3r-240/25 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului
- Temei legal
- termenul depunerii apelului, temeiurile inadmisibilitatii apelului, repunerea in termen
3r-240/25 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de către avocatul Ana-Maria Juc, în interesele Primăriei mun. Edineț, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Gladiniuc Dumitru către Primăria municipiului Edineț privind anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielile de judecată, împotriva încheierii din 18 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, (Dosarul nr. 3r-240/25 Nr. PIGD 2-24040897-01-3r-02092025 Consecințele nerespectării termenului de declarare a apelului motivat și a depunerii cererii cu privire la repunerea în termen a apelului motivat, fără probarea imposibilității respectării termenului legal.
Judecătoria Edineț, sediul central (jud. N. Bobu) Curtea de Apel Nord (jud. E. Grumeza, N. Costaș, S. Ghercavii) 31 octombrie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul depus de Ana-Maria Juc, în interesele Primăriei mun. Edineț, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La data de 12 aprilie 2024, Gladiniuc Dumitru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Edineț solicitând anularea dispoziției nr. 49-c din 12 martie 2024; obligarea Primăriei municipiului Edineț să emită un act administrativ favorabil, prin care să dispună restabilirea lui Gladiniuc Dumitru în funcția de specialist principal în cadrul instituției; obligarea aceleiași instituții să-i achite salariul pentru întreaga perioadă a absenței forțate de la locul de muncă, începând cu 12 martie 2024 și până la restabilirea efectivă în funcție, cu reținerea contribuțiilor legale către bugetul public și cel al asigurărilor sociale; achitarea sumei de 100.000 lei cu titlu de prejudiciu moral din contul Primăriei municipiului Edineț.
Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 6 noiembrie 2024 a fost declarată inadmisibilă cererea reclamantului Gladiniuc Dumitru împotriva Primăriei municipiului Edineț privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei. Totodată, instanța a admis parțial acțiunea înaintată de Gladiniuc Dumitru. S-a anulat dispoziția nr. 49-c din 12 martie 2024, emisă de primarul interimar al municipiului Edineț, „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu cu dl Gladiniuc Dumitru”. S-a obligat primarul municipiului Edineț să emită un act administrativ privind restabilirea lui Gladiniuc Dumitru în funcția de specialist principal (jurist) în cadrul Primăriei municipiului Edineț, cu achitarea drepturilor salariale aferente perioadei absenței forțate de la muncă, începând cu data de 13 martie 2024 până la restabilirea efectivă în funcție, cu reținerea contribuțiilor obligatorii către bugetul public și bugetul asigurărilor sociale. S-a dispus încasarea din contul Primăriei municipiului Edineț în beneficiul lui Gladiniuc Dumitru a sumei de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.
La data de 29 noiembrie 2024, invocând caracterul ilegal și netemeinic al hotărârii menționate, Primăria mun. Edineț a declarat apel, solicitând casarea acesteia.
La 03 aprilie 2025 Primăria mun.Edineț a depus apel motivat, solicitând repunerea în termen a apelului motivat.
Prin încheierea din 03 aprilie 2025 Curtea de Apel Nord s-a declarat inadmisibil apelul depus de Primăria mun. Edineț.
La 10 aprilie 2025 Primăria mun. Edineț a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Nord din 03 aprilie 2025, solicitând casarea încheierii. 1
Prin decizia din 02 iulie 2025 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Primăria mun. Edineț, reprezentată de avocatul Ana-Maria Juc. S-a anulat încheierea Curții de Apel Nord din 03 aprilie 2025 cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Nord spre rejudecare problemei soluționate prin încheierea casată.
Prin încheierea din 18 iulie 2025 a Curții de Apel Nord s-a respins cererea de repunere în termen a motivării apelului și s-a declarat inadmisibil apelului depus de Primăria mun. Edineț.
La 20 august 2025 avocatul Ana-Maria Juc, în interesele Primăriei mun. Edineț, a depus recurs împotriva încheierii din 18 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu repunerea în termen a apelului.
Referitor la repunerea în termen a apelului, a menționat că instanța de apel nu a luat în considerare motivele enunțate în sensul repunerii în termen a apelului, anume că la cererea de apel a fost anexat mandatul din 02 aprilie 2025, în care se vede cert data încheierii contractului de asistență juridică – 02 aprilie 2025 și astfel se explică motivele de imposibilitate a depunerii apelului motivat în termen.
A explicat că la momentul recepționării hotărârii motivate, apelantul nu avea jurist. De asemenea a întâmpinat dificultăți la găsirea și angajarea unui avocat disponibil. Primăria mun. Edineț a încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Ana-Maria Juc abia la 02 aprilie 2025 și a solicitat repunerea în termenul de atac al apelului.
Consideră că prin declararea inadmisibilă a apelului a fost lezat dreptul apelantului la exercitarea căii de atac cu apel, or instanța de apel a respins cererea de repunere în termen, considerând neîntemeiate motivele invocate în acest sens, fără a ține cont că Curtea Supremă de Justiție a indicat asupra necesității examinării posibilității repunerii în termen pentru a proteja dreptul de atac.
În opinia recurentului, instanța de apel urma să admită cererea de apel motivat și motivele de repunere în termen enunțate, așa cum omiterea termenului de depunere a apelului motivat a fost doar cu 5 zile, iar legea prevede depunerea cererii de repunere în termen în 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere au fost anexate probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, au fost recuperate acțiunile omise.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
14.Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 232 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța 2 de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel”
Art. 236 alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele: „apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1)”.
Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, „dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ statuează că: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
22. Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242 din Codul administrativ, instanța de recurs reține că recurentul a respectat acest termen, or, încheierea Curții de Apel Nord a fost notificată recurentului la data de 06 august 2025 (f.d. 192). Prin urmare, recursul depus la data de 20 august 2025 este în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.
Curtea Supremă de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea- 3 credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.
Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la 06 noiembrie 2024, iar apelul nemotivat a fost depus la 29 noiembrie 2024, cu respectarea termenului de declarare- art. 232 alin. (1) Cod administrativ.
Materialele dosarului atestă că în adresa apelantului Primăria mun.Edineț copia hotărârii motivate a fost expediată la 25 februarie 2025 prin intermediul curierului, fiind recepționată la 25 februarie 2025 contra semnătură în registrul de evidență (f.d.135, 137). Respectiv, apelul motivat urma a fi depus în termen de 30 de zile de la recepționarea copiei hotărârii motivate, până la 27 martie 2025, inclusiv. La caz, apelul motivat a fost depus la 03 aprilie 2025 de către avocatul Ana-Maria Juc în interesele Primăriei mun. Edineț, ceea ce denotă că apelul motivat a fost depus peste termenul stabilit de lege.
În acest context, instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen.
Odată cu depunerea apelului, apelanta Primăria mun. Edineț a solicitat repunerea în termen a apelului, invocând că la momentul recepționării hotărârii motivate nu avea jurist, a întâmpinat dificultăți la găsirea și angajarea unui avocat disponibil, Primăria mun. Edineț a încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Ana-Maria Juc abia la 02 aprilie 2025.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate motivele invocate în favoarea repunerii în termen a apelului și în acest sens consideră întemeiate argumentele instanțe de apel.
Primăria mun.Edineț, cunoscând despre lipsa persoanei în funcția de jurist un timp îndelungat, cât și prevederile Codului administrativ referitor la necesitatea depunerii apelului motivat în termen de 30 de zile de la recepționarea hotărârii motivate, urma să întreprindă acțiuni de angajare a unui avocat din timp, astfel ca la momentul recepționării copiei hotărârii motivate să poată formula motivarea apelului în termen. 31.Totodată, Primăria mun. Edineț nu a dovedit existența unor impedimente care să fi făcut imposibilă angajarea, în termen, a unui avocat.
Instanța de recurs relevă că apelantul fiind cel interesat în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță. Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).
Instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în 4 obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen, fapt ce atrage declararea inadmisibilității apelului depus de Primăria mun. Edineț. 36.Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către avocatul Ana-Maria Juc, în interesele Primăriei mun. Edineț, împotriva încheierii din 18 iulie 2025 a Curții de Apel Nord. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.