2ra-371/25 — anularea dispozitiei de concediere, incasarea platilor salariale pentru absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea dispozitiei de concediere, incasarea platilor salariale pentru absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Recurs declarat dupa 01 septembrie 2023. Recursul este vadit neintemeiat, in temeiul art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedura civila. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-371/25 — anularea dispozitiei de concediere, incasarea platilor salariale pentru absenta fortata de la munca, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Consiliul
raional Orhei,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guțu Dorina
împotriva Consiliului raional Orhei și Președintelui raionului Orhei, Dinu
Țurcanu cu privire la anularea dispoziției de concediere, încasarea plăților
salariale pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-371/25
NR. PIGD 2-22119297-01-2ra-07072025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat,
în temeiul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a
ei.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central, jud. S. Lazari
Instanța de apel: Curtea de Apel Nord, jud. S. Grosu, A. Țihonschi, R. Holban
20 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Consiliul raional Orhei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 august 2022, Guțu Dorina a depus în adresa Judecătoriei Orhei,
sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
raional Orhei și Președintelui raionului Orhei, Dinu Țurcanu cu privire
la anularea dispoziției de concediere, încasarea plăților salariale pentru
absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și obligarea
angajării.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, în baza
dispoziției nr. 649-i din 28 decembrie 2018 „Cu privire la angajare”
emisă de președintele raionului Orhei, Golub Tudor și în baza
contractului individual de muncă, încheiat cu Consiliul Raional Orhei
din 03 ianuarie 2019, Guțu Dorina a fost angajată pe o perioadă
nedeterminată în calitate de XXXXX Serviciul Clădiri Administrative
al Consiliul Raional Orhei, începând cu data de 03 ianuarie 2019.
Evidențiază că, prin decizia nr. 3/5.1 din 07 aprilie 2022, emisă de
Consiliul Raional Orhei, s-a dispus lichidarea serviciului de deservire a
clădirii Consiliului Raional Orhei, cu reducerea statelor de personal.
Precizează că, prin aceeași decizie s-a dispus:
• pct. 2 - se modifică anexele 2 și 3 la Decizia Consiliului Raional
Orhei nr. 3/11 din 22.05.2012 „Cu privire la aprobarea
organigramei, structurii și efectivului statelor de personal ale
subdiviziunii din ordinea Consiliului Raional” cu modificările
ulterioare, conform anexelor nr. 1.2 la prezenta decizie;
• pct. 3 - se abrogă la anexa nr. 112 „Statele de personal al serviciului
de deservire a clădirii Consiliului raional Orhei”, a deciziei
Consiliului raional Orhei nr. 3/11 din 22 mai 2012 „Cu privire la
aprobarea organigramei structurii și efectivului statelor de personal
ale subdiviziunii din subordinea Consiliului Raional Orhei”;
• pct. 4 - președintele raionului va preaviza prin act administrativ
salariații serviciului de administrare a clădirii Consiliului Raional
Orhei despre lichidarea serviciului și concedierea salariaților.
Notează că, prin decizia nr. 182-i din 18 aprilie 2022 „Cu privire la
preavizare”, emisă de președintele Raionului Orhei, s-a dispus
1
preavizarea salariaților despre lichidarea Serviciului de deservire a
clădirilor Consiliului Raional Orhei și reducerea statelor de personal,
desfacerea contractului individual de muncă la expirarea termenului de
2 luni din data aducerii la cunoștință a prezentei decizii.
Susține că, prin Decizia nr. 6/3.2 din 16 iunie 2022, emisă de Consiliul
Raional Orhei, s-a dispus modificarea deciziei Consiliului Raional
Orhei nr. 3/11 din 22 mai 2012 „Cu privire la aprobarea organigramei,
structurii și efectivului statului de personal al subdiviziunilor din
subordinea Consiliului raional”, cu modificările după cum urmează:
• anexa nr. 1 „Organigrama Aparatului Președintelui și
subdiviziunilor din subordinea consiliului”, cu modificările
ulterioare conform Anexei nr. 1 la Decizie;
• anexa nr. 3 „Statele de personal al Aparatului președintelui
raionului”, sintagma „XXXXX” se substituie cu sintagma
„Administrator principal”.
Prin Dispoziția Președintelui raionului Orhei nr. 285-i din 14 iulie 2022
„Cu privire la concediere”, s-a dispus desfacerea contractului individual
de muncă cu Guțu Dorina „XXX Serviciu de deservire a clădirilor
Consiliului Raional Orhei” începând cu data de 15 iulie 2022, în
legătură cu reducerea statelor de personal.
Evidențiază că, funcția deținută de aceasta, „XXXXX”, a fost
substituită cu funcția de „Administrator principal”, trecând din
subordinea Consiliului Raional Orhei în subordinea Președintelui
raionului Orhei, pe când restul salariaților care au deținut funcții în
cadrul Serviciului de deservire al clădirilor Consiliului raional Orhei,
le-au fost propuse și au fost angajați în aceleași funcții, trecute doar în
subordinea Aparatului Președintelui raionului Orhei.
Susține că, contrar prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii,
angajatorul în mod abuziv a eliberat-o din funcție fără a-i propune un
alt loc de muncă sau aceeași funcție pe care a deținut-o și care a trecut
din subordinea Consiliului Raional în subordinea Aparatului
Președintelui Raionului și care a fost redenumită din „XXXXX” în
„administrator principal”.
Menționează că, la 27 iulie 2022, a depus în adresa Președintelui
Raionului Orhei, Dinu Țurcanu o cerere, prin care a solicitat să fie
încadrată în funcția de administrator principal din cadrul Aparatului
Președintelui Raionului Orhei, cerere la care până la moment nu a
primit careva răspuns.
Invocă faptul că, decizia nr. 285-i din 14 iulie 2022, emisă de
Președintele Raionului Orhei, Dinu Țurcanu, prin care s-a dispus
desfacerea contractului individual de muncă, este ilegală, emisă cu
încălcarea termenului imperativ impus de art. 88 alin. (1) lit. b) și alin.
2
(2) din Codul muncii. În condițiile în care decizia de lichidare a
Serviciului de deservire a clădirilor Consiliului Raional Orhei, cu
reducerea statelor de personal a fost emisă la 07 aprilie 2022, decizia de
preavizare a fost emisă la 18 aprilie 2022 și fiind adusă la cunoștința
acesteia la 29 aprilie 2022, iar decizia de desfacere a contractului
individual de muncă a fost emisă la 14 iulie 2022.
În drept, au fost invocate prevederile art. 85, 86, 88, art. 89 alin. (1) –
(2), art. 90, 329, 330, 356 din Codul muncii, art. 5, 9, 17, 20, 69, 70,
206 din Codul administrativ.
La 04 iulie 2023, Guțu Dorina a înaintat cerere de concretizare a
acțiunii, prin care s-a solicitat recunoașterea nulității și anularea
dispoziției nr. 285-I din 14 iulie 2022 „Cu privire la concediere”, emisă
de Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu și încasarea din contul
Consiliului Raional Orhei și Președintelui Raionului Orhei, în
beneficiul Dorinei Guțu, a sumei de 54 000 lei cu titlu de plată pentru
absență forțată de la locul de muncă, a sumei de 25 636,50 lei cu titlu
de penalitate, a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei
de 20 000 lei cu titlu de compensație în locul restabilirii în funcție și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Guțu Dorina către Consiliul Raional Orhei și Președintele Raionului
Orhei, Dinu Țurcanu, cu privire la anularea dispoziției de concediere,
încasarea plăților salariale pentru absența forțată de la muncă, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat
Dispoziția nr. 285-i din 14 iulie 2022 ”Cu privire la concediere”, emisă
de către Președintele Raionului Orhei - Dinu Țurcanu, privind încetarea
contractului individual de muncă cu Guțu Dorina, șef al serviciului de
deservire a clădirilor consiliului raional Orhei. În locul restabilirii la
muncă, s-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul
reclamantei Guțu Dorina, o compensație suplimentară în mărime de 3
(trei) salarii lunare, în sumă de 14 160,00 (paisprezece mii una sută
șaizeci) lei. S-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul
reclamantei Guțu Dorina, suma de 33 040,00 (treizeci și trei mii
patruzeci) lei, cu titlu de despăgubiri pentru absența forțată de la muncă
pentru perioada 15.07.2022 - 15.02.2023. Acțiunea în partea încasării
sumei de 25 636,50 lei cu titlu de penalitate, s-a respins. S-a încasat de
la Consiliul raional Orhei, în beneficiul reclamantei Guțu Dorina, suma
de 4720,00 (patru mii șapte sute douăzeci) lei, cu titlu de prejudiciu
moral. S-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul
reclamantei Guțu Dorina, suma de 4000,00 (patru mii) lei, cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică. S-a încasat de la Consiliul raional Orhei,
în beneficiul statului, suma de 1516,00 (una mie cinci sute șaisprezece)
lei, cu titlu de taxă de stat, pentru admiterea pretenției cu caracter
3
patrimonial și nepatrimonial. În partea pretențiilor reclamantei Guțu
Dorina către Președintele raionului Orhei – Dinu Țurcan, privind
încasarea despăgubirilor salariale, acțiunea s-a respins.
La 26 decembrie 2023, Consiliul raional Orhei a depus cerere de apel
împotriva hotărârii din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 08 decembrie 2023
a Judecătoriei Orhei, sediul Central, iar la 17 iunie 2024 a depus cerere
de apel motivată, prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins
cererea de apel declarată de Consiliul Raional Orhei și s-a menținut
hotărârea din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond
corect și întemeiat a stabilit faptul că, prin decizia Consiliului Raional
Orhei nr. 3/5.1 din 07 aprilie 2022, s-a dispus doar lichidarea serviciului
de deservire a clădiri, ca structură organizatorică, nu și a unităților
funcționale care formau acest serviciu, inclusiv și funcția „XXXXX” ce
i-a fost atribuită Dorinei Guțu prin dispoziția nr. 649-i din 28 decembrie
2018 „Cu privire la angajare” și contractul individual de muncă din 03
ianuarie 2019.
Colegiul civil al Curții de Apel Nord a reținut că, prin informația
eliberată de Cancelaria de Stat a RM nr. 16-104-4927 din 18 mai 2022,
s-a recomandat revizuirea titlului funcției „XXXXX” cu o funcție de
execuție, prevăzută în anexa nr. 10 din Legea nr. 270/2018 privind
sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Or, în conformitate cu
structura și efectivul limită al Consiliului raional Orhei, aprobat prin
Decizia Consiliului raional nr. 3/5.1 din 07.04.2022, funcția de
conducere menționată mai sus nu are prevăzut personal de execuție în
subordine (f. d. 51). Deci, propunerea de revizuire a titlului funcției de
conducere „XXXXX” cu funcția de execuție „Administrator principal”
s-a datorat doar faptului că, reieșind din statele de personal această
funcție nu mai prevedea personal de execuție în subordine. Respectiv,
urmare a recomandării Cancelariei de Stat, funcția deținută de Guțu
Dorina în calitate de „XXXXX” a fost substituită cu funcția de
„Administrator principal”, fapt confirmat prin anexa nr. 3 a Deciziei nr.
6/3.2 din 16 iunie 2022, emisă de Consiliul Raional Orhei și trecută din
subordinea Consiliului Raional Orhei în subordinea Aparatului
Președintelui Raional Orhei.
Instanța de apel a menționat că, instanța de fond just a statuat că, la caz,
revizuirea titlului funcției, nu înseamnă alte atribuții funcționale, fapt
ce se desprinde direct din răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii
din 19 august 2022 (f. d. 78). La fel, atribuțiile funcționale ale unui
4
XXXXX, sunt aceleași ca și ale administratorului principal, chiar dacă
și în cazul ultimului, atribuțiile funcționale sunt evidențiate expres în
Statul de personal, iar la caz fișa postului reclamantei nu a fost
prezentată, însă din conținutul contractului individual de muncă din
03.01.2019, încheiat între Consiliul Raional Orhei și Guțu Dorina nu se
evidențiază toate atribuțiile acesteia, fapt pentru care Colegiul a respins
alegațiile apelantului precum că, cele două funcții vizate dețin atribuții
diferite.
Respectiv, din materialele cauzei Colegiul civil al Curții de Apel Nord
a atestat că, deși serviciul de administrare a fost lichidat, funcția de
„XXXXX” a fost păstrată, fiind schimbată doar denumirea acesteia în
„Administrator principal”.
Mai mult, instanța de apel a reținut că, potrivit informației eliberate de
Inspectoratul de Stat al Muncii nr. G-1128/22 din 19 august 2022, s-a
reținut faptul că angajatorul, în mod eronat a interpretat noțiunea de
„lichidare unitate” și a preavizat despre concediere, în legătură cu
reducerea statelor de personal, toți angajații (fără statut de pensionar
pentru limita de vârstă) din cadrul Serviciului de deservire a clădirilor
Consiliului raional, care a fost lichidat. Or, conform prevederilor
Codului muncii, unitate este definită ca întreprindere, instituție sau
organizație cu statut de persoană juridică, indiferent de tipul de
proprietate, de formă juridică, de organizare și de subordonare
departamentală sau apartenență ramurală. La caz, însă, a avut loc
reducerea statelor de personal, ca rezultat al lichidării serviciului, pe
când unitate/persoana juridică „Consiliul raional Orhei” nu s-a lichidat.
Curtea de apel a evidențiat că, Inspecția Muncii a mai constatat că,
potrivit art. 88 alin. (1) lit. h) Codul muncii, la 18.04.2022, prin
corespondența nr. 02/1-48, angajatorul s-a adresat organului
(organizatorului) sindical în vederea obținerii opiniei consultative
privind concedierea salariaților, 15 persoane din cadrul „Serviciului de
deservire a clădirilor Consiliului Raional Orhei”. Ca răspuns la această
notificare, Comitetul sindical al organizației sindicale primare a
Consiliului Raional Orhei a decis că „notificarea președintelui raional
Orhei” nr. 02/1-8-48 din 18 aprilie 2022, privind concedierea
salariaților membri de sindicat (11 persoane) este concordată cu
legislația în vigoare ce ține de domeniu. Inclusiv, a fost propusă
posibilitatea oferirii locurilor de muncă salariaților concediați.
Propunere ce nu a fost susținută de angajator, deoarece au fost
concediați toți 15 salariați (7 persoane în temeiul art. 86 alin. (1) lit. y1)
și 8 persoane în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii).
Instanța de apel a menționat că, în temeiul art. 88 alin. (1) lit. c) Codul
muncii, odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a
statelor de personal, angajatorul va propune în scris salariatului
5
preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu
condiția că astfel de loc de muncă, funcție există la unitate, iar salariatul
preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia). În
explicația scrisă depusă, angajatorul a declarat că a propus un alt loc de
muncă (fără a fi individualizate, dar propunerea nu a fost susținută de
Guțu Dorina). Însă, la data controlului nu au fost prezentate nici un act
scris care ar confirma că angajatorul, în decursul perioadei de
preavizare de două luni, a propus în scris un careva loc de muncă
existent în Statele de personal al Aparatului Președintelui Raional,
salariaților preavizați, inclusiv Dorinei Guțu.
La fel, instanța de apel a reținut că, Inspecția Muncii a constatat că, deși
conform Dispoziției nr. 182-i din 18.04.2022 „cu privire la preavizare”
salariaților preavizați despre desfacerea contractelor individuale de
muncă în legătură cu reducerea statelor de personal, urma în
corespundere cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. f) Codul muncii, să li se
acorde o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu
pentru căutarea unui loc de muncă (în decursul perioadei de preaviz de
2 luni), fapt ce nu a fost urmărit, iar conform datelor din tabelele de
evidență a timpului de muncă în perioada aprilie 2022 - iunie 2022 se
confirmă că, această prevedere nu s-a respectat de către angajator.
Distinct de cele menționate, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a
conchis că, în cadrul reducerii statelor de personal, ca rezultat al
lichidării Serviciului de deservire al clădirilor Consiliului raional Orhei,
angajatorul a admis abateri de la prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) și f)
din Codul muncii.
Luând în considerație argumentele expuse supra, Colegiul civil al
Curții de Apel Nord a apreciat că, procedura de concediere a salariatului
Guțu Dorina, finalizată cu emiterea Dispoziției Președintelui Raionului
Orhei nr. 285-i din 14 iulie 2022 nu a fost respectată de către angajator,
fapt ce a dus la admiterea cerinței înaintate de reclamantă/intimată Guțu
Dorina, cu anularea ordinului nr. 285-i din 14 iulie 2022 ,,Cu privire la
concediere” de către instanța de fond.
Instanța de apel a notat că, reieșind din faptul că reclamanta nu a
manifestat intenția de a fi restabilită la locul de muncă, solicitând pentru
aceasta compensație, instanța de fond corect a dispus încasarea din
contul Consiliului Raional Orhei în beneficiul Dorinei Guțu a
compensației în mărime de 20 000 lei.
Sub un alt aspect, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a învederat că,
instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încasa suma de 33 040
lei din contul Consiliului raional Orhei în beneficiul Dorinei Guțu cu
titlu de salariu pentru întreaga perioadă a lipsei forțate de la locul de
muncă.
6
Totodată, pentru perioada în care reclamanta/intimată a absentat forțat
de la muncă, Curtea de apel a reținut că, instanța de fond corect a dispus
încasarea din contul Consiliul Raional Orhei în beneficiul Dorinei Guțu,
a salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă până la angajarea
la un alt loc de muncă și anume, pentru intervalul de timp dintre 15 iulie
2022 (data eliberării din funcție) și 16 februarie 2023 (data încadrării
într-o altă instituție), ce constituie șapte luni, reieșind din mărimea
salariului mediul lunar în mărime de 4 720,00 lei atribuit Dorinei Guțu,
potrivit Dispoziției nr. 58-i din 26 ianuarie 2022 „Cu privire la stabilirea
cuantumului salariului de bază pentru anul 2022, emis de președintele
Raionului Orhei, Țurcanu Dinu (f. d. 126), ce constituie suma de 33 040
lei = 4 720 lei x 7 luni.
Colegiul civil al Curții de Apel Nord a reținut că, instanța de fond corect
a dispus încasarea din contul Consiliului Raional Orhei în beneficiul
Dorinei Guțu a prejudiciului moral suportat în rezultatul concedieri
ilegale de la locul de muncă în mărimea unui salariu mediu lunar al
reclamantei, în cuantum de 4 720 lei, pentru că în corespundere cu
prevederile art. 229 alin. (2) Codul muncii, prejudiciul moral se repară
în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți.
Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului
moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea
prejudiciului material ce urmează a fi reparat.
În final, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a constatat că, instanța de
fond corect a admis încasarea cheltuielilor judiciare.
La 12 iunie 2025, Consiliul raional Orhei a depus în adresa Curții
Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 13 februarie
2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat casarea deciziei din
13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord și hotărârii din 08 decembrie
2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi
de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate
anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.
S-a invocat faptul că, instanțele inferioare au aplicat și interpretat greșit
normele dreptului material, ajungând la concluzii eronate.
În drept, s-au invocat prevederile art. 429, art. 430 lit. a), art. 432 alin.
(1) lit. e), art. 434 – art. 435 alin. (1), art. 437, art. 445 alin. (1) lit. b)
din Codul de procedură civilă.
La 07 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul
poștei electronice în adresa avocatului Diana Munteanu, care
acționează în interesele Dorinei Guțu, copia recursului depus de
Consiliul raional Orhei, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință
la recursul declarat.
7
Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Dorina Guțu nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,
în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de
interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,
de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către
Consiliul raional Orhei, a fost înaintat în termen. Or, decizia integrală
din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, i-a fost comunicată
Consiliului raional Orhei la 13 mai 2025, iar cererea de recurs a fost
depusă la 12 iunie 2025, adică în interiorul termenului de 2 luni,
prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.
8
Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care
nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un
control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.
Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată
că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele
legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția
instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale
normelor de drept material sau procesual.
În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a
probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța
constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în
mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei
versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit
nerezonabilă a probelor.
La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în
examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul
determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.
Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate
veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile
instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în
argumente formale de procedură.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul declarat de către Consiliul raional Orhei
împotriva deciziei din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9