3ra-196/21 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-196/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-196/21
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș
ÎNCHEIERE
03 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Grecu,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu
împotriva consilierului satului Ciuciulea Popovici Ruslan, secretarului interimar al
Consiliului sătesc Vera Boghiu, Consiliului sătesc Ciuciulea, raionul Glodeni cu
privire la constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins
vătămat la informație, repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
casat hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a
emis o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea lui Iurie Grecu,
constată:
La 24 februarie 2020 Iurie Grecu a depus acțiunea în procedura contenciosului
administrativ împotriva consilierului satului Ciuciulea Popovici Ruslan, secretarului
interimar al Consiliului sătesc Vera Boghiu, Consiliului sătesc Ciuciulea, raionul
Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. 77 din 12.02.2020,
constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, repararea în mod
solidar a prejudiciului moral cauzat estimat la suma de 3 000 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul Iurie Grecu a indicat că la data de 07
februarie 2020 cu nr. 29 a depus cerere către consilierul satului Ciuciulea Popovici
Ruslan, prin care a solicitat să fie informat câți lei publici din bugetul Primăriei
satului Ciuciulea, r-nul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de
la Primăria satului Ciuciulea, r-nul Glodeni până la piața agricolă din sat.
Reclamantul a menționat că la data de 12.02.2020 a primit răspunsul
înregistrat cu nr. 77 la informația, însă nu este de acord cu acesta.
Consideră că prin acțiunile și inacțiunile consilierului satului Ciuciulea
Popovici Ruslan, secretarului interimar al Consiliului sătesc Vera Boghiu,
Consiliului sătesc Ciuciulea, raionul Glodeni i s-a îngrădit dreptul la informații de
interes public, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea
1
și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova care trebuie să
beneficieze de drepturile garantate de Constituție și alte Legi.
Prin hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva
consilierului satului Ciuciulea Popovici Ruslan, secretarului interimar al Consiliului
sătesc Vera Boghiu, Consiliului sătesc Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la
constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat
la informație, repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. (f.d. 41, 48-52)
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Iurie Grecu
la data de 07.02.2020 s-a adresat către consilierul satului Ciuciulea Ruslan Popovici
cu cerere, fiind înregistrată cu nr. 29, prin care a solicitat să fie informat câți lei
publici din bugetul Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni s-au cheltuit pentru
renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni până
la piața agricolă din sat. Consilierul satului Ciuciulea, Ruslan Popovici prin
răspunsul la cerere a informat solicitantul nerespectarea prevederilor art. 74 alin. (1)
lit. d) din Codul administrativ și condiția de înlăturare a neajunsurilor specificată în
art. 76 alin. (2) din Codul administrativ, acordându-i-se un termen de 5 zile
calendaristice pentru înlăturarea neajunsurilor.
În concluzie, instanța de fond a constatat caracterul legal al răspunsului oferit
de către consilierul satului Ciuciuleni, Ruslan Popovici și secretarul interimar al
Consiliului sătesc Vera Boghiu la cererea adresată de către Iurie Grecu, fiind în
cadrul legal, în termenul stabilit de lege și în limitele legale fără a leza raporturile
dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a drepturilor
solicitantului.
De asemenea, instanța de fond a reținut că solicitarea lui Iurie Grecu de
reparare a prejudiciului moral în mod solidar de la pârâți în sumă de 3000 lei sunt
apreciate critic, fiind o derivată, care reiese din solicitarea de bază, respinsă de
instanța de judecată în baza împrejurărilor constatate.
La data de 24 septembrie 2020 Iurie Grecu a depus apel nemotivat, ulterior,
la 29 septembrie 2020 a depus apel motivat, conformându-se prevederilor legale cu
privire la termenul de depunere a apelului.
Prin decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat hotărârea
din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a emis o nouă
decizie, prin care s-a declarat inadmisiblă acțiunea de contencios administrativ la
cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva consilierului
satului Ciuciulea Popovici Ruslan, secretarului interimar al Consiliului sătesc Vera
Boghiu, Consiliului sătesc Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea
nulității răspunsului, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la
informație, repararea prejudiciului moral. (f.d. 87, 88-94)
În susținerea concluziei sale instanța de apel a constatat că o acțiune în
contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva unei autorității publice,
fiind contestată activitatea administrativă a acestei autorități. Într-o acțiune în
contencios administrativ, calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică,
sau o autoritate asimilată acesteia. În speță, Iurie Grecu a înaintat acțiunea împotriva
consilierului satului Ciuciuleni Ruslan Popovici și secretarul interimar al Consiliului
sătesc Ciuciuleni Vera Boghiu, astfel, fiind urmărită inițierea unei acțiuni în
2
contencios administrativ împotriva unui subiect care nu întrunește calitatea de
autoritatea publică.
Totodată, instanța de apel a reținut că prin emiterea de către consilierul satului
Ciuciuleni Ruslan Popovici și secretarul interimar al Consiliului sătesc Ciuciuleni
Vera Boghiu a răspunsului nr. 77 din 12.02.2020, lui Iurie Grecu nu i se încalcă
careva drept, ultimul având posibilitatea de a înlătura neajunsurile, după care
instituția să se expună în fond asupra petiției.
Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral instanța de
apel a menționat că atunci când o persoană își revendică drepturile încălcate prin
emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual, fie prin
activitatea administrativă, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin
activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare a
prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest sens.
La caz, această procedură prevăzută de lege, nu este respectată, ori cererea de
reparare a prejudiciului nu a fost adresată de către Iurie Grecu, în prealabil, părții
pârâte, precum și nici nu se atestă existența vreunui act emis de autoritatea pârâtă în
acest sens.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Iurie Grecu a depus recurs,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de
Apel Bălți și a hotărârii din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul
central, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii, precum și repararea
în mod solidar de la intimați a prejudiciului moral în mărime de 4000 lei. (f.d. 95,
102-103)
În motivarea recursului recurentul Iurie Grecu a invocat că instanța de apel nu
s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de apel, fiind dată o
apreciere greșită a probelor prezentate în susținerea acțiunii.
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,
alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de
30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul
împreună cu dosarul judiciar.
Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 15 decembrie 2020.
La data de 22 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs nemotivat împotriva
deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la data de 22 decembrie
2020 a depus recurs motivat, obligația de contestare în termen a fost îndeplinită. (f.d.
95, 102-103)
La 19 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
consilierului satului Ciuciulea Ruslan Popovici și Consiliului sătesc Ciuciulea copia
recursului motivat declarat de către Iurie Grecu. (f.d. 107)
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
3
Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
4
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare
depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Iurie Grecu se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5