3ra-468/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-468/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, D. Stănilă) D E C I Z I E 25 august 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Victor Burduh Vladimit Timofti Anatolie Țurcan Nicolae Craiu examinând recursul depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș și Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 3 februarie 2020, Iurie Grecu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informația de interes public, sancționarea pârâților potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație și repararea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la data de 2 ianuarie 2020, s-a adresat cu cererea înregistrată cu nr. 2 către consilierul local al satului Ciuciulea raionul Glodeni Serghei Cobîlaș. Prin această cerere a solicitat să fie informat care este suma bugetului local pe anul 2020 și din cîte taxe locale este format bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în parte. În termenul prevăzut de lege, ce a expirat la 24 ianuarie 2020, reclamantul nu a primit răspuns la informațiile de interes public solicitate.

În drept, a invocat prevederile articolelor 1 alin. (3), 45, 34 alin. (1) din Constituție, articolele 2 lit. b), 5 alin. (2) lit. b), c), 10 alin. (3), 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, articolul 20 alin. (1) din Legea privind statutul alesului local, articolul 8 alin. (1) Codul de conduită a funcționarului public, art. 6 lit. b) din Legea privind transparența procesului decizional, art. 18 din Codul administrativ. 1 Reclamantul Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat privind accesul la informație de interes public, sancționarea pîrîților potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral suportat în mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s- a respins cererea de chemare în judecată formulată de Iurie Grecu (f.d.51, 56-60). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că petiția în cadrul unei proceduri prealabile a fost examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în raport cu termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar, au adus la cunoștința destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor legale. Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit de către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul solicitării, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea prejudiciului cauzat.

Contrar prevederilor art.15 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, fondul nu a reținut existența probelor care să ateste calitatea pârâtului Serghei Cobîlaș ca responsabil de furnizarea informațiilor, adresarea reclamantului fiind înregistrată în registrul de evidență a corespondenței Primăriei respective. Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei, deoarece instanța a fost în imposibilitate de a aprecia legătura cauzală între faptul nefurnizării informației solicitate, a daunelor, mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului și solicitarea evaluării lor în echivalent bănesc.

La 10 noiembrie 2020, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, (f.d.62), iar la 11 noiembrie 2020, a prezentat motivarea apelului, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată (f.d. 63-64). Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. S-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație, sancționarea pîrîților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat.

S-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind repararea prejudiciului moral cauzat. S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni în partea pretenției privind recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație. S-a constatat încălcarea dreptului accesului la informație a lui Iurie Grecu de către Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni la examinarea cererii nr. 2 din 02 ianuarie 2020. La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat (f.d.115), apoi, în aceeași zi, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

2 În motivarea recursului, Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil. Recurentul a menționat că instanța de apel a examinat cauza doar în privința Primăriei s. Ciuciulea, constatînd că i-a fost limitat accesul la informație, însă ce ține de celelalte pretenții, Curtea de apel le-a respins ca inadmisibile. Drept urmare, actul judecătoresc nu corespunde normelor de procedură civilă. În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 6 CEDO.

Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile speței, precum și la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 februarie 2021, iar la 25 februarie 2021, instanța de apel a expediat în adresa părților copia deciziei (dispozitivul), prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție (f.d. 112). Decizia motivată din 16 februarie a Curții de Apel Bălți a fost expediată la 17 martie 2021, însă date privind recepționarea acesteia nu există.

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat și motivarea recursului împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.115, 116-117), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii. În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul Iurie Grecu s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 25 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs motivată depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.119). Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, a considerat 3 că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 16 iunie 2021, a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul înaintat și a casa decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele motive. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu, în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Din materialele cauzei rezultă că la data de 2 ianuarie 2020, Iurie Grecu s-a adresat cu cererea înregistrată cu nr. 2 către consilierul local al satului Ciuciulea raionul Glodeni Serghei Cobîlaș. Prin această cerere a solicitat să fie informat care este suma bugetului local pe anul 2020 și din cîte taxe locale este format bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în parte.

Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu. Prin răspunsul nr. 42 din 10 ianuarie 2020, la cererea lui Iurie Grecu din 2 ianuarie 2020 înregistrată cu nr. 2, Primăria satului Ciuciulea, raionului Glodeni a comunicat că cererea reclamantului a fost redirecționată către consilierul local, Serghei Cobîlaș. Prin răspunsul din 15 ianuarie 2020, consilierul local al satului Ciuciulea Serghei Cobîlaș a informat Primarul satului Ciuciulea că nu este subiect de drept la caz și furnizorul informației solicitate, în sensul prevederilor art. 5 al Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Respectiv, a remis Primăriei s. 4 Ciuciulea cererea nr. 2 din 02 ianuarie 2020, pentru a furniza informația solicitată de Iurie Grecu.

La 15 ianuarie 2020, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni a expediat în adresa reclamantului copia deciziei nr. 9/1 ”Cu privire la stabilirea taxelor locale aplicate pe teritoriul Primăriei satului Ciuciulea pentru anul 2020”; copia deciziei nr. 9/3 ”Cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2020, în primă lectură” și copia deciziei nr. 9/8 ”Cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2020, în a doua lectură”. Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 2 ianuarie 2020, Iurie Grecu s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților în baza art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare de judecată depusă de Iurie Grecu. Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. S-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație, sancționarea pîrîților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat. S-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind repararea prejudiciului moral cauzat.

S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni în partea pretenției privind recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație. S-a constatat încălcarea dreptului accesului la informație a lui Iurie Grecu de către Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni la examinarea cererii nr. 2 din 02 ianuarie 2020. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că nu a fost respectată procedura prealabilă de reparare a prejudiciului, contrar prevederilor art. 60 alin. (3) Cod administrativ. Un alt motiv reținut de către instanța de control judiciar pentru declararea inadmisibilității acțiunii a constat în faptul că Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva consilierului local Serghei Cobâlaș, asfel urmărind inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitate de autoritate publică.

La fel, nu se constată activitatea administrativă și nu se urmărește revendicarea unui pretins drept încălcat. În acest sens, instanța a statuat că, potrivit art. 5 alin. (1) al Legii cu privire la accesul la informație în coroborare cu prevederile art. 44 alin. (1) Cod administrativ, consilierul local Serghei Cobîlaș nu este autoritate publică, respectiv față de acesta nu poate fi înaintată acțiune în contencios administrativ. În același timp, instanța de apel a conchis de a constata nesoluționarea în termen de către Primăria s. Ciuciulea, raionul Glodeni a cererii depuse de Iurie Grecu din 02 ianuarie 2020 cu nr. 2 cu privire la solicitarea informației.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 5 lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că soluția dată de către instanța de apel este prematură și contradictorie. În susținerea acestei concluzii se vor reitera prevederile art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Potrivit art. 194 alin. (1) din Codul administrativ în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. Reieșind din limitele examinării judiciare a apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Astfel, se constată că, instanța de apel judecând apelul depus de Iurie Grecu, într-un mod contradictoriu, a conchis pe de o parte încălcarea dreptului accesului la informație a lui Iurie Grecu de către Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni la examinarea cererii nr. 2 din 02 ianuarie 2020, iar pe de altă parte a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciciulea, r-nul Glodeni în partea pretenției reparării prejudiciului moral cauzat. Drept urmare, se stabilește că decizia instanței de apel este contradictorie și nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță.

Astfel, instanța de recurs reține că Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă cerința lui Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la repararea prejudiciului moral prin prisma art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ, motivând că reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit de legea generală. Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

La speță, acțiunea în contencios administrativ cu privire la accesul la informație este garantată de legea materială specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000. Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la: a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea; b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la dispoziția furnizorului de informații; c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la informație; 6 d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate; e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate; f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate limitată; g) secretizarea neîntemeiată a unor informații; h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate; i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, instanța de recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin prezenta Lege este eficientizarea procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a) din Legea nominalizată, dar de asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării dreptului la informație, care include și repararea prejudiciului. Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică procedura administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit exercitarea prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură prealabilă, altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit cărora acțiunea ce privește constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care include și cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța de contencios administrativ. Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată încălcarea dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza informația. Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța de recurs a constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se supune aceluiași regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de acces la informație, adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a se pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost respectată este absolut eronată, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009). În ce privește aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000, Curtea Supremă de Justiție la caz nu poate satisface pretenția de a decide aplicarea unor sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, la rejudecarea prezentei cauze în ordine de apel, pornind de la aplicarea Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000, 7 urmează să determine dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel și faptul că lichidarea acestora nu este posibilă în cadrul procedurii de examinare în recurs, iar instanța de recurs, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și restituirea cauzei spre rejudecare. Or, Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra fondului cauzei cu privire la repararea prejudiciului moral și totodată, urmează să determine dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu. Se casează decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș și Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație și repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca –Doneva Judecătorii Victor Burduh Vladimir Timofti Anatolie Țurcan Nicolae Craiu 8