3ra-627/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

3ra-627/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-627/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, D. Stănilă)

D E C I Z I E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Victor Burduh

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

Dumitru Gîdei, Consiliului local și Primăriei satului Ciuciulea raionul Glodeni, cu

privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 20 februarie 2020, Iurie Grecu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Dumitru Gîdei,

Consiliului local satului Ciuciulea raionul Glodeni și Primăriei satului Ciuciulea,

raionul Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat

de acces la informația de interes public, sancționarea pârâților potrivit prevederilor

art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea în mod solidar a

prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la data de 30 ianuarie

2020, s-a adresat cu cererea înregistrată cu nr. 24 către consilierul local al satului

Ciuciulea raionul Glodeni Dumitru Gîdei. Prin această cerere a solicitat să fie

informat care este suma bugetului local pe anul 2020 și din cîte taxe locale este

format bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală

în parte.

În termenul prevăzut de lege, ce a expirat la 19 februarie 2020, reclamantul nu

a primit răspuns la informațiile de interes public solicitate.

1

În drept, a invocat prevederile articolelor 1 alin. (3), 45, 34 alin. (1) din

Constituție, articolele 2 lit. b), 5 alin. (2) lit. b), c), 10 alin. (3), 11 alin. (1) din

Legea privind accesul la informație, articolul 20 alin. (1) din Legea privind statutul

alesului local, articolul 8 alin. (1) Codul de conduită a funcționarului public, art. 6

lit. b) din Legea privind transparența procesului decizional, art. 18 din Codul

administrativ.

Reclamantul Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului pretins

vătămat privind accesul la informație de interes public, sancționarea pîrîților

potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în

mod solidar a prejudiciului moral suportat în mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de Iurie Grecu (f.d.51, 56-

60).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că petiția în cadrul unei

proceduri prealabile a fost examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în

raport cu termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar,

au adus la cunoștința destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor

legale.

Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit

de către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul

solicitării, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și

recuperarea prejudiciului cauzat.

Contrar prevederilor art.15 alin. (2) al Legii privind accesul la informație,

fondul nu a reținut existența probelor care să ateste calitatea pârâtului Dumitru

Gîdei ca responsabil de furnizarea informațiilor, adresarea reclamantului fiind

înregistrată în registrul de evidență a corespondenței Primăriei respective.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind

repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei, deoarece instanța a fost în

imposibilitate de a aprecia legătura cauzală între faptul nefurnizării informației

solicitate, a daunelor, mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului și

solicitarea evaluării lor în echivalent bănesc.

La 19 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, (f.d.49), iar

la 28 octombrie 2020, a prezentat motivarea apelului, solicitînd admiterea acestuia,

casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cererea de

chemare în judecată (f.d. 50-51).

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 07 octombrie 2020 Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o

nouă decizie, potrivit căreia s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie

Grecu împotriva consilierului local Dumitru Gîdei, Consiliului local și Primăriei

satului Ciuciulea raionului Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii

dreptului pretins vătămat de acces la informația de interes public, sancționarea

pârâților potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație,

repararea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

2

La 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat (f.d.90), apoi, în

aceeași zi, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 16 martie 2021 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

În motivarea recursului, Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat

dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a menționat că instanța de apel a examinat cauza doar în privința

Primăriei s. Ciuciulea, constatînd că i-a fost limitat accesul la informație, însă ce

ține de celelalte pretenții, Curtea de apel le-a respins ca inadmisibile. Drept urmare,

actul judecătoresc nu corespunde normelor de procedură civilă.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte

implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor

art. 6 CEDO.

Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la

examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile speței, precum și

la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru

de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei,

efectuând verificarea selectivă, superficială și incompletă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 martie 2021, iar la 25 martie

2021, instanța de apel a expediat în adresa părților copia deciziei (dispozitivul),

prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție (f.d. 89).

Decizia motivată din 16 martie 2021a Curții de Apel Bălți a fost expediată la

27 aprilie 2021, însă date privind recepționarea acesteia nu există.

La 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat și motivarea

recursului împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.90, 91-

92), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul

Iurie Grecu s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de

3

depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 05 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs motivată depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d.103). Până la data stabilită pentru examinarea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie

Grecu, a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din

28 iulie 2021, a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul înaintat de Iurie Grecu, din următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din

Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 30 ianuarie 2020, Iurie Grecu s-a

adresat cu cererea înregistrată cu nr. 24 către consilierul local al satului Ciuciulea

4

raionul Glodeni Gîdei Dumitru. Prin această cerere a solicitat să fie informat care

este suma bugetului local pe anul 2020 și din cîte taxe locale este format

bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în parte.

Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu.

Nerecepționând răspuns la cererea din 30 ianuarie 2020, Iurie Grecu s-a

adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat

recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților în

baza art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar din

contul pârâților a prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare de judecată depusă de Iurie Grecu.

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea

din 7 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. S-a declarat

inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local Dumitru

Gîdei, Consiliului local și Primăriei satului Ciuciulea raionului Glodeni, cu privire

la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informația de

interes public, sancționarea pârâților potrivit prevederilor art. 24 din Legea

privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral în

mărime de 3000 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că nu a fost respectată

procedura prealabilă de reparare a prejudiciului, contrar prevederilor art. 60 alin.

(3) Cod administrativ.

Un alt motiv reținut de către instanța de control judiciar pentru declararea

inadmisibilității acțiunii a constat în faptul că Grecu Iurie a înaintat acțiunea

împotriva consilierului local Dumitru Gîdei, asfel urmărind inițierea unei acțiuni în

contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitate de

autoritate publică. La fel, nu se constată activitatea administrativă și nu se

urmărește revendicarea unui pretins drept încălcat.

În acest sens, instanța de apel a statuat că, potrivit art. 5 alin. (1) al Legii cu

privire la accesul la informație în coroborare cu prevederile art. 44 alin. (1) Cod

administrativ, consilierul local Dumitru Gîdei nu este autoritate publică, respectiv

față de acesta nu poate fi înaintată acțiune în contencios administrativ.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel

Bălți, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că soluția dată de către instanța de apel este prematură și contradictorie.

În favoarea concluziei date, se menționează următoarele.

În conformitate cu dispozițiile art. 10 din Legea specială nr. 982-XIV din 11

mai 2000 privind accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita

furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații

aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de

a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi

îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în

5

conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul

pentru informațiile solicitate.

În temeiul art. 15 alin. (1)-(2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi

înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici

responsabili de furnizarea informațiilor.

La caz, din materialele cauzei se denotă cu certitudine că Iurie Grecu a depus

cerere privind accesul la informație, adresată consilierului local –Dumitru Gîdei,

prin care a solicitat să fie informat despre care este suma bugetului local pe anul

2020, care sunt taxele locale, cât constituie fiecare taxă în lei.

Totodată, după cum rezultă din cererea dată, aceasta a fost înregistrată la data

de 30 ianuarie 2020, de către Primăria satului Ciuciulea cu nr. 24 (f.d.6).

În contextul dat, ținând cont de circumstanțele stabilite se reține că, instanța

de apel eronat a concluzionat că autoritatea publică locală Primăria satului

Ciuciulea nu a desfășurat nici o activitate administrativă în sensul art. 5 din Codul

administrativ.

Or, reținând cele menționate mai sus, instanța de recurs constată că cererea

privind accesul la informație a fost înregistrată în cadrul unei autorități publice –

Primăria satului Ciuciulea.

În corespundere cu art. 20 din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000,

alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt

adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și

conducătorii persoanelor juridice. Alesul local primește în audiență cetățenii în

sediul autorității administrației publice locale.

Concomitent, în baza art. 17 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui

furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de

la momentul primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri:

informația solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat sau informația

solicitată deținută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație

al solicitantului.

Conform art. 16 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția

solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu

mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile

lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă:

a) cererea se referă la un volum foarte mare de informații care necesită

selectarea lor;

b) sînt necesare consultații suplimentare pentru a satisface cererea.

Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare

a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului

inițial.

6

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un

drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile

acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios

administrativ competentă. Persoana care se consideră lezată într-un drept sau

interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile

pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu

privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice

aflate la dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi și împrejurărilor stabilite

mai sus, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, precum și materialului anexat la dosar, fără a examina sub

toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului.

Drept urmare, se stabilește că concluzia instanței de apel privind

inadmisibilitatea acțiunii depusă de Iurie Grecu este contradictorie și nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a

ajuns, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță.

În continuare, Colegiul lărgit mai notează că instanța de apel s-a expus în mod

contradictoriu și asupra pretenției privind repararea prejudiciului moral.

Or, pe de o parte a conchis că litigiul din speță este guvernat de legea specială

– Legea privind accesul la informație, iar pe de altă parte a declarat inadmisibilă

acțiunea în contencios administrativ depusă de către Iurie Grecu împotriva

Primăriei și Consiliului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni în partea pretenției

reparării prejudiciului moral cauzat, din motiv că nu a fost respectată procedura

prealabilă, în sensul art. 60 alin.(3) din Codul administrativ.

La acest segment, instanța de recurs ține să menționeze principiul

fundamental /specialia generalibus derogant/, altfel spus dacă atât legea generală

cât și legea specială reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

R elevante la aspectul dat sunt și prevederile art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, care stabilește că anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă

privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative

7

speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Din sensul normelor de drept menționate supra rezultă că, prin adoptarea

Codului administrativ, legiuitorul a stabilit atât regula generală de respectare a

procedurii prealabile, cât și excepții de la aceasta.

În prezenta speță, excepția de la obligația de a respecta procedura prealabilă

este prevăzută de art. 163 lit. c) din Codul administrativ, conform cărora procedura

de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă legea prevede expres

adresarea nemijlocită în instanța de judecată.

Cu titlu subsecvent acestei excepții, Colegiul notează că pentru a înainta

nemijlocit în instanța de judecată o acțiune de contencios administrativ, fără a

respecta procedura prealabilă, acest fapt trebuie să fie prevăzut expres în legea

specială.

La speță, acțiunea în contencios administrativ cu privire la accesul la

informație este garantată de legea materială specială – Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Deci, coroborând dispozițiile normelor legale citate mai sus, Colegiul lărgit

conchide că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă

pretenția privind repararea prejudiciului moral pe motivul nerespectării procedurii

prealabile.

Deoarece, art. 23, alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, expres prevede că acțiunea ce privește constatarea încălcării dreptului

de acces la informație, care include și cauzarea unor prejudicii, se face direct în

instanța de contencios administrativ.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a

se pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost

respectată, este greșită, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea specială

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Deci, în asemenea circumstanțe, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă

acțiunea, a adus atingere dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit

în articolul 6 § 1 din Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune

posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile

prevăzute de lege.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul

liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși

substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

În ce privește aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai

2000, Curtea Supremă de Justiție la caz nu poate satisface pretenția de a decide

aplicarea unor sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, la rejudecarea prezentei

cauze în ordine de apel, pornind de la aplicarea Legii nr. 982-XIV din 11 mai

2000, urmează să determine dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul

8

legii.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel și faptul că lichidarea

acestora nu este posibilă în cadrul procedurii de examinare în recurs, iar instanța de

recurs, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta

o soluție finală în acest caz, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea

deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și restituirea cauzei spre

rejudecare. Or, Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra fondului cauzei.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Dumitru

Gîdei, Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni și Consiliului local satului

Ciuciulea raionul Glodeni, cu privire la recunoașterea dreptului pretins vătămat de

acces la informație și repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei la

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Victor Burduh

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9