistrată cu nr. 35 la

03 mai 2019 către consilierul local, Vera Iațcu, prin care a solicitat să-i fie prezentată

informația de interes public și anume, ce măsuri, decizii au fost întreprinse pe marginea

conflictelor de interese dintre consilierii locali Serghei Cobîlaș, fiul său consilierul local

Constantin Cobîlaș, cât și soția lui Serghei Cobîlaș, Rodica Cobîlaș, angajată în funcția

de specialist funciar la Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Din conținutul acțiunii depuse împotriva Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni și

a actelor anexate nu rezultă că, i-a fost încălcat vreun drept al reclamantului Iurie Grecu

în sensul art. 17 din Codul administrativ, deoarece s-a constatat că Iurie Grecu nu a

formulat nici o petiție, în sensul Codului administrativ, în adresa Primăriei sat.

Ciuciulea, r-nul Glodeni.

6

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel precum că, de către autoritatea publică nu a fost și nici nu putea fi

realizată careva activitate administrativă, la fel, nu a fost și nici nu putea fi inițiată

procedura administrativă.

Totodată, se subliniază că, pentru admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ este necesar să fie revendicat de către reclamant un drept propriu și să

existe o activitate administrativă, desfășurată de către o autoritate publică.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

precizează că toate elemente ale cazului, analizate în ansamblu, conduc la consolidarea

unei convingeri certe că, nefurnizarea petiționarului a unui răspuns de către Primăria

sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni pe marginea petiției adresate consilierului local al

Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni – Iațcu Vera, nu constituie un drept vătămat în

sensul art. 17 din Codul administrativ.

La acest capitol, se reiterează că, autoritatea publică este obligată să asigure

informarea activă, corectă și la timp a solicitantului, doar având la bază cererea, propriu

zisă, a persoanei.

Prin urmare, în situația în care reclamantul nu a revendicat, în prezenta cauză,

încălcarea vreunui drept al său prin activitatea administrativă a Primăriei sat. Ciuciulea,

r-nul Glodeni corect instanța de apel a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către

Iurie Grecu împotriva Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Referitor la pretenția îndreptată împotriva consilierului local Iațcu Vera, instanța

de recurs apreciază ca fiind justă concluzia instanței de apel cu privire la

inadmisibilitatea acțiuni, deoarece persoana respectivă în temeiul art. 5, art. 7, art. 8,

art. 17, art. 20, art. 189 alin. (1)-(2) din Codul administrativ nu întrunește calitatea de

autoritate publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată

împotriva acesteia.

Tot la acest capitol, instanța de recurs evidențiază că potrivit art. 3 din Legea

privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, privind statutul

alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, în unitatea administrativ-teritorială

respectivă, alesul local este persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității

deliberative sau executive din administrația publică locală. În exercitarea mandatului,

alesul local este în serviciul colectivității respective.

Iar conform art. 20 din Legea nominalizată, alesul local examinează, în modul

stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor,

primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor juridice. Alesul local primește

în audiență cetățenii în sediul autorității administrației publice locale. Asigurarea

condițiilor pentru desfășurarea normală a audienței revine secretarului consiliului local.

Astfel, petiția a fost adresată unui exponent al puterii locale, motiv pentru care a

fost înregistrată în Registrul Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit

număr de intrare 35.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11

mai 2000, subiecți ai prezentei legi sînt furnizorul de informații și solicitantul

informației.

7

Astfel, coroborând prevederile normelor legale evocate supra, rezultă că

consilierul local, Vera Iațcu corect nu a oferit răspuns lui Iurie Grecu, deoarece ultimul

nu este deținătorul informației solicitate de Iurie Grecu prin petiția înregistrată sub nr.

35 la 03 mai 2019, întrucât deținătorul informației solicitate este Autoritatea Națională

de Integritate, or consilierul local urmează să reacționeze prompt și să furnizeze

informație atunci când problema ține de competența sa, în corespundere cu prevederile

Legii privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 și Legii nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Din aceste considerente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că consilierul local Vera Iațcu, în

sensul art. 44 alin. (1) din Codul administrativ, nu este o autoritate publică, respectiv

față de acesta nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ.

Totodată, cu privire la pretenția privind repararea prejudiciului moral în mărime

de 9000 lei, instanța de apel a conchis că și această pretenție este inadmisibilă deoarece

Iurie Grecu, nu a respectat procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume, de a

depune cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, or, la caz nu se atestă

existența vreunui act emis de către pârâți în acest sens.

În opinia Colegiului, în mod corect instanța de apel a reținut că Iurie Grecu nu a

respectat procedura prealabilă, deoarece atunci când o persoană care își revendică

drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ

individual, fie prin activitatea administrativă, pretinde, totodată, și repararea

prejudiciului cauzat prin activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o

cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest

sens, care, conform art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, este un act administrativ.

Această procedură prevăzută de lege, nu a fost respectată în cazul dat. Or, cerere de

reparare a prejudiciului nu a fost adresată de către reclamant, în prealabil, părții pârâte,

precum și nici nu se atestă existența vreunui act emis de pârâți în acest sens.

În acest context, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, deoarece în

esența lor, sunt similare argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată și

cererea de apel, cărora le-a fost dată o apreciere corectă și nefiind stabilite careva

încălcări. Astfel, argumentele invocate în cererea de recurs nu răstoarnă concluzia

instanței de apel, fapt ce indică la netemeinicia recursului și legalitatea deciziei instanței

de apel.

Distinct de aceste constatări, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a

menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

8

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Iurie Grecu.

Se menține decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu

împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, consilierului local, Vera Iațcu

privind recunoașterea dreptului vătămat la informație și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

9