2ra-1206/23 — anularea ordinului de concediere

La 11 martie 2022, Ion Cucu a depus cerere de chemare în judecată către Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” privind anularea ordinului de concediere, declararea nulă a contractului individual de muncă, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral (f. d. 3-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că în temeiul ordinului nr.122 din 18 iunie 1973, a fost angajat în calitate de tehnician superior la Direcția sisteme de Irigare Ungheni - predecesorul Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni”.

Prin ordinul Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” nr.01 din 04 ianuarie 2021 a fost concediat în temeiul art.86 alin.(1) lit. у1 din Codul muncii, pentru deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă începând cu 16 ianuarie 2022.

Consideră că ordinul este ilegal, pasibil de a fi anulat din motiv că prin hotărârea Comitetului Sindical al Sindicatului Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” din 18 septembrie 2017, a fost ales în calitate de președinte al Comitetului sindical Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” pentru o perioadă de 5 ani, nefiind eliberat de la locul de muncă de bază. În calitate de președinte al Sindicatului, este membru de drept al Consiliului teritorial al Uniunii Teritoriale Ungheni a Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind”, care potrivit prevederilor art.56 din Statutul FNSAA „Agroindsind” este organul suprem de conducere a uniunii teritoriale în perioadele dintre conferințe. Consiliul coordonează și dirijează activitatea uniunii teritoriale, examinează, după necesitate, activitatea sindicatelor. 1

De asemenea, Ion Cucu a susținut că este membru al Biroului Executiv a UT Ungheni a FNSAA „Agroindsind”.

A indicat că a fost discriminat din motivul deținerii statutului de pensionar pentru limita de vârstă în raport cu alți salariați care nu dețin statutul de pensionar pentru limită de vârstă și în cazul concedierii în legătură cu lichidarea sau reorganizarea unității, beneficiază de achitarea tuturor îndemnizațiilor ce țin de concediere.

Totodată, a indicat că continuă exercitarea funcției de președinte al Sindicatului STI Ungheni iar, concedierea sa apreciază ca o acțiune de intimidare, motivul real al concedierii constituind o răfuială camuflată, urmare a acțiunilor în vederea protejării drepturilor social-economice a salariaților întreprinderii.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr.01 din 04 ianuarie 2021 prin care a fost concediat în temeiul art. 86 alin.(1) lit. у1 din Codul muncii, restabilirea la locul de muncă, în funcția deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererile din 27 mai 2022 (f. d.65-68) și 12 august 2022 (f. d. 135), Ion Cucu și-a concretizat pretențiile din acțiune solicitând anularea ordinului nr.1 din 04 ianuarie 2021, anularea ordinului nr.7 din 30 martie 2022, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de muncă, declararea nulă a contractului individual de muncă pe perioada determinată nr.1 din 13 ianuarie 2022, anularea ordinului nr.3 din 13 ianuarie 2022

În argumentarea cererii a indicat că prin ordinul administratorului interimar ÎS STI Ungheni nr.3 din 13 ianuarie 2022 a fost angajat pentru perioada 17 ianuarie 2022-01 aprilie 2022, iar prin ordinul administratorului interimar ÎS STI Ungheni nr.7 din 30 martie 2022 a fost concediat începând cu data de 01 aprilie 2022.

Consideră că ordinul nr.03 din 13 ianuarie 2022 este contrar prevederilor legale imperative or, la concedierea repetată, angajatorul a încălcat prevederile Codului muncii, din Legea sindicatelor și Convenția colectivă (nivel ramural), fiind informat despre funcția obștească (președinte 2 al Sindicatului STI Ungheni, contrar prevederilor alin.(2), art. 87 din Codul muncii, nu a solicitat opinia consultativă a organului ierarhic superior (Consiliul teritorial și Biroul Executiv al UT Ungheni a FNSAA „Agroindsind”) referitor la concedierea în temeiul art. 86 alin.(1) lit. у1 din Codul muncii, astfel încălcând prevederile art.387 alin.(1) din Codul muncii și art.33 alin.(1) din Legea sindicatelor nr.1129-XIV din 07 iulie 2000.

În motivarea soluției, instanța a reținut că Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” nu a respectat prevederile imperative ale art.184 alin.1 lit. c) din Codul Muncii. Or, articolul nominalizat expres prevede obligația angajatorului să preavizeze salariatul, fapt care în viziunea instanței duce la anularea ordinului nr.01 din 04 ianuarie 2021 emis de administratorul Valeriu Jalbă privind concedierea reclamantului Cucu Ion în temeiul art.86 alin.1 lit.y1) Codul Muncii deținerea de către salariat a statului de pensionar pentru limită de vârstă.

Astfel, instanța de fond a considerat că ordinul nr.01 din 04 ianuarie 2021 prin care Cucu Ion a fost eliberat în temeiul art.86 alin.(1) lit.y1 Codul Muncii s-a emis cu încălcarea prevederilor normei din art. 184 alin.1 lit. c) din Codul Muncii urmează a fi anulate și acțiunile ulterioare de încheiere a contractului de individual de muncă în baza ordinului nr.3 din 13 ianuarie 2022 privind angajarea lui Ion Cucu pentru perioada 17.01.2022 - 01.04.2022. 3

Prima instanța a reținut că, pretențiile date sunt acțiuni subsecvente care au urmat după ce a fost emis ordinul nr.01 din 04 ianuarie 2021. Respectiv, anularea ordinului de concediere nr. 01 din 04 ianuarie 2021 și restabilirea în funcție a reclamantului Ion Cucu atrage după sine anularea contractului de munca nr.1 din 13 ianuarie 2022 și a ordinului nr.3 din 13 ianuarie 2022, în în caz contrar, persoana se considera angajată în aceeași funcție în baza a două ordine de angajare diferite.

Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în cererea de apel, instanța de apel a constatat că temeiul concedierii lui Cucu Ion a constituit art.86 alin (1) lit. y1) din Codul Muncii, pentru deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Potrivit art.10 alin.(1) lit. a) din Codul muncii, angajatorul are dreptul să încheie, să modifice, să suspende și să desfacă contractele individuale de muncă cu salariații în modul și în condițiile stabilite de prezentul cod și de alte acte normative.

Colegiul a calificat ca fiind legal ordinul nr.1 din 04 ianuarie 2022 de concediere a lui Ion Cucu în temeiul art.86 alin (1) lit.y1) din Codul muncii, cu respectarea procedurii legale, normelor legislației în vigoare.

În argumentarea acestei soluții, a notat că potrivit copiei buletinului de identitate atașat la materialele cauzei, reclamantul Ion Cucu este născut la 20 martie 1952, ceea ce denotă faptul că acesta a atins vârsta de pensionare prevăzută de legea privind sistemul public de pensii nr.156 –XIV din 14.10.1998.

Colegiul a reiterat dispozițiile art.86 alin.(1) lit.y1) din Codul muncii, potrivit cărui angajatorul este în drept să concedieze salariatul și să desfacă din inițiativa sa contractul individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată care deține statut de pensionar pentru limită de vârstă.

Instanța de apel, a stabilit fără echivoc că angajatorul a respectat procedura legală de concediere a reclamantului care deține statut de pensionar pentru limită de vârstă, acesta a fost preavizat cu 14 zile înainte privind concedierea pentru limită de vârstă, astfel nu s-a atestat nici un temei legal de anulare a ordinului nr.1 din 04 ianuarie 2022 privind concediere în temeiul art.86 alin (1) lit.y1) din Codul muncii.

Cu referire la argumentele reclamantului, precum că angajatorul nu a respectat normele legale prevăzute la art.87 alin.(2) din Codul muncii, nu a solicitat opinia consultativă a organului ierarhic superior (Consiliul teritorial 5 și Biroul Executiv al UT Ungheni a FNSAA „Agroindsind”) privind concedierea subsemnatului în temeiul art.86 alin.(1) lit. у1 din Codul muncii deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă, instanța de apel a reținut că potrivit rigorilor legale în legătură cu acest temei de concediere un asemenea acord nu este prevăzut.

Colegiul civil, a menționat că pretenția de nulitate a ordinului nr.03 din 13 ianuarie 2022 prin care intimatul Cucu Ion a fost angajat la Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” pe o perioadă determinată 17 ianuarie 2022-01 aprilie 2022, nu poate fi reținută nefiind răsturnată prezumția de legalitate a acestuia. Ordinul nominalizat a fost emis cu respectarea procedurii legale, angajatorul fiind în drept să angajeze persoane cu statut de pensionar doar în temeiul unor contracte de muncă pe o perioadă determinată.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată și cerința de nulitate a contractului individual de muncă nr.1 din 13 ianuarie 2022 încheiat pe o perioadă determinată 17 ianuarie 2022-01 aprilie 2022 în condițiile în care este rezultatul acordului dintre ambele părți contractante.

Curtea de Apel, a scos în evidență faptul că contractul individual de muncă nr.1 din 13 ianuarie 2022, a fost încheiat pe o perioadă determinată 17 ianuarie 2022-01 aprilie 2022, iar angajatorul a emis ordinul de concediere nr.07 din 30 martie 2022 fără a preaviza salariatul Cucu Ion privind concedierea acestuia pentru limită de vârstă, contrar art. 184 lit. c) din Codul muncii.

Astfel, data eliberării salariatului Ion Cucu din funcția de energetician șef al Î.S. ”Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” urmează a fi modificată de la 01 aprilie 2022 la 14 aprilie 2022, cu încasarea pentru această perioadă a salariului pentru absență forțată de muncă în sumă de 2145 lei.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 19 iunie 2023, în adresa recurentului, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere (f. d. 199).

La 28 august 2023, intimatei Î.S. „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni” a fost expediată copia recursului declarat de recurentul Ion Cucu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 211).

La 2 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, organul sindical Uniunea-Teritorială Ungheni a Sindicatelor FNSAA „Agroindsind” a depus referință prin care a susținut recursul depus de Ion Cucu (f. d. 213-217).

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de recurentul Ion Cucu, împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 36 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat Ion Cucu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de recurentul, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentul nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Ion Cucu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Ion Cucu împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10