2ra-395/24 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare, repunerea în functie, încasarea salariului pentru toata perioada de absenta fortată de la muncă, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de asistentă juridică

2ra-395/24 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare, repunerea în functie, încasarea salariului pentru toata perioada de absenta fortată de la muncă, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de asistentă juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Lilia Iurcu, reprezentată de

avocatul Vasile Istratii,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Iurcu

împotriva Direcției Educație a Consiliului raional Edineț cu privire la anularea

ordinului nr. 31 din 22 februarie 2023 de aplicare a sancțiunii disciplinare, repunerea

în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-395/24

NR. PIGD 2-23058783-01-2ra-28032024)

Recurs declarat până la 01 septembrie 2023. Instanța de apel și instanța de fond n-au

analizat în mod corespunzător circumstanțele cauzei și probele privind concedierea,

în temeiul art. 86 alin. (1), lit. k) din Codul muncii.

Judecătoria Edineț, sediul Central: jud. E. Pșenița

Curtea de Apel Bălți: jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Vasile

Istratii, în interesele Liliei Iurcu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Direcției Educație a Consiliului raional Edineț cu privire la anularea

ordinului nr. 31 din 22 februarie 2023 de aplicare a sancțiunii disciplinare, repunerea

în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 1-3, vol.I).

activat în funcția de director al Instituției Publice „Gimnaziul Hlinaia” din data de

09 iulie 2021.

Consiliului raional Edineț un demers privind acordarea/alocarea sumei de 25 000 de

lei din bugetul Consiliului raional, pentru procurarea mobilierului școlar.

„Cu privire la repartizarea soldului resurselor financiare din componența raională

pentru anul 2021”, Consiliul raional a decis de a repartiza soldul conform anexei mai

multor instituții publice de educație din raion, astfel Gimnaziului Hlinaia i s-a alocat

suma de 50 000 de lei, pentru procurarea mobilierului școlar.

decembrie 2022, semnat de șeful Direcției Educație a Consiliului raional Edineț,

Mariana Odobescu, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de

avertisment, pe un termen de 6 luni, conform art. 206 alin. (1) pct. a) din Codul

muncii, pentru nerespectarea prevederilor Deciziei Consiliului raional Edineț prin

gestionarea incorectă a mijloacelor financiare din componența raională, îndreptată

pentru procurarea mobilierului școlar în cadrul Instituției Publice Gimnaziul Hlinaia.

La rândul său, ordinul în cauză a fost contestat de dânsa în instanța de judecată.

raional Edineț, Mariana Odobescu, a emis ordinul nr. 31 cu privire la concedierea

disciplinară.

1

contractului individual de muncă nr. 12 din 09 iulie 2021 cu d-na Lilia Iurcu,

angajată în funcția de director al IP „Gimnaziul Hlinaia”, în legătură cu

neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în conformitate cu pct. 100 lit. a), e) și pct. 104

lit. i) din Reglementul tip de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ,

aprobat prin ordinul MECC nr. 235 din 25 martie 2016, începând cu data de 22

februarie 2023.

instituția și-a desfășurat activitatea în conformitate cu prevederile cadrului normativ

în vigoare.

regimului termic în sălile de clasă, reclamanta a învederat că, în perioada rece a

anului, deși erau exploatate ambele cazane, temperatura în clase varia între 8-15

grade. Acest fapt se datora sistemului de încălzire, care a fost instalat anterior și, din

punct de vedere termic, era ineficient, fiind instalat cu abateri de la normele în

domeniu. Astfel, o mare parte din traseul de încălzire și calorifere sunt amplasate în

subsolul edificiului instituției de învățământ.

anume art. 86 alin. (1) lit. g), k), p) din Codul muncii, reclamanta a considerat că

acestea au fost interpretate și aplicate eronat de către angajator.

art. 201 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, deoarece ordinul de concediere conține în

mod abstract temeiurile de fapt și de drept, fără a fi indicate expres care acțiuni

concrete ale sale, în calitate de director, au fost încălcate. În asemenea circumstanțe,

ordinul de concediere este ilegal.

de 22 februarie 2023, dânsa s-a aflat în concediu medical, fapt despre care a anunțat

Direcția Educație a Consiliului raional, prin mesaj scris. Astfel, angajatorul a

încălcat și prevederile art. 86 alin. (2) din Codul muncii, care prevede că nu se admite

concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical.

art. 10 alin. (2), art. 86, art. 89, art. 108, art. 201, art. 206-210 și art. 355 din Codul

muncii și art. 39 alin. (7), art. 166, art. 167 din Codul de procedură civilă.

anularea ordinului nr. 31 din 22 februarie 2023 semnat de șeful Direcției Educație a

Consiliului raional Edineț, Mariana Odobescu, cu privire la concedierea sa

disciplinară, ca ilegal; restabilirea sa în funcția de director al IP „Gimnaziul Hlinaia”;

2

achitarea unei despăgubiri pentru absența forțată de la serviciu începând cu data

concedierii într-o mărime nu mai mică de 12 800 de lei până la data restabilirii în

funcție; încasarea din contul Direcției Educație a Consiliului raional Edineț în

beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 1-3, vol. I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admis parțial acțiunea. S-a anulat ordinul șefului Direcției Educație a Consiliului

raional Edineț nr. 31 din 22 februarie 2023 „Cu privire la concedierea disciplinară a

d-nei Lilia Iurcu”, în partea ce ține de concedierea ultimei în temeiul art. 86 alin. (1)

lit. „g” din Codul muncii. Cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Iurcu

împotriva Direcției Educație a Consiliului raional Edineț privind anularea ordinului

nr. 31 din 22 februarie 2023 de aplicare a sancțiunii disciplinare sub forma de

concediere, în partea ce ține de concedierea Liliei Iurcu în temeiul art. 86 alin. (1)

lit. k) și p) din Codul muncii, repunerea în funcție, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă și a prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Totodată, s-a scutit Lilia Iurcu de plata taxei de stat (f.d. 190, 199-211-verso, vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

vol. I), iar la 06 iulie 2023 și la 07 august 2023, Lilia Iurcu, reprezentată de avocatul

Vasile Istratii, a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 29 iunie

2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea

parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii (f.d. 195-196, 213-216, vol. I).

cerere de apel nemotivată (f.d. 197-198, vol. I), iar la 09 octombrie 2023, prin

intermediul poștei electronice, a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii

din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii (f.d. 222-227-verso, vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Direcția Educație a Consiliului raional Edineț și s-a admis apelul

3

declarat de Lilia Iurcu. S-a casată parțial hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central, în partea respingerii pretenției privind anularea ordinului

nr. 31 din 22 februarie 2023 de concediere a lui Lilia Iurcu în temeiul art. 86 alin. (1)

lit. p) din Codul muncii, cu emiterea în partea casată a unei hotărâri noi, prin care

s-a anulat ordinul Direcției Educație a Consiliului raional Edineț nr. 31 din 22

februarie 2023 de concediere a d-nei Lilia Iurcu, în partea ce ține de concedierea în

temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii. În rest hotărârea a fost menținută

(f.d. 65, 66-76, vol. II).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva deciziei din 28

decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a decizie instanței de apel și parțial a hotărârii instanței de fond, în partea

respingerii pretenției privind anularea ordinului nr. 31 din 22 februarie 2023 de

concediere a Liliei Iurcu în temeiul art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispus anularea ordinului semnat de șeful

Direcției Educație a Consiliului raional Edineț, Mariana Odobescu cu privire la

concedierea disciplinară a Liliei Iurcu, ca ilegal; restabilirea Liliei Iurcu în funcția

de director al IP „Gimnaziul Hlinaia”, achitarea unei despăgubiri pentru absența

forțată de la serviciu începând cu data concedierii într-o mărime nu mai mică de

12 800 de lei până la data restabilirii în funcție; încasarea din contul Direcției

Educație a Consiliului raional Edineț în beneficiul Liliei Iurcu a prejudiciului moral

în sumă de 50 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 80-

81-verso, 82-83, vol. II).

a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din Codul de procedură, care

reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea legii din hotărârea

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Iurcu privind instituirea ordinului din 21 iulie 2021 a comisiei de inventariere a

patrimoniului gimnaziului aprobării actului de casarea mijloacelor fixe, săvârșite

imediat după accederea în funcția de director și după semnarea actelor de predare-

primire au servit ca temei pentru pierderea încrederii angajatorului față de Lilia Iurcu

și se încadrează în prevederile art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, este una

eronată, contrară materialelor cauzei și legislației muncii.

4

manifestate prin fapte de sustragere, distrugere sau deteriorare intenționată a

bunurilor care ar fi cauzat instituției prejudiciu.

fi considerată ca prejudiciu, dar este valoarea de bilanț al bunurilor casate, al căror

termen de exploatare de mult timp a expirat.

nu au mai funcționat de mult timp îndelungat numirii în funcția de director a lui Lilia

Iurcu, iar actul de revizie menționat în hotărâre nu este inclus ca temei în ordinul

nr. 31 din 22 februarie 2023 cu privire la concedierea disciplinară a lui Lilia Iurcu.

Direcției Educație a Consiliului raional Edineț, copia recursului declarat, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele

cauzei (f. d. 92, vol. II).

Consiliului raional Edineț nu a făcut uz de dreptul lor procedural de a depune

referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

5

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor

ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța

de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în

care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432

alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o

nouă hotărîre.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la

cererea părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată

proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din

pretențiile reclamantului.

(3) Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de

judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.”

6

„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții

care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile.

(11) Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut cîștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.”

„Contractul individual de muncă este înțelegerea dintre salariat și angajator, prin care

salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau

funcție, să respecte regulamentul intern al unității, dacă este elaborat și aprobat de

angajator, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de

prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de

contractul colectiv de muncă, precum și să achite la timp și integral salariul.”

„(1) Contractul individual de muncă poate înceta:

b) la inițiativa uneia dintre părți (art.85 și 86).

(3) Contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului (dispoziției, deciziei,

hotărîrii) angajatorului, care se aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură sau prin

altă modalitate care permite confirmarea recepționării/înștiințării, cel tîrziu la data

eliberării din serviciu , cu excepția cazului în care salariatul nu lucrează pînă în ziua

eliberării din serviciu (absență nemotivată de la serviciu, privațiune de libertate etc.).

Ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) angajatorului cu privire la încetarea contractului

individual de muncă trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera

corespunzătoare din lege.”

„(1) Concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de

muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite

pentru următoarele motive:

g) încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior

salariatul a fost sancționat disciplinar;

k) comiterea de către salariatul care gestionează nemijlocit mijloace bănești sau valori

materiale ori care are acces la sistemele informaționale ale angajatorului (sisteme de

colectare și gestiune a informației) sau la cele administrate de angajator a unor acțiuni

culpabile, dacă aceste acțiuni pot servi drept temei pentru pierderea încrederii

angajatorului față de salariatul respectiv;

p) încălcarea gravă, chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă;

(2) Nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical,

în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu de maternitate, în

concediu paternal, în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de

3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 4

ani, în concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei, în concediu pentru

îngrijirea copilului cu dizabilități, în perioada îndeplinirii obligațiilor de stat sau

obștești, precum și în perioada detașării, cu excepția cazurilor de lichidare a unității.”

7

„(1) La concedierea salariaților membri de sindicat, angajatorul solicită în prealabil

opinia consultativă a organului sindical din unitate, prin notificarea organului

respectiv.”

„(1) Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu

poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de

litigiu - prin hotărîre a instanței de judecată.

(2) La examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată,

angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării

sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru

de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita opinia

consultativă a organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului

respectiv.

(3) Imediat după pronunțarea hotărîrii instanței de judecată privind restabilirea

salariatului la locul de muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire,

pe care îl aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură sau prin altă modalitate care

permite confirmarea recepționării/înștiințării, în termen de 3 zile lucrătoare de la data

emiterii. ”

„(1) În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat

nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

(2) Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:

a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului în cazul

transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu;

b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a

eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);

c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului

(3) Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată,

ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică

decît un salariu mediu lunar al salariatului.”

excepțiile de neconstituționalitate a articolului 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii

(plafonarea despăgubirii acordate de angajator în cazul concedierii ilegale a

salariatului [3]) „S-a declarat neconstituțional textul „într-o mărime care nu va

depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din

Codul muncii.”

„(1) Pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de

salariat următoarele sancțiuni disciplinare:

d) concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. g)-r)).

8

(5) La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea

abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.”

„(1) Până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris

salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă

poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat

de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților.”

de învățământ, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 235 din 25 martie

2016:

„Directorul, în calitate de conducător al instituției, are următoarele atribuții:

(a) asigură funcționalitatea Instituției în conformitate cu prevederile cadrului normativ

în vigoare pentru învățământul primar și secundar general, aprobate de Ministerul

Educației;

(e) asigură securitatea elevilor și a personalului angajat în perioada aflării în incinta

Instituției;”

de învățământ, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 235 din 25 martie

2016:

„Directorul Instituției este responsabil de:

(i) respectarea condițiilor și a exigențelor privind normele de igienă școlară, de

protecție a muncii, de protecție civilă și de pază contra incendiilor, în Instituție.”

mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500 din 12 mai 1998,

„Întreprinderile pot casa și scoase de pe conturile contabile mijloacele fixe, prevăzute

în pct. 4, numai cu autorizarea autorității publice centrale sau autorității administrației

publice locale în a cărei subordine/administrare se află.”

„Pentru a primi autorizația de casare a mijloacelor fixe, întreprinderea prezintă

autorității publice centrale sau autorității administrației publice locale următoarele

documente:

- scrisoarea de însoțire;

- decizia organului respectiv de conducere;

- procesele-verbale de casare a mijloacelor fixe (conform formularelor din anexele

nr.2-5), în câte un exemplar, autentificate prin ștampila întreprinderii și/sau semnătura

conducătorului întreprinderii;

- registrul actelor mijloacelor fixe ce urmează a fi casate de modelul indicat în anexa

nr. 1, în 3 exemplare.

9

În cazul când utilajele se casează în legătură cu construcția, extinderea, reconstrucția

sau reutilarea tehnică a întreprinderilor în funcțiune, comisia urmează să verifice

corespunderea utilajelor propuse spre casare cu cele prevăzute în planul de extindere,

reconstrucție sau reutilare tehnică a acelor întreprinderi și să facă referință în

procesele-verbale de casare la punctul respectiv din acest plan și data aprobării lui.

În cazul casării mijloacelor fixe, devenite inutilizabile în urma avariilor sau

delapidărilor, la procesul-verbal de casare se va anexa actul privind cauzele avariilor

sau delapidărilor și se vor indica măsurile aplicate persoanelor culpabile (transmiterea

materialelor în organele competente, deciziile pronunțate de instanța judecătorească

etc.).”

„Procesele-verbale de casare a mijloacelor fixe și registrul actelor mijloacelor fixe ce

urmează a fi casate, semnate de comisia de casare și aprobate de conducătorul

întreprinderii, devin valabile doar după primirea autorizației de casare.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție

echitabilă persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd

în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire

care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în

împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța de apel a pronunțat dispozitivul

deciziei la 28 decembrie 2023. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei

integrale a instanței de apel către participanții la proces la 05 martie 2024 (f.d. 77-

verso, vol. II). Astfel, recursul declarat la 25 martie 2024 se consideră a fi în termen.

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și audierea

participanților la proces.

judiciar, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu

normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus

judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de

a admite recursul declarat, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea

10

primei instanțe în partea respingerii acțiunii, cu emiterea în această parte a unei

decizii noi de admitere parțială a acțiunii.

este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia în sensul

formulat prin acțiune, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica

dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns

specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat

toate pretențiile și argumentele înaintate.

a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a argumentelor

și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. France [GC], nr. 47287/99, § 80,

ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei obligații a instanțelor judecătorești

este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea, printre altele, Hirvisaari v.

Finland, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).

a verifica legalitatea deciziei și a hotărârii contestate, fără a administra noi dovezi,

va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Instituției Publice „Gimnaziul Hlinaia” din data de 09 iulie 2021.

Educație a Consiliului raional Edineț un demers privind acordarea/alocarea sumei

de 25 000 de lei din bugetul Consiliului raional, pentru procurarea mobilierului

școlar.

soldului resurselor financiare din componența raională pentru anul 2021”, Consiliul

raional Edineț a decis repartizarea soldului conform anexei mai multor instituții

publice de educație din raion. Astfel, Gimnaziului Hlinaia i-a fost alocată suma de

50 000 de lei, pentru procurarea mobilierului școlar.

Direcției Educație a Consiliului raional Edineț, Mariana Odobescu, față de Lilia

Iurcu a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment, pe un termen

de 6 luni, conform art. 206 alin. (1) pct. a) din Codul muncii, pentru nerespectarea

prevederilor Deciziei Consiliului raional Edineț prin gestionarea incorectă a

mijloacelor financiare din componența raională, îndreptată pentru procurarea

mobilierului școlar în cadrul Instituției Publice Gimnaziul Hlinaia.

instanța de judecată ordinul nr. 174 din 23 decembrie 2022.

11

Edineț, Mariana Odobescu a emis ordinul nr. 31 cu privire la concedierea

disciplinară a Liliei Iurcu.

concediată prin desfacerea contractului individual de muncă nr. 12 din 09 iulie 2021,

în baza căruia a fost angajată în funcția de director al IP „Gimnaziul Hlinaia”, în

legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în conformitate cu pct. 100 lit. a),

e) și pct. 104 lit. i) din Reglementul tip de organizare și funcționare a instituțiilor de

învățământ, aprobat prin ordinul MECC nr. 235 din 25 martie 2016, începând cu

data de 22 februarie 2023”.

disciplinară a fost emis în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g), k), p) din Codul muncii care

a fost adus la cunoștință lui Lilia Iurcu, sub semnătură (f. d. 4, vol. I).

anularea ordinului nr. 31 din 22 februarie 2023 semnat de șeful Direcției Educație a

Consiliului raional Edineț, Mariana Odobescu, cu privire la concedierea disciplinară

a sa, ca ilegal; restabilirea sa în funcția de director al IP Gimnaziul Hlinaia, achitarea

unei despăgubiri pentru absența forțată de la serviciu începând cu data concedierii

într-o mărime nu mai mică de 12 800 de lei până la data restabilirii în funcție;

încasarea din contul Direcției Educație a Consiliului raional Edineț în beneficiul său

a prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată (f.d. 1-3, vol. I).

sediul Central, prin hotărârea din 29 iunie 2023, a admis parțial acțiunea și a anulat

ordinul șefului Direcției Educație a Consiliului raional Edineț nr. 31 din 22 februarie

2023 „Cu privire la concedierea disciplinară a d-nei Lilia Iurcu”, în partea ce ține de

concedierea ultimei în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii. În rest,

pretențiile din acțiunea au fost respinse, ca neîntemeiate.

ordinului contestat, în caz de întrunire a unei din condițiile stipulate la art. 86 alin. (2)

din Codul muncii, ordinul își va începe acțiunea din prima zi de revenire la serviciu.

februarie 2023 și până la 22 martie 2023. Astfel, Lilia Iurcu se consideră eliberată

din funcția de director din ziua când a revenit din concediu medical – 22 martie 2023.

la concedierea sa nu a fost solicitat acordul comitetului sindical, or, conform

prevederilor art. 87 alin. (1) din Codul muncii, un asemenea acord nici nu este

12

necesar, fiind necesară doar o opinie consultativă a Comitetului sindical, fapt ce a și

fost realizat de către pârât. Iar, la caz, prin opinia consultativă fără dată a organului

sindical din IP „Gimnaziul Hlinaia” cu privire la concedierea d-nei Lilia Iurcu,

director IP „Gimnaziul Hlinaia”, membrii comitetului sindical și întregul colectiv

confirmă ferm că nu sunt de acord cu decizia Direcției Educație a Consiliului

Raional Edineț, cu privire la concedierea Liliei Iurcu (f.d. 9, vol. I).

din 22 februarie 2023 doar în partea ce ține de concedierea Liliei Iurcu în temeiul

art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii (pentru încălcarea repetată, pe parcursul unui

an, a obligațiilor de muncă). Or, prin hotărârea din 05 mai 2023 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central, s-a anulat ordinul nr. 174 din 23 decembrie 2022 privind

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment Liliei Iurcu (f.d. 19, vol.I).

alin. (1) lit. k) din Codul muncii, prima instanță a stabilit că, la 20 decembrie 2021,

Inspecția financiară din subordinea Ministerului Finanțelor a emis Raportul privind

rezultatele inspectării financiare tematice la IP „Gimnaziul Hlinaia” din r-nul Edineț,

privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 și administrării

patrimoniului public aflat în gestiunea instituției pentru perioada de activitate 01

decembrie 2018 – 01 noiembrie 2021, și s-a stabilit că, în incinta IP „Gimnaziul

Hlinaia” s-au depistat un șir de încălcări (f.d. 39-49, vol. I).

ordinului directorului gimnaziului, Lilia Iurcu, au fost casate mijloace fixe și

inventar în sumă de 163,6 mii lei, în lipsa deciziei Consiliului raional (fondator),

serviciul contabil a casat și a scos de pe conturile contabile neregulamentar mijloace

fixe în sumă de 163,6 mii lei (f.d. 41, 47, vol. I).

iulie 2021 a directorului „Gimnaziului Hlinaia”, Lilia Iurcu și a extrasului din

ordinul dat, la data de 21 iulie 2021 a fost instituită Comisia de inventariere a

patrimoniului în gimnaziu, în componența Anei Ciumac, Ingăi Cănănău și Marianei

Prosi. Iar, potrivit ordinului nr. 47 din 21 iulie 2021 a directorului „Gimnaziului

Hlinaia”, Lilia Iurcu, a fost creată Comisia pentru casarea și trecerea la pierderi a

obiectelor de mici valori și scurtă durată în componența Comisiei date fiind numite

Ana Ciumac, Inga Cănănău și Mariana Prosi (f.d. 69-70, vol. I).

mijloace fixe au fost incluse în lista dată, cu inscripția „defectat, spre uzare” (f.d. 79-

85, vol. I), care au fost casate prin Actul de casare a mijloacelor fixe din cadrul

IP „Gimnaziul Hlinaia”. În total, au fost casate 53 mijloace fixe, inclusiv 13

calculatoare. Actul de casare fiind semnat de către membrii Comisiei de casare și

13

aprobat de directorul Lilia Iurcu (f.d. 72-74, vol. I), aceleași calculatoare fiind

incluse și în actul din decembrie 2020 (f.d. 75-78, vol. I).

Educație cu privire la presupusele abateri din partea ex-directorului „Gimnaziului

Hlinaia”, Lilia Iurcu, materialele acumulate au fost remise conform competenței la

CNA, spre examinare (f.d. 66-68, vol. I).

„Gimnaziului Hlinaia”, Lilia Iurcu, săvârșite imediat după accederea acesteia în

funcție, la 09 iulie 2021 și după semnarea actului de primire-predare acestor bunuri

(fapt relatat în Raportul din 20 decembrie 2021 al Inspecției financiară din

subordinea Ministerului Finanțelor (f. d. 39-49, vol. I)), au servit drept temei pentru

pierderea încrederii angajatorului față de aceasta și se încadrează în prevederile

art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii.

Codul muncii, prima instanță a reținut că, în cadrul controalelor efectuate de către

Direcția Educație în cadrul IP „Gimnaziul Hlinaia” din 30 noiembrie 2022, în scopul

realizării evaluării tematice „Monitorizarea calității managementului, activității

didactice și didactico-metodice în instituția de învățământ gimnaziul Hlinaia ” s-a

constatat că, drept temei de fapt al emiterii ordinului contestat în această privință a

servit nota informativă a comisiei de evaluare; nota informativă a d-nei Lilia Iurcu

și opinia consultativă a organului sindical din unitate cu privire la concedierea

disciplinară a d-nei Lilia Iurcu, membru de sindicat (f.d. 4, vol. I).

evaluare din cadrul Direcția Educație din 31 ianuarie 2023, sezonul de încălzire în

IP „Gimnaziul Hlinaia” a început la 01 noiembrie 2022. Iar cantitatea de combustibil

solid (cărbune și lemne) care a fost cheltuită în perioada octombrie – 24 ianuarie

2023 este de: pentru luna noiembrie – 2 850 kg, decembrie – 5 000 kg; perioada 01

– 24 ianuarie 2023 – 6 300 kg. Astfel, s-a constatat că nu a fost cheltuită cantitatea

necesară, conform capacității cazanului – câte 86 kg/oră timp de 15 ore, adică 1 290

kg, pentru a asigura funcționarea maximă a unui cazan. Totodată, din actele de

decontare, Comisia a stabilit că, combustibilul a fost decontat pentru 2 cazane, pe

când, în realitate, a funcționat numai unul singur. Așa, Comisia a stabilit că, regimul

termic de 18-20°C nu a fost asigurat în instituție de către manager, deoarece nu au

fost puse în funcțiune ambele cazane și nu a fost utilizată cantitatea necesară de

combustibil solid.

Supraveghere de Stat în Sănătate Publică a efectuat, la 23 ianuarie 2023, evaluarea

stării sanitaro-igienice a IP „Gimnaziul Hlinaia”, la compartimentul „microclimatul,

14

ventilația, încălzirea”. În rezultat, s-a stabilit că, la momentul controlului, parametrii

temperaturii și umidității relative a aerului în sălile de studii nu corespund normelor

admise. Temperatura aerului în sălile de clasă variază între 12,5-17,3°C, pe când

norma admisă este de 18-20°C, fapt consemnat în procesul-verbal de măsurarea

factorilor meteoclimatici (f.d. 111-112, vol. I). Ca urmare, la 25 ianuarie 2023, a fost

emisă Prescripția Sanitară nr. 295, potrivit căreia s-a prescris de a conforma

parametrii temperaturii și umidității relative a aerului în clasele de studii (f.d. 110,

vol. I).

economic, cu experiență în domeniu de a evalua sistemul de încălzire a cazangeriei

din IP „Gimnaziul Hlinaia” în scopul constatării ineficienței sistemului de încălzire.

La momentul deplasării specialistului în teritoriu, la 14 ianuarie 2023 (zi de

sâmbătă), s-a depistat că în instituție nu era prezentă nici o persoană, iar cazangeria

era încuiată, cazanele nefuncționând.

2023, directorul „Gimnaziului Hlinaia”, Lilia Iurcu a admis încălcarea prevederilor

pct. 100 lit. a), e) și pct. 104 lit. i) din Regulamentul tip de organizare și funcționare

a instituțiilor de învățământ, aprobat prin ordinul MECC nr. 235 din 25 martie 2016,

manifestată prin neasigurarea funcționării instituției în conformitate cu prevederile

cadrului normativ în vigoare pentru învățământul primar și secundar general, aprobat

de Ministerul Educației, neasigurarea securității elevilor și a personalului angajat în

perioada aflării în incinta instituției de învățământ și nerespectarea condițiilor și a

exigențelor privind normele de igienă școlară, de protecție a muncii, de protecție

civilă și de pază contra incendiilor în instituție, fapt ce cu referire la art. 2111 lit. (f)

din Codul muncii, constituie o încălcare gravă a disciplinei muncii, care a și servit

drept temei legal pentru pârât de a dispune concedierea reclamantei în temeiul art. 86

alin. (1) lit. p) din Cod muncii.

28 decembrie 2023, a respins apelul declarat de Direcția Educație a Consiliului

raional Edineț, a admis apelul declarat de Lilia Iurcu și a casat parțial hotărârea din

29 iunie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în partea respingerii pretenției

privind anularea ordinului nr. 31 din 22 februarie 2023 de concediere a Liliei Iurcu

în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii, cu emitea în partea casată a unei

hotărâri noi, de anulare a ordinului Direcției Educație a Consiliului raional Edineț

nr. 31 din 22 februarie 2023 de concediere a d-nei Lilia Iurcu în partea ce ține de

concedierea în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii. În rest hotărârea a

fost menținută.

15

a anulat ordinul contestat în latura temeiului concedierii apelantei în temeiul art. 86

lit. g) din Codul muncii, or, la emiterea ordinului organul emitent sa bazat pe ordinul

nr. 174 din 23 decembrie 2022, care ulterior a fost anulat prin hotărâre

judecătorească.

a Consiliului raional Edineț urmează a fi respins cu atât mai mult că reprezentantul

apelantului a declarat că nu are obiecții împotriva hotărârii.

1998 întreprinderile pot casa și scoate de pe conturile contabile mijloacele fixe,

prevăzute în pct. 4, numai cu autorizarea autorității publice centrale sau autorității

administrației publice locale în a cărei subordine/administrare se află. Procedura dată

nu a fost respectată astfel instanța de fond corect a ajuns la concluzia că acțiunile

Directorului Gimnaziului Hlinaia Lilia Iurcu, săvârșite imediat după accederea

acesteia în funcția dată – 09 iulie 2021 și după semnarea actului de primire-predare

acestor bunuri (fapt relatat în Raportul din 20 decembrie 2021 al Inspecției financiară

din subordinea Ministerului Finanțelor (f.d. 39-49, vol. I)) au servit drept temei

pentru pierderea încrederii angajatorului față de salariat și se încadrează în

prevederile art. 86 al.1 lit. k) din Codul muncii, fapt ce a și servit în mod legal drept

temei pentru concedierea acesteia.

Codul muncii, instanța de apel a reținut că, în cadrul controalelor efectuate de către

Direcția Educație la IP „Gimnaziul Hlinaia” în data de 30 noiembrie 2022, în scopul

realizării evaluării tematice „Monitorizarea calității managementului, activității

didactice și didactico-metodice în instituția de învățământ gimnaziul Hlinaia” s-a

constatat că, drept temei de fapt al emiterii ordinului contestat în această privință a

servit nota informativă a Comisiei de evaluare; nota informativă a d-nei Lilia Iurcu

și opinia consultativă a organului sindical din unitate cu privire la concedierea

disciplinară a d-nei Lilia Iurcu, membru de sindicat.

Direcția Educație din 31 ianuarie 2023, conform cărora Lilia Iurcu, ca manager al

IP „Gimnaziul Hlinaia”, nu a asigurat în instituție regimul termic de 18-20°C,

deoarece nu au fost puse în funcțiune ambele cazane și nu a fost utilizată cantitatea

necesară de combustibil solid, precum și faptele stabilite prin Prescripția Sanitară cu

nr. 295, prin care s-a prescris de a conforma parametrii temperaturii și umidității

relative a aerului în clasele de studii, dar nici faptul că specialistului în evaluarea

sistemului de încălzire nu i s-a asigurat acces în cazangeria IP „Gimnaziul Hlinaia”

16

într-o zi de sâmbătă, de facto, nu pot servi temei de concediere în temeiul art. 86

lit. p) din Codul muncii.

Edineț, sediul Central și al deciziei din 28 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic

inferioare au interpretat și aplicat eronat norma de drept material, ignorând condițiile

cumulative impuse de lege pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare și apreciind în

mod greșit temeiurile de concediere. Această eroare de calificare juridică a

determinat soluția neîntemeiată de menținere parțială a ordinului de sancționare a

reclamantei Lilia Iurcu.

Consiliului raional Edineț nr. 31 din 22 februarie 2023 „Cu privire la concedierea

disciplinară a d-nei Lilia Iurcu”, în partea ce ține de concedierea acesteia în temeiul

art. 86 alin. (1) lit. g) și p) din Codul muncii, a fost deja anulat prin hotărârea

instanței de fond și decizia instanței de apel, aspect asupra căruia nu mai există

dispută în recurs.

asupra legalității și temeiniciei ordinului de concediere în ceea ce privește aplicarea

art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, precum și asupra pretențiilor subsecvente

de repunere în funcție, plata salariului pentru perioada de absență forțată, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi

desfăcut în cazul comiterii de către salariatul care gestionează nemijlocit mijloace

bănești sau valori materiale ori care are acces la sistemele informaționale ale

angajatorului a unor acțiuni culpabile, dacă aceste acțiuni pot servi drept temei

pentru pierderea încrederii angajatorului față de salariatul respectiv.

aplicabilă strict în cazurile în care elementul central este ruptura iremediabilă a

relației de încredere datorită unei conduite imputabile salariatului, legată direct de

atribuțiile sale de gestiune sau acces la resurse.

neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor poate justifica încetarea

contractului în baza lit. k) a alin. (1) din art. 86. Sunt necesare trei condiții

cumulative: (1) calitatea salariatului de gestionar direct al mijloacelor bănești,

valorilor materiale sau sistemelor informatice; (2) existența unei fapte concrete,

17

săvârșite cu vinovăție, care să fie legată direct de aceste atribuții; (3) caracterul faptei

de a fi aptă, în mod obiectiv, să ducă la pierderea încrederii angajatorului.

esențială dovedirea unei fapte concrete, săvârșite cu vinovăție (culpă), de natură să

justifice obiectiv pierderea încrederii angajatorului. Simpla invocare formală a

pierderii încrederii, fără identificarea clară a faptei și a contextului său, nu este

suficientă.

ierarhic inferioare nu au verificat existența cumulativă a acestor condiții, limitându-

se la o citare formală a art. 86 alin. (1) lit. k) Codul muncii, fără a proba caracterul

culpabil al faptei și legătura sa directă cu atribuțiile de gestiune.

Consiliului raional Edineț nr. 31 din 22 februarie 2023, Lilia Iurcu a fost concediată

din funcția de director al IP „Gimnaziul Hlinaia”, prin desfacerea contractului

individual de muncă nr. 12 din 09 iulie 2021, în legătură cu neîndeplinirea

atribuțiilor de serviciu în conformitate cu pct. 100 lit. a), e) și pct. 104 lit. i) din

Reglementul tip de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ, aprobat

prin ordinul MECC nr. 235 din 25 martie 2016, începând cu data de 22 februarie

2023.

nr. 31 din 22 februarie 2023 rezultă că Lilia Iurcu a fost concediată în temeiul art. 86

alin. (1) lit. g), k), p) din Codul muncii și nota informativă întocmită de Comisia de

evaluare.

24 ianuarie 2023, a fost inițiat controlul de serviciu pe acțiunile realizate de către

directorul IP „Gimnaziul Hlinaia”, Lilia Iurcu, privind asigurarea regimului termic

în sălile de clasă în perioada 30 noiembrie 2022 – 24 ianuarie 2023 (f.d. 6-7, vol. I).

în calitate de director al IP „Gimnaziul Hlinaia”, a oferit explicații pe marginea

regimului termic în sălile de clasă în perioada 30 noiembrie 2022-24 ianuarie 2023

(vol. I, f.d. 8).

ordinul de concediere nu indică în mod expres fapta concretă care ar constitui

abaterea disciplinară ce a condus la pierderea încrederii față de directorul

IP „Gimnaziul Hlinaia”, Lilia Iurcu. Or, ordinul de concediere nu face trimitere

decât la nota informativă a Comisiei de evaluare. În nota informativă se menționează

doar controlul privind regimul termic în instituție. Nu sunt menționate alte fapte sau

18

presupuse abateri legate de gestionarea mijloacelor bănești sau valorilor materiale.

Ordinul limitându-se doar la lit. k) alin. (1) din art. 86 din Codul muncii.

constatarea unor deficiențe privind regimul termic din sălile de clasă ale instituției.

Or, asemenea aspecte, chiar dacă ar fi reale, țin de parametri tehnico-organizatorici

și de funcționarea infrastructurii școlii, nu de gestionarea nemijlocită a mijloacelor

bănești sau a valorilor materiale în sensul prevăzut de textul legal.

permanentă între atribuțiile funcției și manipularea efectivă a resurselor patrimoniale

(mijloace financiare, bunuri materiale, stocuri etc.), precum și un grad sporit de

răspundere în conservarea și utilizarea acestora. Pierderea încrederii ca temei de

concediere are un caracter obiectiv și se fundamentează pe acțiuni verificabile, cu

potențial concret de prejudiciere a patrimoniului angajatorului, nu pe simple

nemulțumiri privind modul de administrare a unor aspecte colaterale.

unei temperaturi necorespunzătoare în sălile de clasă, cu atât mai mult cu cât

asigurarea regimului termic poate depinde de factori multipli, resurse energetice

disponibile, defecțiuni tehnice, planificarea bugetului local, care nu se află în

controlul exclusiv al reclamantei. Astfel, între presupusa neîndeplinire a obligației

și atribuțiile specifice de gestionare a patrimoniului nu există legătura cauzală cerută

de art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii.

bazat pe percepții sau pe evaluări sumare ale conduitei salariatului, ci trebuie

susținută de probe directe și concludente care să demonstreze existența unei fapte

grave, apte să rupă raportul de încredere în mod ireversibil. Pierderea încrederii nu

poate fi reținută în lipsa unei dovezi certe privind săvârșirea unei abateri direct legate

de atribuțiile de gestiune.

nefondată, iar concedierea dispusă pe acest temei apare ca o măsură disproporționată

și lipsită de suport probator, încălcând atât principiul bunei-credințe în raporturile de

muncă, cât și protecția dreptului la muncă garantat de Constituție.

vol. I), pârâtul face trimitere la raportul privind rezultatele inspectării financiare din

20 decembrie 2021, potrivit căruia casarea mijloacelor fixe, raportate la unelte, scule

și inventar în sumă de 163, 6 mii lei, a fost efectuată în lipsa deciziei Consiliului

raional (fondator) și că această faptă se încadrează în temeiul de drept prevăzut de

art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii.

19

Ministerului Finanțelor din 20 decembrie 2021, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține că acesta nu constată vreo deturnare, însușire sau cauzare

de prejudiciu patrimonial instituției, ci consemnează exclusiv o pretinsă

neconcordanță procedurală, și anume lipsa deciziei Consiliului raional la momentul

casării unor mijloace fixe.

se face o distincție clară între încălcările procedurale minore și faptele culpabile de

natură patrimonială, primele neputând justifica, prin ele însele, încetarea raportului

de muncă în temeiul art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii. Iar, la caz, din

conținutul raportului privind rezultatele inspectării financiare din 20 decembrie

2021, nu se reține ilegalitatea casării în fond a mijloacelor fixe și nici nu rezultă o

faptă culpabilă, ci doar o presupusă nerespectare procedurală privind implicarea

fondatorului.

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998, rezultă că pentru a obține

autorizația de casare, întreprinderea are obligația de a prezenta autorității publice

centrale sau locale un set complex de documente justificative, incluzând: scrisoarea

de însoțire, decizia organului de conducere, procesele-verbale de casare întocmite

conform formularelor legale și registrul actelor mijloacelor fixe. Prin urmare,

procedura este concepută ca una administrativă, menită să asigure controlul formal

al fondatorului asupra gestionării patrimoniului public.

registrul aferent devin valabile numai după obținerea autorizației de casare, ceea ce

implică faptul că, în lipsa acesteia, actul de casare nu produce efecte juridice și nu

generează consecințe patrimoniale.

echivalează cu o încălcare procedurală minoră, lipsită de impact asupra integrității

bunurilor sau valorilor instituției. Ea nu reflectă o acțiune culpabilă ori intenționată

de a prejudicia patrimoniul, ci doar o neconcordanță administrativă formală, care

putea fi remediată prin solicitarea ulterioară a autorizației. În consecință, o asemenea

deficiență nu se circumscrie noțiunii de „acțiuni culpabile în legătură cu gestionarea

mijloacelor bănești sau valorilor materiale” în sensul art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul

muncii și nu poate justifica sancțiunea extremă a concedierii.

element subiectiv – vinovăția salariatului, care trebuie să rezulte din probe concrete,

obținute în urma unei cercetări disciplinare efective, conform art. 208 alin. (2) din

Codul muncii. În speță, însă, angajatorul nu a desfășurat o cercetare disciplinară cu

20

privire la pretinsa abatere, nu a solicitat explicații scrise din partea salariatului,

reclamantei din speță și nici nu a administrat alte mijloace de probă care să clarifice

împrejurările faptei și gravitatea acesteia.

a contextului în care s-ar fi produs abaterea, măsura concedierii se fundamentează

pe simple constatări unilaterale ale angajatorului, lipsite de suport probatoriu

suficient. Or, pierderea încrederii trebuie să aibă un fundament obiectiv, verificabil

și raportat la fapte clar determinate, nu unul subiectiv sau bazat pe percepții ori

suspiciuni. Această cerință decurge din însăși finalitatea lit. k) art. 86 alin. (1) din

Codul muncii, care este de a proteja interesele angajatorului în fața unor riscuri

patrimoniale reale și dovedite, nu de a oferi un instrument formal de îndepărtare a

salariaților incomozi.

permite concedierea pe criterii arbitrare, ci presupune existența unor fapte precise,

grave, comise cu vinovăție, aflate în legătură directă cu atribuțiile de gestionare a

mijloacelor bănești, a valorilor materiale sau a accesului la sistemele informaționale

ale angajatorului. Această condiție are menirea de a împiedica transformarea

pierderii încrederii într-un instrument de sancționare subiectivă, lipsit de un

fundament obiectiv și verificabil.

individual de muncă cu caracter excepțional, ce trebuie fundamentată pe existența

unei fapte materiale, verificabile, imputabile salariatului, care, prin natura și

consecințele sale, pune în discuție onestitatea și loialitatea acestuia în gestionarea

valorilor sau informațiilor angajatorului. O simplă deficiență administrativă, o

greșeală de organizare sau un incident de natură tehnică nu echivalează, în sine, cu

o acțiune culpabilă ce poate justifica pierderea încrederii.

culpabilă imputată salariatului, precum și legătura directă dintre aceasta și atribuțiile

care implică gestionarea valorilor sau accesul la resursele angajatorului; în lipsa unei

asemenea probe, invocarea pierderii încrederii constituie un motiv formal, lipsit de

fundament legal.

nu poate funcționa ca o clauză generală ce permite concedierea pe criterii arbitrare,

ci presupune existența unor fapte precise, grave, comise cu vinovăție, aflate în

legătură directă cu atribuțiile de gestionare a mijloacelor bănești, a valorilor

materiale sau a accesului la sistemele informaționale ale angajatorului. Această

condiție are menirea de a împiedica transformarea pierderii încrederii într-un

instrument de sancționare subiectivă, lipsit de un fundament obiectiv și verificabil.

21

În prezenta cauză, descrierea faptelor imputate reclamantei se limitează la aspecte

privind regimul termic din sălile de clasă, elemente ce, prin natura lor, nu intră în

sfera noțiunii de „acțiuni culpabile în legătură cu gestionarea mijloacelor bănești sau

a valorilor materiale”, în sensul art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii.

Jurisprudența constantă a instanțelor naționale și a Curții Europene a Drepturilor

Omului statuează că măsura concedierii trebuie să respecte principiul

proporționalității și să fie justificată de o conduită profesională gravă, dovedită prin

probe pertinente și concludente, neputând fi întemeiată pe simple percepții,

nemulțumiri sau aprecieri subiective ale angajatorului.

cererea nr. 33399/18), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a abordat în mod

specific conceptul de „pierdere a încrederii” în contextul concedierii unui angajat

public. Curtea a subliniat că, deși autoritățile naționale pot invoca „pierderea

încrederii” ca motiv pentru concedierea unui angajat public, acest motiv trebuie să

fie susținut de dovezi concrete și să fie supus unui control judiciar efectiv. CtEDO a

constatat că, în cazul de față, autoritățile turcești nu au prezentat dovezi specifice

care să justifice „pierderea încrederii” în cazul reclamantului. Mai mult, instanțele

naționale nu au examinat în mod adecvat argumentele și dovezile prezentate de

reclamant, iar procedura de concediere a fost lipsită de garanții procedurale. În

consecință, CtEDO a concluzionat că nu a existat un control judiciar efectiv al

deciziei de concediere, ceea ce a constituit o încălcare a dreptului la un proces

echitabil (Articolul 6 § 1 din Convenție).

cauza Pișkin c. Turciei subliniază importanța verificării în mod efectiv de către

instanțele naționale ca măsura concedierii să fie justificată de motive relevante și

suficiente, iar „pierderea încrederii” să nu fie invocată în mod generic. Astfel,

urmează a fi analizată proporționalitatea măsurii în raport cu interesul legitim al

angajatorului și dreptul salariatului la stabilitate în muncă.

derivat din art. 206 alin. (5) din Codul muncii, conform căruia angajatorul trebuie să

țină cont de gravitatea abaterii și de circumstanțele obiective în aplicarea sancțiunii.

Sancțiunea concedierii este măsura extremă, ultima ratio, ce poate fi aplicată doar

atunci când fapta săvârșită de salariat este de o gravitate care face imposibilă

continuarea raporturilor de muncă. Acesta presupune că sancțiunea impusă trebuie

să fie adecvată gravității faptei săvârșite și să nu depășească necesitatea de a restabili

disciplina muncii și buna funcționare a instituției. Măsura concedierii trebuie dispusă

doar atunci când abaterea disciplinară este atât de gravă, încât face imposibilă

continuarea raportului de muncă între angajator și salariat. Astfel, înainte de

22

aplicarea concedierii, trebuie evaluată existența unor fapte concrete, dovedite și

caracterul lor efectiv perturbator pentru activitatea angajatorului.

judecată trebuie să stabilească dacă angajatorul a efectuat o analiză riguroasă,

concretă și motivată a gravității abaterii, evaluând dacă o sancțiune mai blândă nu ar

fi suficientă pentru a restabili disciplina și buna funcționare a instituției. Lipsa unei

astfel de analize face ca aplicarea concedierii să fie nejustificată și disproporționată.

echilibrului între interesul angajatorului și dreptul salariatului la stabilitate în muncă,

subliniind că orice sancțiune, cu atât mai mult concedierea, trebuie să fie

proporțională cu gravitatea abaterii și susținută de probe concrete.

există o descriere concretă a faptei, nici o evaluare obiectivă a gravității acesteia, iar

sancțiunea aplicată este concedierea, măsura cea mai severă. Astfel, se ajunge la

concluzia că sancțiunea aplicată este excesivă, disproporționată și nejustificată.

Aplicarea celei mai severe măsuri, în absența unei evaluări obiective și motivate a

gravității abaterii, încalcă principiul proporționalității, afectând legalitatea și

temeinicia deciziei contestate. Lipsa unei corelări clare între fapta imputată și

sancțiunea aplicată încalcă principiul proporționalității și face ca ordinul de

sancționare disciplinară să fie vulnerabil din punct de vedere legal.

fixe, realizată fără decizia Consiliului raional, care are calitatea de fondator, nu a

fost supusă unei analize de fond de către angajator. Această circumstanță

demonstrează suplimentar că, în speță, nu s-a efectuat o evaluare riguroasă și

obiectivă a impactului pe care această acțiune l-ar fi avut asupra funcționării

instituției. În mod concret, angajatorul nu a demonstrat că această casare ar fi generat

un prejudiciu material, o afectare a patrimoniului instituției sau o încălcare

semnificativă a obligațiilor manageriale care să justifice o reacție disciplinară atât

de gravă precum concedierea.

fundamentul legal al sancțiunii aplicate, deoarece, potrivit principiului legalității și

proporționalității sancțiunilor disciplinare, angajatorul este obligat să evalueze

circumstanțele concrete ale faptelor imputate și gravitatea lor. Fără o astfel de

evaluare, nu poate fi justificată măsura extremă a concedierii, care afectează în mod

direct dreptul fundamental al salariatului la muncă și stabilitate în raporturile de

muncă.

23

fixe reflectă o abordare formalistă și nefundamentată din partea angajatorului, care

se limitează la invocarea unei presupuse neîndepliniri procedurale, fără a demonstra

prejudiciul concret și legătura acesteia cu activitatea profesională a reclamantei. O

sancțiune disciplinară trebuie să fie bazată pe probe clare și o analiză detaliată a

efectelor faptei, astfel încât să respecte drepturile salariatului și să asigure echilibrul

între interesele angajatorului și ale angajatului.

mijloacelor fixe constituie un viciu procedural și substanțial care compromite

legalitatea și temeinicia măsurii disciplinare aplicate, inclusiv a concedierii.

obiectivă și motivată a gravității abaterii disciplinare și de a asigura

proporționalitatea sancțiunii conduce la încălcarea gravă a drepturilor fundamentale

ale salariatului. Din perspectivă constituțională, dreptul la muncă și la stabilitatea

raportului de muncă este protejat Constituție, iar Codul muncii întărește această

protecție prin prevederi care impun legalitatea și justificarea măsurilor disciplinare

aplicate.

dreptului salariatului la desfășurarea activității profesionale în condiții normale, ele

trebuie aplicate cu prudență și în strictă conformitate cu legea. Proporționalitatea

sancțiunii nu este un simplu principiu abstract, ci o condiție esențială pentru

legitimitatea măsurii, astfel încât orice exces sau arbitraritate atrage nulitatea

absolută a sancțiunii.

detaliată a faptelor imputate, nu efectuează o evaluare obiectivă a gravității acestora

și nu justifică temeinic alegerea măsurii concedierii ca reacție disciplinară, se

constată o viciere fundamentală a legalității măsurii.

alin. (1) lit. k) din Codul muncii, iar pierderea încrederii invocată de angajator nu

este fundamentată pe elemente obiective și verificabile, măsura concedierii apare ca

fiind lipsită de temei legal. În circumstanțele descrise se conturează concluzia că

ordinul de concediere este ilegal și urmează a fi anulat și în partea temeiul prevăzut

la lit. k) art. 86 alin. (1) din Codul muncii.

concedierea, devin aplicabile dispozițiile art. 89 alin. (3) din Codul muncii, potrivit

cărora, imediat după pronunțarea hotărârii instanței privind restabilirea salariatului

la locul de muncă, angajatorul are obligația de a emite un ordin de repunere în

24

funcție, comunicat salariatului sub semnătură sau prin altă modalitate care permite

confirmarea recepționării, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere.

restabilire relevă caracterul imperativ al măsurii de repunere în funcție. Aceasta nu

constituie o opțiune a angajatorului, ci o consecință directă a principiului legalității

și a protecției efective a drepturilor fundamentale ale salariatului, consacrate de

legislația muncii.

Justiție consideră că, în temeiul principiului legalității și al protecției drepturilor

fundamentale ale salariatului, Lilia Iurcu urmează a fi restabilită la locul său de

muncă, în funcția anterior deținută de director al IP „Gimnaziul Hlinaia”. Această

restabilire asigură repararea efectelor negative generate de decizia abuzivă și

restabilește situația juridică anterioară, conform dispozițiilor imperative ale

legislației muncii. Această măsură se impune nu doar pentru repararea efectelor

ordinului ilegal de concediere, dar și pentru consolidarea principiului stabilității

raporturilor de muncă și prevenirea abuzurilor în aplicarea sancțiunilor disciplinare.

Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 22 iulie 2025, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la Direcția Educație a

Consiliului raional Edineț în beneficiul Liliei Iurcu salariul pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la muncă, cuprinsă între data concedierii – 22 februarie 2023

și până la data restabilirii în funcția anterior ocupată – 17 septembrie 2025. Or,

salariatul concediat ilegal are dreptul la plata salariului pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă.

că, potrivit certificatului eliberat de Direcția Educație a Consiliului raional Edineț

pentru IP „Gimnaziul Hlinaia”, salariul mediu lunar al reclamantei Lilia Iurcu în

anul 2023 a fost stabilit la suma de 12 400 de lei (f.d. 17, vol. I, f.d. 61, vol. II).

de la muncă (22 februarie 2023 – 17 septembrie 2025, data restabilirii în funcția

anterior ocupată), urmează a fi calculată pe baza salariului mediu lunar stabilit de

12 400 de lei. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în

speță, perioada de absență forțată de la serviciu a Liliei Iurcu este de 30 de luni și 18

zile lucrătoare (5 zile lucrătoare în luna februarie 2023 + 13 zile lucrătoare în luna

septembrie 2025). La fel, se atestă că atât luna februarie 2023, cât și august 2025 au

câte 20 de zile lucrătoare. Respectiv, salariu zilnic este de 620 de lei per zi (12 400

de lei ÷ 20 de zile lucrătoare). Așa, plata salariului pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă constituie 383 160 (trei sute optzeci și trei de mii o sută

25

șaizeci) de lei (372 000 de lei pentru 30 de luni + 11 160 de lei pentru 18 zile), din

care se vor efectua reținerile obligatorii pentru contribuțiile la bugetul de stat și la

bugetul asigurărilor sociale, conform legislației în vigoare.

reclamantei urmează a i se acorda, suplimentar, un salariu mediu lunar cu titlu de

prejudiciu moral, în considerarea efectelor negative ale concedierii ilegale asupra

reputației, stării psihice și situației sale economice.

de recurs reține că unul dintre criteriile generale și orientative în aprecierea acestui

tip de prejudiciu îl reprezintă criteriul echității, conform căruia despăgubirea

acordată trebuie să asigure o justă și integrală reparare a suferinței morale cauzate.

reflectată în prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, consacră principiul acordării unei satisfacții

echitabile (just satisfaction) persoanei vătămate, ca formă de remediere a

prejudiciului moral suferit.

suferințelor psihice sau morale cauzate, iar cuantumul despăgubirilor trebuie să

reflecte o măsură rezonabilă, evitând atât subcompensarea, cât și supraevaluarea,

care pot conduce la injustiții fie pentru reclamant, fie pentru intimat.

circumstanțelor cauzei, a intensității suferinței și a posibilității reale de plată a

despăgubirilor, în acord cu principiul proporționalității, astfel încât despăgubirea să

aibă un caracter compensatoriu, nu unul punitiv sau disproporționat.

să-și estimeze dimensiunea acestuia, însă numai instanța de judecată este

împuternicită să aprecieze în mod rezonabil cuantumul despăgubirilor, ținând cont

de particularitățile cazului concret, de personalitatea părților implicate, precum și de

principiul reparării rezonabile. Cuantumul stabilit trebuie să asigure un efect

compensatoriu real, fără a genera o sarcină excesivă pentru partea obligată la plată

și fără a constitui o sursă nejustificată de venit pentru partea vătămată.

mediu lunar în cuantum de 12 400 de lei asigură o compensare echitabilă pentru

suferințele psihice ale reclamantei, reflectând atât gravitatea prejudiciului moral, cât

și capacitatea angajatorului de a suporta această obligație fără a afecta în mod

disproporționat stabilitatea financiară a instituției publice implicate.

26

suma solicitată de reclamantă cu titlu de prejudiciu moral, în cuantum de 50 000 de

lei, ca fiind disproporționată și nejustificată, întrucât depășește cu mult standardele

echității și raționalității recunoscute în jurisprudență. Solicitarea reclamantei de

50 000 de lei depășește cu mult acest prag rezonabil, nefiind susținută de probe care

să justifice o asemenea intensitate a suferinței morale, fiind, în plus, disproporționată

raportat la cuantumul salariului și la practica judiciară aplicabilă în cauze similare,

ceea ce ar putea conduce la o încălcare a principiului echității și la un efect economic

nedrept. Or, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, instanța are obligația să asigure

un echilibru între nevoia de a acorda o satisfacție echitabilă părții vătămate și

evitarea generării unor venituri excesive sau nejustificate.

caseze decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea respingerii

pretențiilor cu privire la anularea ordinului nr. 31 din 22 februarie 2023 în latura

concedierii Liliei Iurcu din funcția de director al IP Gimnaziul Hlinaia în temeiul

art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, restabilirii în funcția anterior deținută,

încasării salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, reparării

prejudiciului moral și compensării cheltuielilor de judecată. În partea casată urmează

a fi emisă o hotărâre nouă, prin care se admite parțial acțiunea înaintată de Lilia

Iurcu, se anulează ordinul nr. 31 din 22 februarie 2023, prin care Lilia Iurcu a fost

concediată din funcția de director al IP Gimnaziul Hlinaia, în temeiul art. 86 alin. (1)

lit. k) din Codul muncii, cu restabilirea acesteia în funcția anterior deținută și

încasarea din contul angajatorului în beneficiul Liliei Iurcu a salariului pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu data concedierii 22

februarie 2023 și până la 17 septembrie 2025, data de repunerii în funcția anterior

deținută, reieșind din salariul mediu stabilit în sumă de 12 400 de lei, cu calcularea

și reținerea din aceasta sumă a plăților obligatorii la bugetul de stat și bugetul

asigurărilor sociale, precum și a unui salariu mediu lunar de 12 400 de lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral.

necesar de a compensa Liliei Iurcu din contul Direcției Educație a Consiliului raional

Edineț cheltuielilor de judecată, or, prin prisma art. 94 alin. (1) și (3), și art. 96

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, partea care a avut câștig de cauză este

în drept să pretindă de la partea care a pierdut procesul compensarea cheltuielilor de

judecată, inclusiv de asistență juridică, pe care le-a suportat atât în prima instanță,

cât și în instanța de apel și cea de recurs.

că, în prezenta cauză civilă, interesele reclamantei Lilia Iurcu au fost reprezentate de

27

către avocatul Vasile Istratii, în baza mandatului de avocat seria MA nr. 1828605

din 23 mai 2023 (f.d. 60, vol. I).

achitat onorariul avocatului pentru reprezentarea intereselor sale în cadrul

prezentului litigiu de muncă în sumă de 4 000 de lei (f.d. 59, vol. II).

acțiunii, trebuie să compenseze cheltuielile de asistență juridică suportate de către

Lilia Iurcu suportate în legătură cu prezentul litigiu de muncă. Așadar, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că suma de 4 000 de lei adjudecată

Liliei Iurcu din contul angajatorului Direcția Educație a Consiliului raional Edineț,

cu titlu de compensarea a cheltuielilor de asistență juridică, ar fi echitabilă, reieșind

din proporționalitatea părții admise din pretențiile formulate, de complexitatea

cauzei, dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului ce l-a

reprezentat pe reclamantă în prezenta speță în prima instanță, instanța de apel și

instanța de recurs, timpul și munca depusă de acest avocat, precum și de perioada

aflării prezentei cauze pe rolul instanțelor de judecată.

Supreme de Justiție va admite recursul declarat, casând parțial decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere parțială a

acțiunii depusă de Lilia Iurcu, și anume anularea ordinului Direcției Educație a

Consiliului raional Edineț nr. 31 din 22 februarie 2023 „Cu privire la concedierea

disciplinară a d-nei Lilia Iurcu și în partea temeiului art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul

muncii.

lit. b), alin.(3) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Lilia Iurcu, reprezentată de avocatul Vasile Istratii.

Casează parțial decizia din 28 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în partea

respingerii pretențiilor privind anularea ordinului Direcției Educație a Consiliului

raional Edineț nr. 31 din 22 februarie 2023 în latura temeiului prevăzut la art. 86

alin. (1) lit. k) din Codul muncii, repunerii în funcția anterior deținută, încasării

salariului pentru absența forțată de la muncă, reparării prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, și în această parte emite o decizie nouă, prin

care:

28

Admite parțial cererea de chemare în judecată depusă Lilia Iurcu împotriva

Direcției Educație a Consiliului raional Edineț cu privire la anularea ordinului nr. 31

din 22 februarie 2023 de aplicare a sancțiunii disciplinare, repunerea în funcție,

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Anulează ordinul Direcției Educație a Consiliului raional Edineț nr. 31 din 22

februarie 2023 „Cu privire la concedierea disciplinară a d-nei Lilia Iurcu, în latura

temeiului prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii.

Repune pe Lilia Iurcu în funcția anterior deținută de director al IP „Gimnaziul

Hlinaia”.

Încasează de la Direcția Educație a Consiliului raional Edineț în beneficiul

Liliei Iurcu salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă,

începând cu data concedierii 22 februarie 2023 și până la 17 septembrie 2025, data

repunerii în funcția anterior deținută, în sumă totală de 383 160 (trei sute optzeci și

trei de mii o sută șaizeci) de lei, cu calcularea și reținerea din aceasta sumă a plăților

obligatorii la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Încasează de la Direcția Educație a Consiliului raional Edineț în beneficiul

Liliei Iurcu un salariu mediu lunar în cuantum de 12 400 de lei cu titlu de reparare a

prejudiciului moral.

Încasează de la Direcția Educație a Consiliului raional Edineț în beneficiul

Liliei Iurcu suma de 4 000 (patru mii) de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor

pentru asistență juridică.

În rest, hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și

decizia din 28 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

29