2ra-944/23 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale pentru perioada absentei fortate de la muncă si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale pentru perioada absentei fortate de la muncă si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. 1-4 din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material si procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu si temeinicia ei în fapt
2ra-944/23 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale pentru perioada absentei fortate de la muncă si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică
„Palatul Republicii”,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Elena Avxentieva împotriva Instituția Publică „Palatul Republicii” privind
anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea plăților
salariale pentru perioada absenței forțate de la muncă și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-944/23
NR. PIGD 2-21185032-01-2ra-05072023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – E. Badan-Melnic
Curtea de Apel Chișinău, jud. – A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
04 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Instituția Publică
„Palatul Republicii”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 decembrie 2021, Elena Avxentieva, reprezentată de avocatul
Gheorghe Avornic a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Instituției Publice „Palatul Republicii” cu privire la anularea ordinului de
concediere, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada
absenței forțate de la muncă și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d.
3-5).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Elena
Avxentieva a indicat că, la 11 octombrie 2021, prin ordinul 74-C a
directorului Instituției Publice „Palatul Republicii”, a fost concediată din
funcția de economist în legătură cu reducerea statelor de personal.
A reiterat că, în conformitate cu ordinul de preavizare nr. 3-C din 27
mai 2021 și nr. 4-C din 31 mai 2021, au fost propuse 11 unități spre reducere,
însă, în realitate, a fost concediată doar ea pentru că a devenit o persoană
incomodă și a fost redusă nu funcția, dar persoana.
A afirmat că, după așa-numita reducere, directorul Instituției Publice
„Palatul Republicii”, prin propria decizie a introdus în statul de personal încă
o unitate de specialist marketing (la moment sunt 2 unități disponibile), cu
toate că ea, exercita, în realitate, și aceste atribuții și atribuții ale contabilului,
fiind în funcția de economist.
A susținut că, cererea sa de reangajare în aceste funcții a fost respinsă
din motivul că nu are competența, în pofida faptului că au fost prezentate
diplome de studii superioare de licență și masterat și a faptului că are o
experiență de peste 20 de ani în cadrul Instituției Publice „Palatul
Republicii”.
1
Suplimentar a evidențiat că, directorul Instituției Publice „Palatul
Republicii” în ultimul timp a angajat în funcții persoane care au un loc
suplimentar de muncă și un venit suplimentar și a lipsit-o pe ea de unicul
serviciu și sursă de venit.
În drept, reclamanta Elena Avxentieva, reprezentată de avocatul
Gheorghe Avornic și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 88-89 din Codul
muncii, art.166 -173 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta Elena Avxentieva a solicitat anularea ordinului 74-C din 11
octombrie 2021 privind concedierea în legătură cu reducerea statelor de
personal și emiterea ordinului cu privire la restabilirea în funcție, încasarea
salariului mediu lunar în mărime de 8 258 de lei, începând cu luna decembrie
2021, până la data pronunțării hotărârii judecătorești și compensarea
cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă Elena
Avxentieva. S-a anulat ordinul nr. 74-C din 11 octombrie 2021 privind
concedierea în legătură cu reducerea statelor de personal. Avxentieva Elena
s-a restabilit în funcție în cadrul Instituției Publice „Palatul Republicii”. S-a
încasat de la Instituția Publică „Palatul Republicii” în beneficiul Elenei
Avxentieva salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu data
concedierii și până la restabilirea efectivă în muncă, luându-se în calcul
salariul mediu lunar calculat, cu reținerile aferente. Calcularea salariului
pentru perioada absenței forțate de la muncă urmează să se efectueze de către
angajator. S-a încasat de la Instituția Publică „Palatul Republicii” în
beneficiul Elenei Avxentieva suma de 3 000 de lei pentru compensarea
cheltuielilor de asistență juridică. În partea restabilirii în funcție a Elenei
Avxentieva, precum și în partea ce ține de plata unui salariu mediu pentru
absență forțată de la lucru, hotărârea este cu executare imediată (f. d. 94, 110-
119).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 06 octombrie 2022, Instituția Publică „Palatul Republicii”, a
declarat apel nemotivat (f. d. 108-109) împotriva hotărârii din 04 octombrie
2
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 17 februarie 2023, a
prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de
chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f. d. 131-134).
Prin încheierea din 22 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Instituției Publice „Palatul
Republicii” privind explicarea modului de executare a dispozitivului
hotărârii din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
adoptată în prezenta cauză (f. d.102-105).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Instituția Publică „Palatul Republicii” și menținută
hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d.
144, 145-156).
Fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea și temeinicia
hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile
formulate în cererea apel, instanța de apel a constatat că instanța de judecată
de fond, corect a ajuns la concluzia temeiniciei cerințelor reclamantei Elena
Avxentieva.
Instanța de apel a constatat că prin Decizia Serviciului de înregistrare
a unităților de drept, Departamentul de înregistrare și licențiere a unităților
de drept, din cadrul Agenției Servicii Publice din 29 martie 2021, s-a decis
înregistrarea persoanei juridice nou-create în rezultatul reorganizării prin
transformare, fiind consemnate în Registrul de stat al persoanelor juridice
datele despre persoana juridică – Instituția Publică „Palatul Republicii”
succesor în drepturi și obligațiuni a Întreprinderii de Stat „Palatul Republicii”
(f. d. 32-33, 34).
Prin Ordinul nr. 54 din 21 mai 2021, emis de Cancelaria de Stat a
Republicii Moldova, a fost aprobat efectivul limită, structura, organigrama,
statele de personal, Regulamentul de salarizare a personalului și schema de
încadrare ale Instituției Publice „Palatul Republicii” (f. d. 35-40).
3
Totodată, prin Ordinul nr. 3-c din 27 mai 2021, emis de către
Directorul Instituției Publice „Palatul Republicii” Nicolae Dumbravă, s-a
ordonat reducerea mai multor funcții, printre care și cea de economist (codul
conform CORM 006-14-263107) – 1 unitate (f. d. 41).
Prin Ordinul nr. 4-c din 31 mai 2021, emis de către Directorul
Instituției Publice „Palatul Republicii” Nicolae Dumbravă, s-a ordonat
preavizarea angajaților Întreprinderii de Stat „Palatul Republicii” despre
reducerea statelor de personal, ca urmare a aprobării noii structuri și statelor
de personal a Instituției Publice „Palatul Republicii”, fiind vizată și Elena
Avxentieva, economist (f. d. 42-43).
Prin același act s-a ordonat ca salariaților preavizați despre reducerea
statelor de personal să li se propună, în scris, un alt loc de muncă (funcție) în
cadrul Instituției Publice „Palatul Republicii” (cu condiția că un astfel de loc
de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește
cerințele necesare pentru suplinirea acesteia).
Conform mențiunilor de pe ordinul Ordinul nr. 4-c din 31 mai 2021 se
stabilește că Elena Avxentieva a fost preavizată în data de 31 mai 2021,
contra semnătură.
Prin Demersul nr. 26 din 01 iunie 2021, administrația Instituției
Publice „Palatul Republicii” a solicitat opinia organului sindical privind
concedierea în legătură cu reducerea statelor de personal a d-nei Elena
Avxentieva, economist (f. d. 44).
Instanța de apel a reținut că, prin răspunsul din 3 iunie 2021, Comitetul
sindical a informat că Elena Avxentieva nu este membru al organului
sindical din luna mai 2019 și nu s-a expus asupra chestiunii privind
concedierea salariatului (f. d. 45).
La 1 iunie 2021 Instituția Publică „Palatul Republicii” a informat
Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, sectorul Buiucani, despre faptul
că la data de 31 iulie 2021 urmează a fi disponibilizat un salariat –
Avxentieva Elena, funcția Economist (f. d. 46).
Prin cererea din 11 iunie 2021, adresată Instituției Publice „Palatul
Republicii”, Elena Avxentieva a solicitat anularea Ordinului nr. 4-C din 31
4
mai 2021, în partea ce o vizează, sub aspectul reducerii unității de economist.
Prin aceiași cerere Elena Avxentieva a subliniat, inter alia, că, odată cu
preavizarea desființării funcției deținute, nu i-a fost propusă o altă funcție
vacantă așa cum prevede art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii (f.d. 11-12).
Din materialele cauzei rezultă că, prin răspunsul nr. 34 din 15 iunie
2021, administrația Instituției Publice „Palatul Republicii” Elena Avxentieva
a fost informată despre faptul că reducerea a fost realizată conform legislației
în vigoare cu preîntâmpinarea angajaților despre reorganizarea întreprinderii
conform at. 1971 din Codul muncii și că reducerea unității de economist nu
este interzisă de lege. Totodată, salariatului i s-a comunicat că, în acel
moment, Instituția nu dispunea de o funcție vacantă corespunzătoare
studiilor și experienței acestui (f. d. 13-14).
Prin Ordinul nr. 83 din 13 iulie 2021, s-a acordat Elenei Avxentieva,
economist, concediu pentru perioada 26 iulie 2021 – 09 septembrie 2021,
inclusiv, iar prin Ordinul nr. 135 din 1 octombrie 2021, a fost prelungit
concediul de odihnă anulat plătit acordat în baza ordinului nominalizat
anterior, începând cu data de 1 octombrie 2021 până la 3 octombrie 2021,
inclusiv (f. d. 48, 53).
S-a mai constatat că, prin ordinul nr. 74-c din 11 octombrie 2021,
semnat de către Directorul Instituției Publice „Palatul Republicii” Nicolae
Dumbravă, s-a ordonat concedierea Elenei Avxentieva, economist, în
legătură cu reducerea statelor de personal a Întreprinderii de Stat „Palatul
Republicii”, conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, din data de 11
octombrie 2021 (f. d.15)
În scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la 19 octombrie
2021 Elena Avxentieva a adresat Instituției Publice „Palatul Republicii” o
somație prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 74-c din 11 octombrie
2021 privind concedierea acesteia în legătură cu reducerea statelor de
personal și emiterea unui ordin privind restabilirea în funcție (f. d. 16-18).
Prin răspunsul Instituției Publice „Palatul Republicii” nr. 78 din 4
noiembrie 2021, a indicat circumstanțele premergătoare concedierii și despre
posibilitatea contestării ordinului (f. d. 19).
5
Instanța de apel a considerat că, înscrisurile menționate mai sus
probează indubitabil nerespectarea de către apelantul Instituția Publică
„Palatul Republicii” a prevederilor articolelor art. 88 alin. (1), lit. c) din
Codul muncii, or, concedierea salariatului în legătură cu reducerea
numărului sau a statelor de personal din unitate are loc în cazul în care nu
este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă
(funcție) în cadrul unității respective, urmând să fie aplicată ca măsură.
S-a constatat că, angajatorul Instituția Publică „Palatul Republicii” nu
a respectat procedura de concediere a salariatului Elena Avxentieva în
legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. În special,
reclamantei Elena Avxentieva, o dată cu preavizarea, nu i-a fost propus, în
scris (dar nici verbal, din explicațiile părții reclamante și expunerea
reprezentantului pârâtului), un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității
respective.
A indicat că motivele care ar fi determinat angajatorul să purceadă la
concedierea salariatului și anume lipsa la acel moment a funcțiilor vacante
corespunzătoare studiilor și experienței salariatului au fost reiterate de către
reprezentantul pârâtului în ședință de judecată, cu precizarea că lipseau
funcții ”omogene”.
La capitolul dat, instanța de apel a reținut prevederile art. 88 alin. (1)
lit. c) din Codul muncii, potrivit cărora, angajatorul (la reducerea statelor sau
numărului de personal) va propune în scris salariatului preavizat un alt loc
de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc
de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește
cerințele necesare pentru suplinirea acestuia). Această normă nu instituie
regula propunerii unor funcții identice, omogene, similare pentru salariat, ci
stabilește 2 condiții: un alt loc de muncă să existe în cadrul unității; salariatul
preavizat să întrunească cerințele necesare pentru suplinirea acestuia.
Raportând prevederile legale sus citate la materialele cauzei, instanța
de apel a remarcat faptul că în statele de personal ale Întreprinderii de Stat
„Palatul Republicii” pentru anul 2020 în subdiviziunea „Contabilitatea” se
regăsesc 5 funcții dintre care una de conducere (contabil-șef adjunct, contabil
coordonator, contabil, economist, casier), precum și o funcție de „contabil
șef” și una de „specialist marketing” în subdiviziunea „Administrația”, iar
conform statului de personal al Instituției Publice „Palatul Republicii”,
6
aprobat de Cancelaria de Stat prin Ordinul nr. 54 din 21 mai 2021,
subdiviziunea „Secția financiar-contabilă” este constituită din 4 funcții (șef
secție, contabil-șef, contabil), iar subdiviziunea în „Direcția Administrativă”
se regăsesc două funcții de „specialist marketing” (f. d. 36-40,66-67).
Astfel, relevant speței va fi argumentul instanțelor de judecată că, în
afara funcțiilor respective în cardul unității mai există și funcții care nu
necesită o anumită calificare, studii într-un domeniu anume sau o pregătire
specială pentru prestarea muncii. Nici o astfel de funcție nu a fost propusă
reclamantei de către angajator, iar faptul că nici nu s-a propus vre-o funcție
vacantă în care să fie transferat salariatul reclamant a fost dovedit și constatat
cert de instanța de judecată anterior.
Prin urmare, instanțele de judecată just au respins ca lipsită de
importanță informația prezentată de către pârât în sensul studiilor de formare
a specialiștilor în domeniul marketingului, astfel că reclamanta, conform
legii, se putea aștepta la propunerea unei alte funcții în cadrul unității nu
tocmai râvnind o anumită funcție, în condiții de reducere a funcției proprii,
dar o funcție vacantă pe care să o poată onora (f. d. 64-65).
Instanța de apel a conchis că, în contextul celor relatate și în urma
efectuării controlului judiciar asupra legalității ordinului ordinului nr. 74-c
din 11 octombrie 2021, instanța inferioară just a constatat că acesta a fost
emis cu încălcarea legii, din care considerente l-a anulat.
Instanța de apel a reținut că, Elena Avxentieva deține studii de licență
în economie, specializarea management, studii de master în management și
a urmat cursurile de formare profesională obținând calificarea „contabil”
(calificare medie). Această specializare și calificare o recomandau pe Elena
Avxentieva pentru o funcție calificată de contabil, dacă o astfel de funcție ar
fi existat la momentul reducerii (f. d. 7, 8, 84).
Or, în cadrul ședinței de judecată Elena Avxentieva a precizat că era
de acord să exercite și o altă funcție care nu implică studii superioare.
Prin prisma art. 89 alin. (1), (2), 90 alin. (1), (2) lit. a), 327 alin. (1),
329 alin. (1) din Codul muncii, instanța de apel a reținut că, caracterul ilegal
al concedierii instituie obligația angajatorului de a compensa salariatului
concediat ilicit salariul pentru perioada absenței forțate de la lucru din 11
7
octombrie 2021, data când a fost concediată, până la restabilirea efectivă în
funcție, iar calcularea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă
ține de competența angajatorului și urmează să se efectueze de către
angajator, ținându-se cont de reglementările din domeniu.
În temeiul art. 82, 94 alin. (4), art.96 alin.(1) și (11) din Codul de
procedură civilă, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a
admis pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică
suportate de Elena Avxentieva, reprezentată în procesul de judecată de
avocatul Gheorghe Avornic în mărime de 3 000 de lei, în baza bonului de
plată seria QL nr. 970177 din 26 septembrie 2022, calificînd cheltuielile ca
fiind reale, necesare și rezonabile reieșind din volumul de muncă realizat
(f. d. 83).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 iunie 2023, Instituția Publică „Palatul Republicii” a declarat
recurs împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie respinsă
cererea de chemare în judecată, ca neînetemiată (f. d. 159-162).
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, recurenta Instituția Publică „Palatul
Republicii” a invocat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), c), alin. (4) din
Codul de procedură civilă, (în vigoare până la 01 septembrie 2023), care
reglementează că (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să
declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural; (2)
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; alin. (4) săvârșirea
altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului”.
8
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate din 29 martie 2023 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată la 26 mai 2023, la adresa electronică a
recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
actele cauzei (f. d. 157-verso).
La 05 iulie 2023, în adresa Elenei Avxentieva a fost expediată copia
recursului declarat de recurenta Instituția Publică „Palatul Republicii”, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data
primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 164), fiind recepționată la 11 iulie
2023, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 166).
La 26 iulie 2023, Elenei Avxentieva a depus referință, solicitând
declararea recursului depus de Instituția Publică „Palatul Republicii”, ca
fiind inadmisibil (f. d. 167-168).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
până la 01 septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
9
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justițieși se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V
pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului
declarat de recurenta Instituția Publică „Palatul Republicii”, împotriva
deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în
10
baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii
cererii de recurs), enunțate la pct. 48 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de
Instituția Publică „Palatul Republicii”, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel
și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de recurenta Instituția Publică „Palatul Republicii”, conține
obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării
cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
11
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Instituția Publică
„Palatul Republicii”, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Instituția Publică „Palatul
Republicii” împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
12