3ra-468/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral

3ra-468/21 — ingradirea accesului la informatie, sanctionarea paratilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-468/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, D. Stănilă)

D E C I Z I E

25 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Victor Burduh

Vladimit Timofti

Anatolie Țurcan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

Serghei Cobîlaș și Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni, cu privire la

constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 3 februarie 2020, Iurie Grecu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș și

Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea recunoașterii

dreptului pretins vătămat de acces la informația de interes public, sancționarea

pârâților potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație și

repararea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la data de 2 ianuarie

2020, s-a adresat cu cererea înregistrată cu nr. 2 către consilierul local al satului

Ciuciulea raionul Glodeni Serghei Cobîlaș. Prin această cerere a solicitat să fie

informat care este suma bugetului local pe anul 2020 și din cîte taxe locale este

format bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în

parte.

În termenul prevăzut de lege, ce a expirat la 24 ianuarie 2020, reclamantul nu a

primit răspuns la informațiile de interes public solicitate.

În drept, a invocat prevederile articolelor 1 alin. (3), 45, 34 alin. (1) din

Constituție, articolele 2 lit. b), 5 alin. (2) lit. b), c), 10 alin. (3), 11 alin. (1) din

Legea privind accesul la informație, articolul 20 alin. (1) din Legea privind statutul

alesului local, articolul 8 alin. (1) Codul de conduită a funcționarului public, art. 6

lit. b) din Legea privind transparența procesului decizional, art. 18 din Codul

administrativ.

1

Reclamantul Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului

pretins vătămat privind accesul la informație de interes public, sancționarea pîrîților

potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în

mod solidar a prejudiciului moral suportat în mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-

a respins cererea de chemare în judecată formulată de Iurie Grecu (f.d.51, 56-60).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că petiția în cadrul unei

proceduri prealabile a fost examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în

raport cu termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar,

au adus la cunoștința destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor

legale.

Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit

de către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul

solicitării, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și

recuperarea prejudiciului cauzat.

Contrar prevederilor art.15 alin. (2) al Legii privind accesul la informație,

fondul nu a reținut existența probelor care să ateste calitatea pârâtului Serghei

Cobîlaș ca responsabil de furnizarea informațiilor, adresarea reclamantului fiind

înregistrată în registrul de evidență a corespondenței Primăriei respective.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind

repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei, deoarece instanța a fost în

imposibilitate de a aprecia legătura cauzală între faptul nefurnizării informației

solicitate, a daunelor, mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului și

solicitarea evaluării lor în echivalent bănesc.

La 10 noiembrie 2020, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, (f.d.62), iar la 11

noiembrie 2020, a prezentat motivarea apelului, solicitînd admiterea acestuia,

casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral

cererea de chemare în judecată (f.d. 63-64).

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea

din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. S-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva

consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș cu privire la

constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație,

sancționarea pîrîților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat. S-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu

împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind repararea

prejudiciului moral cauzat. S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Grecu Iurie împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni în partea

pretenției privind recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație. S-a

constatat încălcarea dreptului accesului la informație a lui Iurie Grecu de către

Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni la examinarea cererii nr. 2 din 02

ianuarie 2020.

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat (f.d.115), apoi, în

aceeași zi, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

2

În motivarea recursului, Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat dreptul

la un proces echitabil.

Recurentul a menționat că instanța de apel a examinat cauza doar în privința

Primăriei s. Ciuciulea, constatînd că i-a fost limitat accesul la informație, însă ce

ține de celelalte pretenții, Curtea de apel le-a respins ca inadmisibile. Drept urmare,

actul judecătoresc nu corespunde normelor de procedură civilă.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte

implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art.

6 CEDO.

Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la

examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile speței, precum și

la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru

de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei,

efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 februarie 2021, iar la 25

februarie 2021, instanța de apel a expediat în adresa părților copia deciziei

(dispozitivul), prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție (f.d. 112).

Decizia motivată din 16 februarie a Curții de Apel Bălți a fost expediată la 17

martie 2021, însă date privind recepționarea acesteia nu există.

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat și motivarea

recursului împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.115,

116-117), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul

Iurie Grecu s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de

depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 25 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs motivată depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d.119). Până la data stabilită pentru examinarea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, a considerat

3

că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 16 iunie 2021, a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul înaintat și a casa decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței

de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din

Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu, în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 2 ianuarie 2020, Iurie Grecu s-a

adresat cu cererea înregistrată cu nr. 2 către consilierul local al satului Ciuciulea

raionul Glodeni Serghei Cobîlaș. Prin această cerere a solicitat să fie informat care

este suma bugetului local pe anul 2020 și din cîte taxe locale este format

bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în parte.

Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de domiciliu.

Prin răspunsul nr. 42 din 10 ianuarie 2020, la cererea lui Iurie Grecu din 2

ianuarie 2020 înregistrată cu nr. 2, Primăria satului Ciuciulea, raionului Glodeni a

comunicat că cererea reclamantului a fost redirecționată către consilierul local,

Serghei Cobîlaș.

Prin răspunsul din 15 ianuarie 2020, consilierul local al satului Ciuciulea

Serghei Cobîlaș a informat Primarul satului Ciuciulea că nu este subiect de drept

la caz și furnizorul informației solicitate, în sensul prevederilor art. 5 al Legii nr. 982

din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Respectiv, a remis Primăriei s.

4

Ciuciulea cererea nr. 2 din 02 ianuarie 2020, pentru a furniza informația solicitată

de Iurie Grecu.

La 15 ianuarie 2020, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni a expediat

în adresa reclamantului copia deciziei nr. 9/1 ”Cu privire la stabilirea taxelor

locale aplicate pe teritoriul Primăriei satului Ciuciulea pentru anul 2020”; copia

deciziei nr. 9/3 ”Cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2020, în primă

lectură” și copia deciziei nr. 9/8 ”Cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul

2020, în a doua lectură”.

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 2 ianuarie 2020, Iurie Grecu

s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat

recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților în

baza art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar din

contul pârâților a prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare de judecată depusă de Iurie Grecu.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată

hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. S-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva

consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș cu privire la

constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație,

sancționarea pîrîților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat. S-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu

împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind repararea

prejudiciului moral cauzat. S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni în partea

pretenției privind recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație. S-a

constatat încălcarea dreptului accesului la informație a lui Iurie Grecu de către

Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni la examinarea cererii nr. 2 din 02

ianuarie 2020.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că nu a fost respectată

procedura prealabilă de reparare a prejudiciului, contrar prevederilor art. 60 alin.

(3) Cod administrativ.

Un alt motiv reținut de către instanța de control judiciar pentru declararea

inadmisibilității acțiunii a constat în faptul că Iurie Grecu a înaintat acțiunea

împotriva consilierului local Serghei Cobâlaș, asfel urmărind inițierea unei acțiuni în

contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitate de

autoritate publică. La fel, nu se constată activitatea administrativă și nu se urmărește

revendicarea unui pretins drept încălcat.

În acest sens, instanța a statuat că, potrivit art. 5 alin. (1) al Legii cu privire la

accesul la informație în coroborare cu prevederile art. 44 alin. (1) Cod administrativ,

consilierul local Serghei Cobîlaș nu este autoritate publică, respectiv față de acesta

nu poate fi înaintată acțiune în contencios administrativ.

În același timp, instanța de apel a conchis de a constata nesoluționarea în

termen de către Primăria s. Ciuciulea, raionul Glodeni a cererii depuse de Iurie

Grecu din 02 ianuarie 2020 cu nr. 2 cu privire la solicitarea informației.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

5

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că soluția dată de către instanța de apel

este prematură și contradictorie.

În susținerea acestei concluzii se vor reitera prevederile art. 219 alin. (1) din

Codul administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Potrivit art. 194 alin. (1) din Codul administrativ în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Reieșind din limitele examinării judiciare a apelului consfințite în norma

enunțată, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel

judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și

materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și

temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Astfel, se constată că, instanța de apel judecând apelul depus de Iurie Grecu,

într-un mod contradictoriu, a conchis pe de o parte încălcarea dreptului accesului la

informație a lui Iurie Grecu de către Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni la

examinarea cererii nr. 2 din 02 ianuarie 2020, iar pe de altă parte a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva

Primăriei satului Ciciulea, r-nul Glodeni în partea pretenției reparării prejudiciului

moral cauzat.

Drept urmare, se stabilește că decizia instanței de apel este contradictorie și nu

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care

s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță.

Astfel, instanța de recurs reține că Curtea de Apel Bălți a declarat inadmisibilă

cerința lui Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu

privire la repararea prejudiciului moral prin prisma art.10, art.60, alin.(3), art. 207,

alin.2 lit. f) din Codul administrativ, motivând că reclamantul nu a satisfăcut

imperativul procedurii prealabile, stabilit de legea generală. Aici instanța de recurs

ține să menționeze principiul fundamental specialia generalibus derogant, altfel spus

dacă atât legea generală cât și legea specială reglementează o materie, legea specială

este aplicabilă.

La speță, acțiunea în contencios administrativ cu privire la accesul la

informație este garantată de legea materială specială – Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un

drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile

acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios

administrativ competentă. Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes

legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru

primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate

la dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

6

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, instanța de recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin

prezenta Lege este eficientizarea procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a) din

Legea nominalizată, dar de asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării

dreptului la informație, care include și repararea prejudiciului.

Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică procedura

administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit exercitarea

prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură prealabilă,

altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) al Legii

privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit cărora acțiunea ce

privește constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care include și

cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța de contencios administrativ.

Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a

solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată

încălcarea dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza

informația. Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța de

recurs a constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se

supune aceluiași regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de

acces la informație, adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a se

pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost

respectată este absolut eronată, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea

specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere

dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din

Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea

neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de

lege.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul

liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși

substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

În ce privește aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai

2000, Curtea Supremă de Justiție la caz nu poate satisface pretenția de a decide

aplicarea unor sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, la rejudecarea prezentei

cauze în ordine de apel, pornind de la aplicarea Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000,

7

urmează să determine dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel și faptul că lichidarea

acestora nu este posibilă în cadrul procedurii de examinare în recurs, iar instanța de

recurs, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o

soluție finală în acest caz, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea

deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și restituirea cauzei spre

rejudecare. Or, Curtea de Apel Bălți nu s-a expus asupra fondului cauzei cu privire

la repararea prejudiciului moral și totodată, urmează să determine dacă autoritatea

publică poate fi sancționată în temeiul legii.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu

împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Serghei Cobîlaș și

Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni cu privire la constatarea recunoașterii

dreptului pretins vătămat de acces la informație și repararea prejudiciului moral, cu

restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca –Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Vladimir Timofti

Anatolie Țurcan

Nicolae Craiu

8