2ra-944/23 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale pentru perioada absentei fortate de la muncă si compensarea cheltuielilor de judecată

La 15 decembrie 2021, Elena Avxentieva, reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Palatul Republicii” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada absenței forțate de la muncă și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Elena Avxentieva a indicat că, la 11 octombrie 2021, prin ordinul 74-C a directorului Instituției Publice „Palatul Republicii”, a fost concediată din funcția de economist în legătură cu reducerea statelor de personal.

A reiterat că, în conformitate cu ordinul de preavizare nr. 3-C din 27 mai 2021 și nr. 4-C din 31 mai 2021, au fost propuse 11 unități spre reducere, însă, în realitate, a fost concediată doar ea pentru că a devenit o persoană incomodă și a fost redusă nu funcția, dar persoana.

A afirmat că, după așa-numita reducere, directorul Instituției Publice „Palatul Republicii”, prin propria decizie a introdus în statul de personal încă o unitate de specialist marketing (la moment sunt 2 unități disponibile), cu toate că ea, exercita, în realitate, și aceste atribuții și atribuții ale contabilului, fiind în funcția de economist.

A susținut că, cererea sa de reangajare în aceste funcții a fost respinsă din motivul că nu are competența, în pofida faptului că au fost prezentate diplome de studii superioare de licență și masterat și a faptului că are o experiență de peste 20 de ani în cadrul Instituției Publice „Palatul Republicii”. 1

Suplimentar a evidențiat că, directorul Instituției Publice „Palatul Republicii” în ultimul timp a angajat în funcții persoane care au un loc suplimentar de muncă și un venit suplimentar și a lipsit-o pe ea de unicul serviciu și sursă de venit.

În drept, reclamanta Elena Avxentieva, reprezentată de avocatul Gheorghe Avornic și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 88-89 din Codul muncii, art.166 -173 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta Elena Avxentieva a solicitat anularea ordinului 74-C din 11 octombrie 2021 privind concedierea în legătură cu reducerea statelor de personal și emiterea ordinului cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu lunar în mărime de 8 258 de lei, începând cu luna decembrie 2021, până la data pronunțării hotărârii judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 22 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Instituției Publice „Palatul Republicii” privind explicarea modului de executare a dispozitivului hotărârii din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată în prezenta cauză (f. d.102-105).

Fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile formulate în cererea apel, instanța de apel a constatat că instanța de judecată de fond, corect a ajuns la concluzia temeiniciei cerințelor reclamantei Elena Avxentieva.

Instanța de apel a constatat că prin Decizia Serviciului de înregistrare a unităților de drept, Departamentul de înregistrare și licențiere a unităților de drept, din cadrul Agenției Servicii Publice din 29 martie 2021, s-a decis înregistrarea persoanei juridice nou-create în rezultatul reorganizării prin transformare, fiind consemnate în Registrul de stat al persoanelor juridice datele despre persoana juridică – Instituția Publică „Palatul Republicii” succesor în drepturi și obligațiuni a Întreprinderii de Stat „Palatul Republicii” (f. d. 32-33, 34).

Prin Ordinul nr. 54 din 21 mai 2021, emis de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, a fost aprobat efectivul limită, structura, organigrama, statele de personal, Regulamentul de salarizare a personalului și schema de încadrare ale Instituției Publice „Palatul Republicii” (f. d. 35-40). 3

Totodată, prin Ordinul nr. 3-c din 27 mai 2021, emis de către Directorul Instituției Publice „Palatul Republicii” Nicolae Dumbravă, s-a ordonat reducerea mai multor funcții, printre care și cea de economist (codul conform CORM 006-14-263107) – 1 unitate (f. d. 41).

Prin Ordinul nr. 4-c din 31 mai 2021, emis de către Directorul Instituției Publice „Palatul Republicii” Nicolae Dumbravă, s-a ordonat preavizarea angajaților Întreprinderii de Stat „Palatul Republicii” despre reducerea statelor de personal, ca urmare a aprobării noii structuri și statelor de personal a Instituției Publice „Palatul Republicii”, fiind vizată și Elena Avxentieva, economist (f. d. 42-43).

Prin același act s-a ordonat ca salariaților preavizați despre reducerea statelor de personal să li se propună, în scris, un alt loc de muncă (funcție) în cadrul Instituției Publice „Palatul Republicii” (cu condiția că un astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acesteia).

Conform mențiunilor de pe ordinul Ordinul nr. 4-c din 31 mai 2021 se stabilește că Elena Avxentieva a fost preavizată în data de 31 mai 2021, contra semnătură.

Prin Demersul nr. 26 din 01 iunie 2021, administrația Instituției Publice „Palatul Republicii” a solicitat opinia organului sindical privind concedierea în legătură cu reducerea statelor de personal a d-nei Elena Avxentieva, economist (f. d. 44).

Instanța de apel a reținut că, prin răspunsul din 3 iunie 2021, Comitetul sindical a informat că Elena Avxentieva nu este membru al organului sindical din luna mai 2019 și nu s-a expus asupra chestiunii privind concedierea salariatului (f. d. 45).

La 1 iunie 2021 Instituția Publică „Palatul Republicii” a informat Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, sectorul Buiucani, despre faptul că la data de 31 iulie 2021 urmează a fi disponibilizat un salariat – Avxentieva Elena, funcția Economist (f. d. 46).

Prin cererea din 11 iunie 2021, adresată Instituției Publice „Palatul Republicii”, Elena Avxentieva a solicitat anularea Ordinului nr. 4-C din 31 4 mai 2021, în partea ce o vizează, sub aspectul reducerii unității de economist. Prin aceiași cerere Elena Avxentieva a subliniat, inter alia, că, odată cu preavizarea desființării funcției deținute, nu i-a fost propusă o altă funcție vacantă așa cum prevede art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii (f.d. 11-12).

Din materialele cauzei rezultă că, prin răspunsul nr. 34 din 15 iunie 2021, administrația Instituției Publice „Palatul Republicii” Elena Avxentieva a fost informată despre faptul că reducerea a fost realizată conform legislației în vigoare cu preîntâmpinarea angajaților despre reorganizarea întreprinderii conform at. 1971 din Codul muncii și că reducerea unității de economist nu este interzisă de lege. Totodată, salariatului i s-a comunicat că, în acel moment, Instituția nu dispunea de o funcție vacantă corespunzătoare studiilor și experienței acestui (f. d. 13-14).

Prin Ordinul nr. 83 din 13 iulie 2021, s-a acordat Elenei Avxentieva, economist, concediu pentru perioada 26 iulie 2021 – 09 septembrie 2021, inclusiv, iar prin Ordinul nr. 135 din 1 octombrie 2021, a fost prelungit concediul de odihnă anulat plătit acordat în baza ordinului nominalizat anterior, începând cu data de 1 octombrie 2021 până la 3 octombrie 2021, inclusiv (f. d. 48, 53).

S-a mai constatat că, prin ordinul nr. 74-c din 11 octombrie 2021, semnat de către Directorul Instituției Publice „Palatul Republicii” Nicolae Dumbravă, s-a ordonat concedierea Elenei Avxentieva, economist, în legătură cu reducerea statelor de personal a Întreprinderii de Stat „Palatul Republicii”, conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, din data de 11 octombrie 2021 (f. d.15)

În scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la 19 octombrie 2021 Elena Avxentieva a adresat Instituției Publice „Palatul Republicii” o somație prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 74-c din 11 octombrie 2021 privind concedierea acesteia în legătură cu reducerea statelor de personal și emiterea unui ordin privind restabilirea în funcție (f. d. 16-18).

Prin răspunsul Instituției Publice „Palatul Republicii” nr. 78 din 4 noiembrie 2021, a indicat circumstanțele premergătoare concedierii și despre posibilitatea contestării ordinului (f. d. 19). 5

Instanța de apel a considerat că, înscrisurile menționate mai sus probează indubitabil nerespectarea de către apelantul Instituția Publică „Palatul Republicii” a prevederilor articolelor art. 88 alin. (1), lit. c) din Codul muncii, or, concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate are loc în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective, urmând să fie aplicată ca măsură.

S-a constatat că, angajatorul Instituția Publică „Palatul Republicii” nu a respectat procedura de concediere a salariatului Elena Avxentieva în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. În special, reclamantei Elena Avxentieva, o dată cu preavizarea, nu i-a fost propus, în scris (dar nici verbal, din explicațiile părții reclamante și expunerea reprezentantului pârâtului), un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective.

A indicat că motivele care ar fi determinat angajatorul să purceadă la concedierea salariatului și anume lipsa la acel moment a funcțiilor vacante corespunzătoare studiilor și experienței salariatului au fost reiterate de către reprezentantul pârâtului în ședință de judecată, cu precizarea că lipseau funcții ”omogene”.

La capitolul dat, instanța de apel a reținut prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, potrivit cărora, angajatorul (la reducerea statelor sau numărului de personal) va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia). Această normă nu instituie regula propunerii unor funcții identice, omogene, similare pentru salariat, ci stabilește 2 condiții: un alt loc de muncă să existe în cadrul unității; salariatul preavizat să întrunească cerințele necesare pentru suplinirea acestuia.

Raportând prevederile legale sus citate la materialele cauzei, instanța de apel a remarcat faptul că în statele de personal ale Întreprinderii de Stat „Palatul Republicii” pentru anul 2020 în subdiviziunea „Contabilitatea” se regăsesc 5 funcții dintre care una de conducere (contabil-șef adjunct, contabil coordonator, contabil, economist, casier), precum și o funcție de „contabil șef” și una de „specialist marketing” în subdiviziunea „Administrația”, iar conform statului de personal al Instituției Publice „Palatul Republicii”, 6 aprobat de Cancelaria de Stat prin Ordinul nr. 54 din 21 mai 2021, subdiviziunea „Secția financiar-contabilă” este constituită din 4 funcții (șef secție, contabil-șef, contabil), iar subdiviziunea în „Direcția Administrativă” se regăsesc două funcții de „specialist marketing” (f. d. 36-40,66-67).

Astfel, relevant speței va fi argumentul instanțelor de judecată că, în afara funcțiilor respective în cardul unității mai există și funcții care nu necesită o anumită calificare, studii într-un domeniu anume sau o pregătire specială pentru prestarea muncii. Nici o astfel de funcție nu a fost propusă reclamantei de către angajator, iar faptul că nici nu s-a propus vre-o funcție vacantă în care să fie transferat salariatul reclamant a fost dovedit și constatat cert de instanța de judecată anterior.

Prin urmare, instanțele de judecată just au respins ca lipsită de importanță informația prezentată de către pârât în sensul studiilor de formare a specialiștilor în domeniul marketingului, astfel că reclamanta, conform legii, se putea aștepta la propunerea unei alte funcții în cadrul unității nu tocmai râvnind o anumită funcție, în condiții de reducere a funcției proprii, dar o funcție vacantă pe care să o poată onora (f. d. 64-65).

Instanța de apel a conchis că, în contextul celor relatate și în urma efectuării controlului judiciar asupra legalității ordinului ordinului nr. 74-c din 11 octombrie 2021, instanța inferioară just a constatat că acesta a fost emis cu încălcarea legii, din care considerente l-a anulat.

Instanța de apel a reținut că, Elena Avxentieva deține studii de licență în economie, specializarea management, studii de master în management și a urmat cursurile de formare profesională obținând calificarea „contabil” (calificare medie). Această specializare și calificare o recomandau pe Elena Avxentieva pentru o funcție calificată de contabil, dacă o astfel de funcție ar fi existat la momentul reducerii (f. d. 7, 8, 84).

Or, în cadrul ședinței de judecată Elena Avxentieva a precizat că era de acord să exercite și o altă funcție care nu implică studii superioare.

Prin prisma art. 89 alin. (1), (2), 90 alin. (1), (2) lit. a), 327 alin. (1), 329 alin. (1) din Codul muncii, instanța de apel a reținut că, caracterul ilegal al concedierii instituie obligația angajatorului de a compensa salariatului concediat ilicit salariul pentru perioada absenței forțate de la lucru din 11 7 octombrie 2021, data când a fost concediată, până la restabilirea efectivă în funcție, iar calcularea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă ține de competența angajatorului și urmează să se efectueze de către angajator, ținându-se cont de reglementările din domeniu.

În temeiul art. 82, 94 alin. (4), art.96 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a admis pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate de Elena Avxentieva, reprezentată în procesul de judecată de avocatul Gheorghe Avornic în mărime de 3 000 de lei, în baza bonului de plată seria QL nr. 970177 din 26 septembrie 2022, calificînd cheltuielile ca fiind reale, necesare și rezonabile reieșind din volumul de muncă realizat (f. d. 83).

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 26 mai 2023, la adresa electronică a recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 157-verso).

La 05 iulie 2023, în adresa Elenei Avxentieva a fost expediată copia recursului declarat de recurenta Instituția Publică „Palatul Republicii”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 164), fiind recepționată la 11 iulie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 166).

La 26 iulie 2023, Elenei Avxentieva a depus referință, solicitând declararea recursului depus de Instituția Publică „Palatul Republicii”, ca fiind inadmisibil (f. d. 167-168).

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 9 a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de recurenta Instituția Publică „Palatul Republicii”, împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în 10 baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 48 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Instituția Publică „Palatul Republicii”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de recurenta Instituția Publică „Palatul Republicii”, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a 11 pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Instituția Publică „Palatul Republicii”, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Instituția Publică „Palatul Republicii” împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 12