2ra-726/23 — încasarea salariului ratat

La data de 12 iulie 2022, Marcel Galișevschii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca”, solicitând anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului ratat, repararea prejudiciului moral și acoperirea cheltuielilor judiciare. (f. d. 1-4, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, Marcel Galișevschii a menționat că activa în funcția de inspector pentru protecția pădurilor în cadrul Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca”.

Prin Ordinul nr. 20-p din 31 ianuarie 2022 au fost aprobate statele de personal. Ulterior, în aceeași zi, a fost emis Ordinul nr. 13-c privind informarea salariaților cu privire la reducerea acestora.

La data de 3 martie 2022 a fost emis Ordinul nr. 42 privind reducerea statelor de personal pentru anul 2022, în temeiul art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și al Ordinului nr. 155 din 22 iunie 2017 emis de Agenția „Moldsilva”, fiind desființată funcția de inspector pentru inspecția pădurilor.

Reclamantul a indicat că, în perioadele 4 aprilie 2022 – 10 mai 2022, 18 mai 2022 – 10 iunie 2022 și 29 iunie 2022 – 7 iulie 2022, s-a aflat în concediu medical, astfel încât executarea Ordinului din 31 ianuarie 2022 a fost suspendată. De asemenea, a subliniat că, pentru anul 2022, au fost menținute 96 de unități din statele de personal, fiind păstrate funcțiile prevăzute în acestea.

Marcel Galișevschii a invocat că a fost concediat începând cu 9 iulie 2022 în baza ordinului nr.73-c din 8 iulie 2022. Temeiul de drept al ordinului a fost art. 86 alin.(1) lit. c) din Codul muncii. 1

Prin același ordin, s-a dispus contabilității efectuarea calculului salariului și al compensației pentru concediul de odihnă neutilizat.

În opinia reclamantului, acțiunile angajatorului privind reducerea statelor de personal sunt contrare legii și urmează a fi anulate. Acesta consideră că i se putea propune o nouă funcție în cadrul unității respective. Totodată, susține că o astfel de funcție exista deja din 27 iunie 2022, iar Marcel Galișevschii a depus în acest sens cereri la datele de 26 iunie 2022 și 6 iulie 2022.

Reclamantul a susținut că angajatorul avea obligația de a-i acorda o zi lucrătoare pe săptămână, cu menținerea salariului, pentru căutarea unui alt loc de muncă.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 81 și art. 86 alin. (1) lit. b) și c) din Codul muncii.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că nu regăsește reducerea statelor de personal ca metodă de redresare a situației economico-financiare, întrucât în planul de acțiuni s-a propus o serie de măsuri în domeniul resurselor umane care ar conduce la păstrarea personalului. Astfel, în opinia instanței de fond, angajatorul nu a motivat, din punct de vedere economic, necesitatea reducerii statelor de personal (vol. I). 2

În atare ordine de idei, instanța de fond a constatat că, concedierea lui Marcel Galișevschii în legătură cu reducerea statelor de personal din 31 ianuarie 2022 este neîntemeiată deoarece concedierea în temeiul art. 86 alin.(1) lit. c) din Codul muncii este legală doar în condiția respectării art.88 din Codul muncii, ceea ce nu a fost respectat de către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultura Soroca”.

Instanța de fond a reținut că, pentru anul 2022, la Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca” a fost stabilit un număr de 96 de funcții, comparativ cu 96,5 funcții în anul 2021. Astfel, comparând statele de personal pentru anii 2021-2022, s-a constatat o reducere cu 0,5 funcții, iar Marcel Galișevschii a fost concediat în legătură cu reducerea unei funcții.

Instanța de fond a subliniat că, potrivit Ordinului nr. 21-c din 4 martie 2022, reclamantul a fost preavizat repetat cu privire la reducerea funcției, fiind eliberat la 9 iulie 2022. Astfel, au fost încălcate prevederile art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, din cauza expirării termenului prevăzut la art. 88 alin. (2) din Codul muncii.

Cu referire la pretenția de reparare a prejudiciului moral suportat, instanța de fond a considerat că, prin anularea ordinului, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența forțată, reclamantului i-a fost compensat prejudiciul. Mai mult, nu au fost anexate probe în acest sens.

Cât privește pretenția privind repararea cheltuielilor de judecată, instanța a reținut lipsa probelor care să susțină suportarea cheltuielilor de asistență juridică.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, instanța de apel a reținut că ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultura Soroca” în mod neîntemeiat a dispus concedierea lui Marcel Galișevschii din funcția deținută în baza art. 86 alin.(1) lit. c) din Codul muncii. Legislația muncii prevede în mod imperativ în caz dacă angajatorul nu a emis în decurs de 2 luni de la preaviz ordinul de concediere, nu poate repeta procedura în decursul anului.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că concedierea a fost contrată art. 86 alin.(1) lit. c) din Codul muncii. Astfel, a apreciat hotărârea primei instanțe prin care s-a constatat caracterul ilegal a concedierii una legală și întemeiată, determinând corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a elucidat deplin probele prezentate.

Totodată, recurentul a considerat că instanța de apel nu a luat în vedere toate circumstanțele la momentul emiterii hotărârii, fiind eronat stabilite circumstanțele în partea suspendării ordinului nr. 13-c din 31 ianuarie 2022. 4 Totodată consideră eronat stabilite perioadele aflării salariatului în concediul medical.

În opinia recurentului, aceste neclarități au condus la constatarea încălcării perioadei de două luni prevăzută la art. 88 alin. (2) din Codul muncii. Recurentul consideră că a respectat prevederile legale în procedura de concediere a salariatului Marcel Galișevschii.

Copia deciziei motivate a fost expediată, la data de 11 aprilie 2023, pe adresa electronică a Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca”. Cererea de recurs a fost depusă la 17 ianuarie 2023. În asemenea circumstanțe instanța de recurs va considera cererea de recurs depusă în termen (f. d. 157-159, vol. I)

La data de 25 mai 2023, către Marcel Galișevschii a fost expediată copia recursului, însoțită de înștiințarea privind necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii corespondenței, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 174).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Marcel Galișevschii nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: 5 a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de 6 Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultura Soroca”, reprezentată de Roman Gherasimov, împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 32 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultura Soroca”, reprezentată de Roman Gherasimov, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivitjurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultura Soroca”, reprezentată de Roman Gherasimov, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 7 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu poate constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultura Soroca”, reprezentată de Roman Gherasimov, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultura Soroca”, reprezentată de Roman Gherasimov, împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 8