2ra-426/24 — achitarea salariului si altor plati pentru perioada lipsei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- achitarea salariului si altor plati pentru perioada lipsei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-426/24 — achitarea salariului si altor plati pentru perioada lipsei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Darii Victor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Darii Victor împotriva Președintelui raionului Drochia, privind achitarea salariului și altor plăți pentru perioada lipsei forțate de la serviciu și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, (Dosarul nr. 2ra-426/24 NR PIGD 2-22150106-01-2ra-12042024) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central, jud. V. Craveț Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă 25 iunie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Darii Victor, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Oxana Parfeni, Președinte, Gheorghe Stratulat, Ion Munteanu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 12 octombrie 2022, Darii Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Președintelui raionului Drochia, privind achitarea salariului și altor plăți pentru perioada lipsei forțate de la serviciu și repararea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că la 01 septembrie 2022 s-a adresat cu cerere către Președintele raionului Drochia, Vasilean Alexei cu privire la punere în aplicare a hotărârii din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Darii Victor împotriva Președintelui raionului Drochia, privind achitarea salariului de funcție șef al serviciului juridic din cadrul Aparatului președintelui raionului Drochia, altor plăți pentru perioada lipsei forțate de la serviciu din vina angajatorului, pentru perioada ianuarie 2020 – 01 septembrie 2022.
La 14 septembrie 2022, a fost informat, prin scrisoarea nr.527 din 12 septembrie 2022, despre faptul că cererea depusă nu poate fi executată.
Reclamantul a considerat că refuzul Președintelui raionului Drochia, Vasilean Alexei este ilegal, astfel fiindu-i cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează în sumă de 50 000 de lei, deoarece repetat i-au încălcat drepturile, cât și legislația Republicii Moldova, prin faptul că până la moment nu a fost executată hotărârea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, fiind irevocabilă și executorie.
Mai mult ca atât, Președintele raionului Drochia, Vasilean Alexei l-a numit pe Ojovan Simion în funcția de șef al serviciului juridic din cadrul Aparatului Președintelui raionului Drochia, ignorând decizia din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție.
În urma concretizării cererii, reclamantul a solicitat încasarea din contul Aparatului Președintelui Drochia salariul ratat pentru perioada 01 februarie 2020–31 decembrie 2020 în sumă de 132000 de lei și concediul pentru anul 2020 în sumă de 12000 de lei, salariul pentru perioada 01 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2021 în sumă de 144000 de lei și concediul pentru anul 2021 în sumă de 12000 de lei; salariul pentru perioada 01 ianuarie 2022 – 31 martie 2022 în sumă de 144000 de lei și concediul pentru anul 2022 în sumă de 12000 de lei, salariul pentru perioada 01 ianuarie 2023 – 31 martie 2023 în sumă de 36000 de lei, cât și repararea prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei. 1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
7. Prin hotărârea din 13 mai 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s- a respins cererea de chemare în judecată depusă de Darii Victor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
8. La 9 iunie 2023, Darii Victor a depus cerere de apel nemotivată, iar la 04 octombrie 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 mai 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
9. Prin decizia din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel depusă de Darii Victor și menținută hotărârea din 13 mai 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prin hotărârea nr.3-40/2020 din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul central, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Darii Victor împotriva Aparatului raionului Drochia, Președintelui r-nului Drochia, președintelui comisiei de concurs, președintelui interimar al comisiei de concurs, vicepreședintelui r-nului Drochia, terți Prodan Ion, Josanu Vitalie și Molodaia Aliona, privind anularea rezultatelor concursului pentru ocuparea funcției vacante de șef al secției juridice din cadrul Aparatului Președintelui r- nului Drochia, achitarea salariului și a prejudiciului moral, acțiunea în contencios administrativ s-a admis parțial.(f.d.79-84).
Prin decizia nr.3a-73/2021 din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Simion Ojovan, reprezentantul Aparatului Președintelui r-nului Drochia, a Președintelui r-nului Drochia și a vicepreședintelui r-nului Drochia împotriva hotărârii din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.85-94).
Prin încheierea nr. 3ra-299/22 din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-au declarat inadmisibile recursurile depuse de Aparatul Președintelui r-nului Drochia, Președintele r-nului Drochia, vicepreședintele r-nului Drochia, reprezentați de Ojovan Simion și Prodan Ion (f.d.95-102).
La 01 septembrie 2022, Darii Victor s-a adresat Președintelui raionului Drochia, Alexei Vasilean cu cerere, solicitând punerea în aplicare a hotărîrii din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, achitarea salariului de funcție al șef serviciului juridic din cadrul Aparatului președintelui raionului Drochia, altor plăți salariale pentru perioada lipsei forțate de la serviciu din vina angajatorului, pentru perioada ianuarie 2020 – 01 septembrie 2022 (f.d.14).
Prin răspunsul nr.527 din 12 septembrie 2022, Președintele raionului Drochia, Alexei Vasilean a respins cererea depusă Darii Victor (f.d.49-50). 2
Din Nota informativă a Aparatului Președintelui r-nului Drochia se confirmă că, începând cu 07 decembrie 2021 până în prezent, funcția publică de conducere de șef al Secției juridice în cadrul Aparatului Președintelui r- nului Drochia este vacantă.
Instanța de apel a notat că, în speță, obiectul juridic litigios constituie încasarea salariului și altor plăți pentru perioada lipsei forțate de la muncă, încasarea prejudiciului moral.
Instanța de apel a reținut că în cererea de chemare în judecată apelantul/reclamant nu a indicat nici o normă legală în baza căreia dânsul își întemeiază pretențiile.
Conform art.118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Reieșind din pretențiile formulate se pretinde încasarea de la angajator în beneficiul salariatului a salariului și a altor plăți de care acesta a fost lipsit în perioada absenței forțate de la muncă.
Din hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, care au valoarea lucrului judecat, astfel că în conformitate cu dispozițiile art.123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane, se atestă că au fost anulate rezultatele concursului la funcția de șef al secției juridice din cadrul Aparatului Președintelui raionului Drochia.
Însă aceasta nu are drept efect automat și nu impune determinarea lui Darii Victor în calitate de câștigător al concursului, cu numirea acestuia în funcție și achitarea salariului de funcție și a altor plăți, pentru ca ultimul să poată beneficia de salariu și altor plăți salariale, cum solicită în prezenta speță apelantul/reclamant.
Astfel că, prin anularea actelor administrative pe motiv de încălcări de procedură, participanții la concurs au revenit la poziția inițială anterior desfășurării concursului: autoritatea publică să inițieze desfășurarea unui nou concurs, iar pretendenții să participe la acesta cu numirea în funcție a unui concurent care ar fi fost declarat cîștigător.
Mai mult, anularea rezultatelor concursului pentru o funcție publică nu constituie temei de a considera că apelantului i s-a refuzat neîntemeiat în angajare pentru a putea beneficia de despăgubiri materiale, or, aceasta nu prezumă că ultimul ar fi fost declarat căștigător, argumentul în acest sens fiind unul declarativ și lipsit de temei legal probant.
Cu referire la prejudiciul moral, instanța de apel a notat că în condițiile în care nu s-a stabilit încălcarea drepturilor reclamantului/apelant Darii Victor, ultimul nu beneficiază de recuperarea despăgubirilor morale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
3
La 29 martie 2024, Darii Victor a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
SOLICITAREA RECURENTULUI
26. În motivarea recursului a menționat că instanța de apel nu a luat în considerare că hotărârea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, care este executorie și irevocabilă, până la moment nu este executată. Mai mult, nu a fost convocată ședința Comisiei de concurs pentru punerea în aplicare a dispozițiilor hotărârii Guvernului nr. 201 din 2009, urmare a hotărârii din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, în care se indică despre faptul că următorul câștigător este Victor Darii. Mai mult, instanțele de judecată au anulat rezultatele concursului și nu însăși concursul.
La 07 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia recursului declarat de Președintele raionului Drochia, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.
Prin referința din 21 mai 2024, Președintele raionului Drochia a solicitat declararea recursului, ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
29. Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. 4 (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
33. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 09 noiembrie 2023. La 23 februarie 2024, decizia motivată din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin intermediul oficiului poștal, Victor Darii, fiind recepționat de ultimul 01 martie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 178).
Astfel, cererea de recurs depusă de Victor Darii, la 29 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă 5 un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Victor Darii conține critici ce vizează simple nemulțumiri subiective față de decizia instanței de apel, fără a evidenția erori de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale 6 a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Victor Darii, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Victor Darii, împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 7 8
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.