3ra-126/21 — accesul la informatie si repararea prejudiciului

Dosarul nr.3ra-126/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I.Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Al.Gheorghieș, A.Toderaș, Eu.Bjenaru)

ÎNCHEIERE

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Iurie Grecu

împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu și

a Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral cauzat prin

această încălcare,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care

a fost casată hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central și a fost pronunțată o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Iurie

Grecu a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La data de 18 iunie 2019 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva consilierului local al

satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu și a Primăriei satului Ciuciulea,

raionul Glodeni cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 27 mai 2019 a

depus în adresa consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera

Iațcu cerere în baza Legii privind accesul la informație, care a fost înregistrată

de Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu nr. de intrare 52, solicitând să

fie informat cu privire la cererea de declarare a averii, proprietăților și ale

intereselor personale din perioada 2018-2019, însă la cerere nu a primit răspuns.

În opinia reclamantului, atât consilierul local al satului Ciuciulea, raionul

Glodeni, Vera Iațcu, cât și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni care a

înregistrat cererea respectivă, prin refuzul de a furniza informația solicitată i-au

încălcat dreptul de acces la informație, un drept fundamental prevăzut de

1

Constituția RM și CEDO, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu moral pe care îl

apreciază la valoarea de 9000 lei, din care considerent a fost depusă prezenta

acțiune.

Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat –

dreptul de acces la informație și încasarea în mod solidar din contul

consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu și a

Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni în beneficiul său a prejudiciului

moral în sumă de 9000 lei cauzat prin refuzul de a furniza informația solicitată.

Prin hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central, cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu a fost admisă

parțial, fiind obligat solicitatul de informație, Primăria satului Ciuciulea, raionul

Glodeni de a redresa în termen de 5 zile lucrătoare în adresa deținătorului de

informație, Autoritatea Națională de Integritate cererea de furnizare a

informației solicitată de Iurie Grecu prin petiția din 27 mai 2019 cu nr. 52. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la data de 23 decembrie 2019, Iurie

Grecu a contestat-o cu apel nemotivat, care la data de 11 februarie 2020 a fost

completat cu motivare, solicitându-se admiterea apelului, casarea hotărârii din 5

decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu pronunțartea unei

decizii noi, de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată

hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost

pronunțată o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Iurie Grecu a fost

declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe

motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin

cererea din 27 mai 2019 înregistrată de Primăria satului Ciuciulea, raionul

Glodeni cu nr. de intrare 52, a solicitat de la consilierul local al satului

Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu o informație cu privire la cererea de

declarare a averii, proprietăților și ale intereselor personale din perioada 2018-

2019.

Din considerentul că nici Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni și

nici consilierul local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu nu dețin și

nu sunt furnizori ai informației solicitate, reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Or,

nefurnizarea petiționarului a unei informații de către Primăria satului Ciuciulea,

raionul Glodeni pe marginea petiției adresate consilierului local al satului

Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu nu constituie un drept vătămat în sensul

art. 17 Cod administrativ, motiv pentru care Curtea de Apel Bălți a casat

hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a

pronunțat o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Iurie Grecu a fost

declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

2

Curtea de Apel Bălți a reținut că pentru admisibilitatea acțiunii în

contenciosul administrativ de către reclamant este necesar să fie revendicat un

drept propriu și să existe o activitate administrativă, desfășurată de către o

autoritate publică, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Corespunzător, în situația în care reclamantul nu a revendicat, în

prezentul proces, încălcarea vreunui drept al său prin activitatea Primăriei

satului Ciuciulea, raionul Glodeni, instanța de apel a ajuns la concluzia

declarării inadmisibilității acțiunii.

Invocând ilegalitatea hotărârii din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central și a deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, la data de 27 octombrie 2020, Iurie Grecu le-a contestat cu recurs, care

ulterior la data de 11 decembrie 2020 (conform plicului poștal) a fost completat

cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi, de

admitere integrală a acțiunii, în sensul formulat în recurs.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel motivată anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că instanțele de judecată s-au eschivat de la

exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au

examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu

au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând

hotărâri neîntemeiate.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că decizia instanței de apel a fost adoptată la

data de 20 octombrie 2020 (f.d.100), dar date care ar confirma recepționarea

acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, atât recursul depus la data de

27 octombrie 2020 (f.d.99) cât și motivarea acestuia depusă la data de 11

decembrie 2020 (f.d.116-117) sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

3

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.

(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după

caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă

ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

4

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5