2ra-371/25 — Anularea dispoziției de concediere, încasarea plăților salariale pentru absenta forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

La 12 august 2022, Guțu Dorina a depus în adresa Judecătoriei Orhei, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Orhei și Președintelui raionului Orhei, Dinu Țurcanu cu privire la anularea dispoziției de concediere, încasarea plăților salariale pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și obligarea angajării.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, în baza dispoziției nr. 649-i din 28 decembrie 2018 „Cu privire la angajare” emisă de președintele raionului Orhei, Golub Tudor și în baza contractului individual de muncă, încheiat cu Consiliul Raional Orhei din 03 ianuarie 2019, Guțu Dorina a fost angajată pe o perioadă nedeterminată în calitate de XXXXX Serviciul Clădiri Administrative al Consiliul Raional Orhei, începând cu data de 03 ianuarie 2019.

Evidențiază că, prin decizia nr. 3/5.1 din 07 aprilie 2022, emisă de Consiliul Raional Orhei, s-a dispus lichidarea serviciului de deservire a clădirii Consiliului Raional Orhei, cu reducerea statelor de personal.

Precizează că, prin aceeași decizie s-a dispus: • pct. 2 - se modifică anexele 2 și 3 la Decizia Consiliului Raional Orhei nr. 3/11 din 22.05.2012 „Cu privire la aprobarea organigramei, structurii și efectivului statelor de personal ale subdiviziunii din ordinea Consiliului Raional” cu modificările ulterioare, conform anexelor nr. 1.2 la prezenta decizie; • pct. 3 - se abrogă la anexa nr. 112 „Statele de personal al serviciului de deservire a clădirii Consiliului raional Orhei”, a deciziei Consiliului raional Orhei nr. 3/11 din 22 mai 2012 „Cu privire la aprobarea organigramei structurii și efectivului statelor de personal ale subdiviziunii din subordinea Consiliului Raional Orhei”; • pct. 4 - președintele raionului va preaviza prin act administrativ salariații serviciului de administrare a clădirii Consiliului Raional Orhei despre lichidarea serviciului și concedierea salariaților.

Notează că, prin decizia nr. 182-i din 18 aprilie 2022 „Cu privire la preavizare”, emisă de președintele Raionului Orhei, s-a dispus 1 preavizarea salariaților despre lichidarea Serviciului de deservire a clădirilor Consiliului Raional Orhei și reducerea statelor de personal, desfacerea contractului individual de muncă la expirarea termenului de 2 luni din data aducerii la cunoștință a prezentei decizii.

Susține că, prin Decizia nr. 6/3.2 din 16 iunie 2022, emisă de Consiliul Raional Orhei, s-a dispus modificarea deciziei Consiliului Raional Orhei nr. 3/11 din 22 mai 2012 „Cu privire la aprobarea organigramei, structurii și efectivului statului de personal al subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional”, cu modificările după cum urmează: • anexa nr. 1 „Organigrama Aparatului Președintelui și subdiviziunilor din subordinea consiliului”, cu modificările ulterioare conform Anexei nr. 1 la Decizie; • anexa nr. 3 „Statele de personal al Aparatului președintelui raionului”, sintagma „XXXXX” se substituie cu sintagma „Administrator principal”.

Prin Dispoziția Președintelui raionului Orhei nr. 285-i din 14 iulie 2022 „Cu privire la concediere”, s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă cu Guțu Dorina „XXX Serviciu de deservire a clădirilor Consiliului Raional Orhei” începând cu data de 15 iulie 2022, în legătură cu reducerea statelor de personal.

Evidențiază că, funcția deținută de aceasta, „XXXXX”, a fost substituită cu funcția de „Administrator principal”, trecând din subordinea Consiliului Raional Orhei în subordinea Președintelui raionului Orhei, pe când restul salariaților care au deținut funcții în cadrul Serviciului de deservire al clădirilor Consiliului raional Orhei, le-au fost propuse și au fost angajați în aceleași funcții, trecute doar în subordinea Aparatului Președintelui raionului Orhei.

Susține că, contrar prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, angajatorul în mod abuziv a eliberat-o din funcție fără a-i propune un alt loc de muncă sau aceeași funcție pe care a deținut-o și care a trecut din subordinea Consiliului Raional în subordinea Aparatului Președintelui Raionului și care a fost redenumită din „XXXXX” în „administrator principal”.

Menționează că, la 27 iulie 2022, a depus în adresa Președintelui Raionului Orhei, Dinu Țurcanu o cerere, prin care a solicitat să fie încadrată în funcția de administrator principal din cadrul Aparatului Președintelui Raionului Orhei, cerere la care până la moment nu a primit careva răspuns.

Invocă faptul că, decizia nr. 285-i din 14 iulie 2022, emisă de Președintele Raionului Orhei, Dinu Țurcanu, prin care s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă, este ilegală, emisă cu încălcarea termenului imperativ impus de art. 88 alin. (1) lit. b) și alin. 2 (2) din Codul muncii. În condițiile în care decizia de lichidare a Serviciului de deservire a clădirilor Consiliului Raional Orhei, cu reducerea statelor de personal a fost emisă la 07 aprilie 2022, decizia de preavizare a fost emisă la 18 aprilie 2022 și fiind adusă la cunoștința acesteia la 29 aprilie 2022, iar decizia de desfacere a contractului individual de muncă a fost emisă la 14 iulie 2022.

În drept, au fost invocate prevederile art. 85, 86, 88, art. 89 alin. (1) – (2), art. 90, 329, 330, 356 din Codul muncii, art. 5, 9, 17, 20, 69, 70, 206 din Codul administrativ.

La 04 iulie 2023, Guțu Dorina a înaintat cerere de concretizare a acțiunii, prin care s-a solicitat recunoașterea nulității și anularea dispoziției nr. 285-I din 14 iulie 2022 „Cu privire la concediere”, emisă de Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu și încasarea din contul Consiliului Raional Orhei și Președintelui Raionului Orhei, în beneficiul Dorinei Guțu, a sumei de 54 000 lei cu titlu de plată pentru absență forțată de la locul de muncă, a sumei de 25 636,50 lei cu titlu de penalitate, a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 20 000 lei cu titlu de compensație în locul restabilirii în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Guțu Dorina către Consiliul Raional Orhei și Președintele Raionului Orhei, Dinu Țurcanu, cu privire la anularea dispoziției de concediere, încasarea plăților salariale pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat Dispoziția nr. 285-i din 14 iulie 2022 ”Cu privire la concediere”, emisă de către Președintele Raionului Orhei - Dinu Țurcanu, privind încetarea contractului individual de muncă cu Guțu Dorina, șef al serviciului de deservire a clădirilor consiliului raional Orhei. În locul restabilirii la muncă, s-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul reclamantei Guțu Dorina, o compensație suplimentară în mărime de 3 (trei) salarii lunare, în sumă de 14 160,00 (paisprezece mii una sută șaizeci) lei. S-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul reclamantei Guțu Dorina, suma de 33 040,00 (treizeci și trei mii patruzeci) lei, cu titlu de despăgubiri pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 15.07.2022 - 15.02.2023. Acțiunea în partea încasării sumei de 25 636,50 lei cu titlu de penalitate, s-a respins. S-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul reclamantei Guțu Dorina, suma de 4720,00 (patru mii șapte sute douăzeci) lei, cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul reclamantei Guțu Dorina, suma de 4000,00 (patru mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. S-a încasat de la Consiliul raional Orhei, în beneficiul statului, suma de 1516,00 (una mie cinci sute șaisprezece) lei, cu titlu de taxă de stat, pentru admiterea pretenției cu caracter 3 patrimonial și nepatrimonial. În partea pretențiilor reclamantei Guțu Dorina către Președintele raionului Orhei – Dinu Țurcan, privind încasarea despăgubirilor salariale, acțiunea s-a respins.

La 26 decembrie 2023, Consiliul raional Orhei a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, iar la 17 iunie 2024 a depus cerere de apel motivată, prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea de apel declarată de Consiliul Raional Orhei și s-a menținut hotărârea din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect și întemeiat a stabilit faptul că, prin decizia Consiliului Raional Orhei nr. 3/5.1 din 07 aprilie 2022, s-a dispus doar lichidarea serviciului de deservire a clădiri, ca structură organizatorică, nu și a unităților funcționale care formau acest serviciu, inclusiv și funcția „XXXXX” ce i-a fost atribuită Dorinei Guțu prin dispoziția nr. 649-i din 28 decembrie 2018 „Cu privire la angajare” și contractul individual de muncă din 03 ianuarie 2019.

Colegiul civil al Curții de Apel Nord a reținut că, prin informația eliberată de Cancelaria de Stat a RM nr. 16-104-4927 din 18 mai 2022, s-a recomandat revizuirea titlului funcției „XXXXX” cu o funcție de execuție, prevăzută în anexa nr. 10 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Or, în conformitate cu structura și efectivul limită al Consiliului raional Orhei, aprobat prin Decizia Consiliului raional nr. 3/5.1 din 07.04.2022, funcția de conducere menționată mai sus nu are prevăzut personal de execuție în subordine (f. d. 51). Deci, propunerea de revizuire a titlului funcției de conducere „XXXXX” cu funcția de execuție „Administrator principal” s-a datorat doar faptului că, reieșind din statele de personal această funcție nu mai prevedea personal de execuție în subordine. Respectiv, urmare a recomandării Cancelariei de Stat, funcția deținută de Guțu Dorina în calitate de „XXXXX” a fost substituită cu funcția de „Administrator principal”, fapt confirmat prin anexa nr. 3 a Deciziei nr. 6/3.2 din 16 iunie 2022, emisă de Consiliul Raional Orhei și trecută din subordinea Consiliului Raional Orhei în subordinea Aparatului Președintelui Raional Orhei.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond just a statuat că, la caz, revizuirea titlului funcției, nu înseamnă alte atribuții funcționale, fapt ce se desprinde direct din răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii din 19 august 2022 (f. d. 78). La fel, atribuțiile funcționale ale unui 4 XXXXX, sunt aceleași ca și ale administratorului principal, chiar dacă și în cazul ultimului, atribuțiile funcționale sunt evidențiate expres în Statul de personal, iar la caz fișa postului reclamantei nu a fost prezentată, însă din conținutul contractului individual de muncă din 03.01.2019, încheiat între Consiliul Raional Orhei și Guțu Dorina nu se evidențiază toate atribuțiile acesteia, fapt pentru care Colegiul a respins alegațiile apelantului precum că, cele două funcții vizate dețin atribuții diferite.

Respectiv, din materialele cauzei Colegiul civil al Curții de Apel Nord a atestat că, deși serviciul de administrare a fost lichidat, funcția de „XXXXX” a fost păstrată, fiind schimbată doar denumirea acesteia în „Administrator principal”.

Mai mult, instanța de apel a reținut că, potrivit informației eliberate de Inspectoratul de Stat al Muncii nr. G-1128/22 din 19 august 2022, s-a reținut faptul că angajatorul, în mod eronat a interpretat noțiunea de „lichidare unitate” și a preavizat despre concediere, în legătură cu reducerea statelor de personal, toți angajații (fără statut de pensionar pentru limita de vârstă) din cadrul Serviciului de deservire a clădirilor Consiliului raional, care a fost lichidat. Or, conform prevederilor Codului muncii, unitate este definită ca întreprindere, instituție sau organizație cu statut de persoană juridică, indiferent de tipul de proprietate, de formă juridică, de organizare și de subordonare departamentală sau apartenență ramurală. La caz, însă, a avut loc reducerea statelor de personal, ca rezultat al lichidării serviciului, pe când unitate/persoana juridică „Consiliul raional Orhei” nu s-a lichidat.

Curtea de apel a evidențiat că, Inspecția Muncii a mai constatat că, potrivit art. 88 alin. (1) lit. h) Codul muncii, la 18.04.2022, prin corespondența nr. 02/1-48, angajatorul s-a adresat organului (organizatorului) sindical în vederea obținerii opiniei consultative privind concedierea salariaților, 15 persoane din cadrul „Serviciului de deservire a clădirilor Consiliului Raional Orhei”. Ca răspuns la această notificare, Comitetul sindical al organizației sindicale primare a Consiliului Raional Orhei a decis că „notificarea președintelui raional Orhei” nr. 02/1-8-48 din 18 aprilie 2022, privind concedierea salariaților membri de sindicat (11 persoane) este concordată cu legislația în vigoare ce ține de domeniu. Inclusiv, a fost propusă posibilitatea oferirii locurilor de muncă salariaților concediați. Propunere ce nu a fost susținută de angajator, deoarece au fost concediați toți 15 salariați (7 persoane în temeiul art. 86 alin. (1) lit. y1) și 8 persoane în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii).

Instanța de apel a menționat că, în temeiul art. 88 alin. (1) lit. c) Codul muncii, odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, angajatorul va propune în scris salariatului 5 preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc de muncă, funcție există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia). În explicația scrisă depusă, angajatorul a declarat că a propus un alt loc de muncă (fără a fi individualizate, dar propunerea nu a fost susținută de Guțu Dorina). Însă, la data controlului nu au fost prezentate nici un act scris care ar confirma că angajatorul, în decursul perioadei de preavizare de două luni, a propus în scris un careva loc de muncă existent în Statele de personal al Aparatului Președintelui Raional, salariaților preavizați, inclusiv Dorinei Guțu.

La fel, instanța de apel a reținut că, Inspecția Muncii a constatat că, deși conform Dispoziției nr. 182-i din 18.04.2022 „cu privire la preavizare” salariaților preavizați despre desfacerea contractelor individuale de muncă în legătură cu reducerea statelor de personal, urma în corespundere cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. f) Codul muncii, să li se acorde o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui loc de muncă (în decursul perioadei de preaviz de 2 luni), fapt ce nu a fost urmărit, iar conform datelor din tabelele de evidență a timpului de muncă în perioada aprilie 2022 - iunie 2022 se confirmă că, această prevedere nu s-a respectat de către angajator.

Distinct de cele menționate, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a conchis că, în cadrul reducerii statelor de personal, ca rezultat al lichidării Serviciului de deservire al clădirilor Consiliului raional Orhei, angajatorul a admis abateri de la prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) și f) din Codul muncii.

Luând în considerație argumentele expuse supra, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a apreciat că, procedura de concediere a salariatului Guțu Dorina, finalizată cu emiterea Dispoziției Președintelui Raionului Orhei nr. 285-i din 14 iulie 2022 nu a fost respectată de către angajator, fapt ce a dus la admiterea cerinței înaintate de reclamantă/intimată Guțu Dorina, cu anularea ordinului nr. 285-i din 14 iulie 2022 ,,Cu privire la concediere” de către instanța de fond.

Instanța de apel a notat că, reieșind din faptul că reclamanta nu a manifestat intenția de a fi restabilită la locul de muncă, solicitând pentru aceasta compensație, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul Consiliului Raional Orhei în beneficiul Dorinei Guțu a compensației în mărime de 20 000 lei.

Sub un alt aspect, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a învederat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încasa suma de 33 040 lei din contul Consiliului raional Orhei în beneficiul Dorinei Guțu cu titlu de salariu pentru întreaga perioadă a lipsei forțate de la locul de muncă. 6

Totodată, pentru perioada în care reclamanta/intimată a absentat forțat de la muncă, Curtea de apel a reținut că, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul Consiliul Raional Orhei în beneficiul Dorinei Guțu, a salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă până la angajarea la un alt loc de muncă și anume, pentru intervalul de timp dintre 15 iulie 2022 (data eliberării din funcție) și 16 februarie 2023 (data încadrării într-o altă instituție), ce constituie șapte luni, reieșind din mărimea salariului mediul lunar în mărime de 4 720,00 lei atribuit Dorinei Guțu, potrivit Dispoziției nr. 58-i din 26 ianuarie 2022 „Cu privire la stabilirea cuantumului salariului de bază pentru anul 2022, emis de președintele Raionului Orhei, Țurcanu Dinu (f. d. 126), ce constituie suma de 33 040 lei = 4 720 lei x 7 luni.

Colegiul civil al Curții de Apel Nord a reținut că, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul Consiliului Raional Orhei în beneficiul Dorinei Guțu a prejudiciului moral suportat în rezultatul concedieri ilegale de la locul de muncă în mărimea unui salariu mediu lunar al reclamantei, în cuantum de 4 720 lei, pentru că în corespundere cu prevederile art. 229 alin. (2) Codul muncii, prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

În final, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a constatat că, instanța de fond corect a admis încasarea cheltuielilor judiciare.

La 12 iunie 2025, Consiliul raional Orhei a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Nord și hotărârii din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

S-a invocat faptul că, instanțele inferioare au aplicat și interpretat greșit normele dreptului material, ajungând la concluzii eronate.

În drept, s-au invocat prevederile art. 429, art. 430 lit. a), art. 432 alin. (1) lit. e), art. 434 – art. 435 alin. (1), art. 437, art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 07 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei electronice în adresa avocatului Diana Munteanu, care acționează în interesele Dorinei Guțu, copia recursului depus de Consiliul raional Orhei, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat. 7

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Dorina Guțu nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată. 8

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,