3ra-603/21 — accesul la informatie

3ra-603/21 — accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-603/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

Vera Iațcu și Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni, Consiliului local al satului

Ciuciulea, raionul Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins

vătămat de acces la informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 5 februarie 2020, Iurie Grecu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu și Primăriei

satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea recunoașterii dreptului

pretins vătămat de acces la informația de interes public, sancționarea pîrîților

potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea

în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la data de 2 ianuarie

2020, s-a adresat cu cererea înregistrată cu nr. 3 către consilierul local al satului

Ciuciulea raionul Glodeni Vera Iațcu. Prin această cerere a solicitat să fie informat

care este suma bugetului local pe anul 2020 și din cîte taxe locale este format

bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în parte.

În termenul prevăzut de lege, ce a expirat la 24 ianuarie 2020, reclamantul nu a

primit răspuns la informațiile de interes public solicitate.

În drept, a invocat prevederile articolelor 1 alin. (3), 45, 34 alin. (1) din

Constituție, articolele 2 lit. b), 5 alin. (2) lit. b), c), 10 alin. (3), 11 alin. (1) din

Legea privind accesul la informație, articolul 20 alin. (1) din Legea privind statutul

alesului local, articolul 8 alin. (1) Codul de conduită a funcționarului public, art. 6

1

lit. b) din Legea privind transparența procesului decizional, art. 18 din Codul

administrativ.

Reclamantul Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului

pretins vătămat privind accesul la informație de interes public, sancționarea pîrîților

potrivit prevederilor art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în

mod solidar a prejudiciului moral suportat în mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-

a respins cererea de chemare în judecată formulată de Iurie Grecu (f.d.45, 52-56).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că petiția în cadrul unei

proceduri prealabile a fost examinată în termen, pârâții respectând cadrul legal în

raport cu termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către petiționar,

au adus la cunoștința destinatarului răspunsul oficial, cu solicitarea concretizărilor

legale.

Prin urmare, instanța de fond a constatat caracterul deplin al răspunsului oferit

de către pârâți la cererea adresată de către petiționar reieșind din conținutul

solicitării, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și

recuperarea prejudiciului cauzat.

Contrar prevederilor art.15 alin. (2) al Legii privind accesul la informație,

fondul nu a reținut existența probelor care să ateste calitatea pârâtei Vera Iațcu ca

responsabil de furnizarea informațiilor, adresarea reclamantului fiind înregistrată

în registrul de evidență a corespondenței Primăriei respective.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința netemeinicei pretenției privind

repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei, deoarece instanța a fost în

imposibilitate de a aprecia legătura cauzală între faptul nefurnizării informației

solicitate, a daunelor, mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului și

solicitarea evaluării lor în echivalent bănesc.

La 10 noiembrie 2020, Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, (f.d.64), iar la 10

noiembrie 2020, a prezentat motivarea apelului, solicitînd admiterea acestuia,

casarea hotărîrii cu emiterea unei noi prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată (f.d. 65-66).

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea

din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și declarată

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva

consilierului local Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu și Primăria satului

Ciuciulea raionul Glodeni cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins

vătămat de acces la informație, sancționarea pîrîților și repararea în mod solidar a

prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

La 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat (f.d.125), apoi, în

aceeași zi, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 16 martie 2021 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

În motivarea recursului, Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat dreptul

la un proces echitabil.

2

Recurentul a menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel au

examinat cauza numai sub aspectul unei singure pretenții, și anume, ceea ce ține de

repararea prejudiciului moral pe care au respins-o ca inadmisibilă, celelalte pretenții

rămânând neexaminate. Drept urmare, actul judecătoresc nu corespunde normelor

de procedură civilă.

În opinia recurentului cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte

implicată în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art.

6 CEDO.

Iurie Grecu a menționat că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la

examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile speței, precum și

la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul spectru

de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei,

efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 16 martie 2021, iar la 25 martie

2021, instanța de apel a expediat în adresa părților copia deciziei (dispozitivul), prin

scrisoare recomandată cu aviz de recepție (f.d. 118).

La 30 martie 2021, Iurie Grecu a recepționat decizia din 16 martie 2021 a

Curții de Apel Bălți, fapt confirmat prin semnătura olografă de pe avizul de recepție

(f.d. 122).

La 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat și motivarea

recursului împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.123-

125), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Pe 16 aprilie 2021, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia

deciziei motivate din 16 martie 2021, însă date privind recepționarea acesteia la

dosar lipsesc.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul

Iurie Grecu s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de

depunere a recursului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 28 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs motivată depusă de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d.128). Până la data stabilită pentru examinarea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

3

de Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, a considerat

că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 21 iulie 2021, a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul înaintat și a casa decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței

de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din

Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu, în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 2 ianuarie 2020, Iurie Grecu s-a

adresat cu cererea înregistrată cu nr. 3 către consilierul local al satului Ciuciulea

raionul Glodeni, Vera Iațcu. Prin această cerere a solicitat să fie informat care este

suma bugetului local pe perioada anului 2020 și din cîte taxe locale este

format bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în

parte. Informația dată a solicitat să-i fie prezentată în formă scrisă la adresa de

domiciliu.

Prin răspunsul nr. 39 din 10 ianuarie 2020, semnat de consilierul local

Vera Iațcu, la cererea lui Iurie Grecu din 2 ianuarie 2020 înregistrată cu nr. 3,

Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni, a expediat în adresa reclamantului

copia deciziei nr. 9/1 ”Cu privire la stabilirea taxelor locale aplicate pe

teritoriul Primăriei s. Ciuciulea pentru anul 2020”; copia deciziei nr. 9/3 ”Cu privire

la aprobarea bugetului local pentru anul 2020, în primă lectură”; copia deciziei nr.

4

9/8 ”Cu privire la aprobarea bugetului local pentru anul 2020, în a doua lectură.

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 2 ianuarie 2020, Iurie Grecu

s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat

recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților în

baza art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar din

contul pârâților a prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare de judecată depusă de Iurie Grecu.

Judecând apelul declarat de Iurie Grecu, instanța de apel a considerat

neîntemeiată hotărârea primei instanțe, emisă în rezultatul aplicării și interpretării

eronate a normalelor de drept material, cât și cu aprecierea eronată a circumstanțelor

cauzei, fapt ce a determinat admiterea apelului declarat și casarea hotărârii din 21

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, declarând inadmisibilă acțiunea înaintată de

Iurie Grecu împotriva consilierului local Vera Iațcu și Primăria satului Ciuciulea cu

privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la informație,

sancționarea pîrîților și repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că nu a fost respectată

procedura prealabilă de reparare a prejudiciului, contrar prevederilor art. 60 alin.

(3) Cod administrativ.

Un alt motiv reținut de către instanța de control judiciar pentru declararaea

inadmisibilității acțiunii a constat în nerevendicarea, de către reclamant, a încălcării

vreunui drept al său prin activitatea administrativă a Consiliului sătesc Ciuciulea

raionul Glodeni. Or, potrivit prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă, cînd

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17.

În acest sens, instanța a statutat că, pentru a pune în mișcare o acțiune în

judecată, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor exigențe, cum ar fi:

vătămarea unui drept al reclamantului, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ, respectarea procedurii prealabile, a competenței jurisdicționale,

existența împuternicirilor și a capacității procesuale etc, ceea ce în situația din

speță nu s-a realizat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție apreciază concluzia instanței de apel ca fiind contradictorie

circumstanțelor cauzei, rezultând din interpretarea eronată a normelor de drept

material și procedural.

La caz, se atestă că instanțele ierarhic inferioare au constatat că Iurie Grecu a

solicitat o informație de interes public.

Instanța de recurs, din analiza materialelor cauzei, care au fost obiect de

cercetare în instanța de fond și în instanța de apel, constată că, deși ambele instanțe

au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație de interes public, și anume care

este suma bugetului local pe perioada anului 2020 și din cîte taxe locale este

format bugetul local, care sunt taxele locale și cît constituie fiecare taxă locală în

parte, aplicabilă prezentului caz fiind Legea privind accesul la informație nr. 982 -

XIV din 11 mai 2000, totuși instanțele ierarhic inferioare au confundat dreptul

cetățeanului la acces la informație, stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 cu

dreptul cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul administrativ, în

5

acest sens au condiționat greșit aplicarea prevederilor art. 76 alin. (2) și art. 75 din

Codul administrativ, cât și faptul că Iurie Grecu urma să prezinte cererea cu

motivarea obiectului.

În această ordine de idei, cererea lui Iurie Grecu, înregistrată cu nr. 3 din 2

ianuarie 2020, nu poate fi calificată ca petiție și nu poate fi sancționată conform

prevederilor art. 76 din Codul administrativ, întrucât în esența ei, este o cerere de

acces la informații oficiale.

Așadar, relevante pentru judecarea cauzei sunt prevederile art. 4 din Legea

privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, care reglementează

principiile politicii statului în domeniul accesului la informațiile oficiale și conform

cărora oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a

face cunoscute informațiile oficiale.

Potrivit art. 10 din Legea enunțată supra, persoana are dreptul de a solicita

furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate

în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație.

Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu

caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.

Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege

este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Articolul 5 alin. (1), (2) lit. a) din aceiași Lege prevede că, subiecți ai prezentei

legi sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt autoritățile publice centrale și

locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii

Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul,

administrația publică, autoritatea judecătorească.

Conform art. 6 din Legea nominalizată, în sensul prezentei legi, informații

oficiale sânt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile

legii de către alți subiecți de drept.

Conform art. 11 alin. (1) pct. 2-4 al aceleiași Legi, furnizorul de informații, în

conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să garanteze liberul acces la

informație, să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în

scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității

naționale și să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Totodată, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 34 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei de a avea acces la orice

informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit

competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor

asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

În hotărârea nr. 19 din 22 iunie 2015 pentru interpretarea art. 34 alin. (3) din

Constituție (accesul la informație), în sensul identificării limitelor restrângerii unor

drepturi de acces la informație, Curtea Constituțională a notat că dreptul la

informație este dreptul de a solicita informații de la autoritățile și instituțiile publice.

Acest drept comportă două aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a primi

informații.

În acest sens, Curtea Constituțională a menționat că orice autoritate și/sau

6

instituție publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu există

un motiv legitim de a refuza aceste solicitări.

La fel, Curtea Constituțională a mai notat că democrația se bazează pe

consimțământul cetățenilor, iar consimțământul necesită o informare prealabilă a

cetățenilor cu privire la problemele de interes public, inclusiv în ceea ce ține de

utilizarea banilor publici.

De asemenea, instanța de recurs reține că, prin justificare a interesului se

înțelege explicarea și dovada scopului pentru care se cere informația. Solicitantul nu

este obligat să dea explicații referitor la scopul utilizării ulterioare a informației, iar

furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicații. Prin urmare, în documentele

ce conțin informația solicitată, este inoportună indicarea scopului pentru care este

eliberată.

Ca urmare, Colegiul lărgit concluzionează că, din analiza prevederilor enunțate

rezultă că solicitantul este degrevat de obligația de a-și justifica interesul pentru care

solicită informația.

Mai mult, informația de interes public este acea informație care privește

activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice,

indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice

informații care se referă la sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități

publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii,

constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

În continuare, instanța de recurs subliniază că Iurie Grecu în cererea de acces la

informație expres solicită furnizarea informației la domiciliu, indicând în antetul

cererii suficiente date pentru a fi identificat, însă prezentele circumstanțe de fapt au

fost omise de instanțele de judecată.

Instanța de recurs observă că art. 12 din Legea privind accesul la informație nr.

982-XIV din 11 mai 2000, stipulează că informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția

solicitanților în baza unei cereri scrise sau verbale.

În ceea ce ține de cererea scrisă, aceeași dispoziție prevede că aceasta trebuie

să conțină detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate

(a unei părți sau unor părți ale acesteia), modalitatea acceptabilă de primire a

informației solicitate, date de identificare ale solicitantului.

Articolul 13 alin. (1) din Legea nominalizată a stabilit modalitățile accesului la

informațiile oficiale și anume: a) audierea informației pasibile de o expunere

verbală; b) examinarea documentului (unor părți ale acestuia) la sediul instituției; c)

eliberarea copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți ale

acestora); d) eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale

acestora) într-o altă limbă decît cea a originalului, pentru o plată suplimentară; e)

expedierea prin poștă (inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document,

informație (de pe unele părți ale acestora), copiei de pe traducerea documentului,

informației într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă.

În conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea enunțată supra, cererea scrisă care

satisface condițiile enunțate în art. 12 alin. (2) din aceeași Lege, este examinată și

satisfăcută de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor.

Instanța de recurs consideră necesar să explice prezenta dispoziție. De fapt,

scopul acesteia era de a obliga autoritatea competentă să satisfacă cererea întocmai.

Cu referire la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea privind accesul la informație nr.

982-XIV din 11 mai 2000, toate informațiile solicitate trebuie puse la dispoziția

7

solicitantului, și nu parțial. La fel trebuie respectată modalitatea prevăzută de

solicitant a informației solicitate.

La caz, solicitantul a respectat condițiile prevăzute la art. 12 alin. (2) din Legea

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 în ceea ce ține de cerere, respectiv autoritatea

competentă avea obligația de a pune la dispoziția solicitantului informația în forma

solicitată. Astfel, instanța de recurs a reținut că instanțele ierarhic inferioare nu au

interpretat corect prezenta dispoziție, or aplicând-o la caz, consilierul local al satului

Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu și autoritățile pârâte trebuiau să livreze

informația solicitată la domiciliu prin poștă.

Astfel, pretenția lui Iurie Grecu privind constatarea faptului încălcării dreptului

la informații oficiale prematur a fost respinsă de instanțele ierarhic inferioare.

Luând în considerație că această pretenție este succedată de alte pretenții, care

de asemenea nu au fost examinate de instanțele ierarhic inferioare, instanța de recurs

nu se va expune asupra temeiniciei acestora anticipat examinării întregului fond.

În ce privește aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai

2000, Curtea Supremă de Justiție la caz nu poate satisface pretenția de a decide

aplicarea unor sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, la rejudecarea prezentei

cauze în ordine de apel, pornind de la aplicarea Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000,

urmează să determine dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Instanța de recurs mai observă că instanțele de judecată nu au stabilit ce tip de

acțiune a înaintat Iurie Grecu.

În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ,

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în

parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea

autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c)

impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d)

constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act

administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau

e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control

normativ).

Conform art. 211 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, în cererea de chemare

în judecată se indică pretențiile reclamantului.

La caz, se atestă că Iurie Grecu a solicitat recunoașterea vătămării unui drept,

solicitare, care nu se încadrează în prevederile art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ, dar care ar fi pretenția subsecventă la acțiunea în obligare.

Din conținutul art. 231 alin. (2) în coroborare cu art. 219 alin. (1) și (2) din

Codul administrativ, rezultă că instanța de apel era obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu, totodată să depună eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, inclusiv concretizarea pretențiilor din acțiune.

Astfel, instanța de apel, în temeiul art. 213 din Codul administrativ, urma să

stabilească lui Iurie Grecu un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume să-și

concretizeze pretenția, prin prisma art. 206 alin. (1) din Codul administrativ.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că pretenția privind recunoașterea

vătămării dreptului de acces la informație prematur a fost declarată inadmisibilă de

către instanța de apel, ori urma să-i fie acordat lui Iurie Grecu un termen pentru a-și

concretiza pretenția în sensul prevăzut de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ.

8

Prin urmare, în cazul stabilirii tipului acțiunii instanța se va putea expune și

asupra pretenției privind repararea prejudiciului moral, care potrivit art. 21 alin. (3)

din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie o

încălcare a dreptului de acces la informații și prin prisma art. 23 alin. (1) acest drept

poate fi apărat direct în instanța de contencios administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Curtea de Apel

Bălți nu a stabilit tipul acțiunii, împotriva căror subiecții indicați de reclamant poate

fi îndreptată acțiunea, dar nici nu a întreprins măsuri în sensul art. 219 din Codul

administrativ pentru a înlătura greșelile de formă, explicarea cererii neclare, precum

și depunerea corectă a acțiunii, corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei

în ordine de recurs nu este posibilă, nefiind examinat fondul litigiului, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia necesității admiterii recursului, casării deciziei din data de 16

martie 2021 a Curții de Apel Bălți și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o

nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată, ori lichidarea încălcărilor

admise de către instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în

ordine de recurs.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu

consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Vera Iațcu și Primăria

satului Ciuciulea raionul Glodeni, Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul

Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat de acces la

informație și repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei la rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

9

10