2ra-123/24 — anularea ordinului, a raportului Consiliului de etică, a ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, a raportului Consiliului de etică, a ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului
2ra-123/24 — anularea ordinului, a raportului Consiliului de etică, a ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Instituția Publică
„Școala Sportivă Taraclia”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Marina Baltacova împotriva Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire
la anularea ordinului de formare a Consiliului de etică, actului de constatare a
încălcării disciplinei de muncă, ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul,
(Dosarul nr. 2ra-123/24
nr. PIGD 2-22181605-01-2ra-16022024)
Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).
Judecătoria Cahul, sediul Taraclia – jud. S. Uzun
Curtea de Apel Cahul – jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, N. Bondarenco
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de către
Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 decembrie 2022, Marina Baltacova a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire la
anularea ordinului de formare a Consiliului de etică, actului de constatare a încălcării
disciplinei de muncă, ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, începând cu 2017,
activează în funcția de metodistă la Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia” și
își exercită atribuțiile în modul corespunzător. La 08 noiembrie 2022, a fost invitată
în biroul directorului școlii, sub pretextul discutării unor aspecte ce țin de activitatea
sa de muncă. Ajunsă acolo, a constatat, în mod neașteptat, prezența unei comisii,
convocată din motive care nu i-au fost comunicate. Membrii comisiei au început să-i
adreseze întrebări referitoare la activitatea sa profesională. După formularea
răspunsurilor solicitate, i s-a adus la cunoștință intenția aplicării unei sancțiuni
disciplinare sub formă de avertisment. Ulterior, la 18 noiembrie 2022, în biroul
directorului, i-a fost adus la cunoștință ordinul nr. 144-C din 16 noiembrie 2022
privind aplicarea sancțiunii disciplinare, fiindu-i totodată comunicate și consecințele
aferente, inclusiv privarea de anumite plăți suplimentare.
Reclamanta a menționat că, nu este de cord cu ordinul dat, mențiune
consemnată pe ordin, considerându-l neîntemeiat, ilegal și care îi încalcă drepturile
constituționale, deoarece este bazat pe raportul Consiliului de etică din 08 noiembrie
2022, care nu reflectă situația reală de fapt și este întocmit cu încălcarea normelor
muncă și educație. Mai mult ca atât, în timpul ședinței Consiliului de etică, directorul
școlii nu i-a adus la cunoștință despre constituirea Consiliului.
La fel, reclamanta a indicat că, nu a fost informată din timp despre ședință
Consiliului de etică și din acest considerent nu a reușit să se pregătească pentru a
răspunde la întrebări.
1
În opinia reclamantei, Consiliul de etică a fost constituit cu încălcarea
pct. 14 din Codul de etică al cadrului didactic, aprobat prin ordinul Ministrului
Educației nr. OME861/2015 din 07 septembrie 2015, conform căruia Consiliul de
etică al instituției de învățământ este format prin ordinul directorului instituției
pentru un termen de doi ani și este alcătuit din 5 membri: a) un cadru de conducere,
delegat de Consiliul de administrație; b) două cadre didactice, alese de Consiliul
profesoral; c) un reprezentant al sindicatului din instituție; d) un părinte, ales de către
adunarea generală a părinților instituției de învățământ.
Astfel, membri ai Consiliului de etică sunt directorul școlii, două cadre
didactice, care în prealabil nu au fost alese de consiliul profesoral, și un părinte, care
de asemenea nu a fost ales la adunarea generală a părinților. Respectiv, constituirea
Consiliului de etică din cadrul Școlii Sportive Taraclia nu corespunde cerințelor
pct. 14 din Codul de etică a cadrului didactic și este ilegal, iar ca rezultat lucrările
consiliului sunt ilegale, iar hotărârile adoptate nu au putere juridică.
Reclamanta a relevat că, la caz, a lipsit temeiul pentru convocarea
Consiliului de etică pentru data de 08 noiembrie 2022, lipsește un ordin motivat,
procesul-verbal cu odinea de zi și temeiul de convocare, emis de președintele
Consiliului de etică. Întrebările soluționate de Consiliul de etică din 08 noiembrie
2022 nu cad sub incidența competenței stabilite în pct. 13 din Codul de etică.
Totodată, în privința sa nu au fost depuse plângeri și nu este clar temeiul în baza
căruia a fost convocat Consiliul.
De asemenea, reclamanta a menționat că, Consiliul de etică și-a petrecut
ședința cu încălcarea normelor de drept, de asigurare a dreptului la apărare, nu i-a
oferit posibilitate în prealabil să facă cunoștință cu materialele cauzei, nu i-a solicitat
explicații pe faptul examinat. Consiliul de etică nu a supus analizei atribuțiile sale
de funcție și circumstanțele de fapt ale cauzei, și anume nu au fost analizate acțiunile
de emitere a proiectului de ordin și transmiterea spre semnătură. Nu au fost analizate
circumstanțele de întocmire a orarului, situația generală în școală și cauzele de
apariție a situației în instituția de învățământ.
Ordinul nr. 23U din 26 septembrie 2022, menționat în Raportul Consiliului
de etică și pentru care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, la momentul petrecerii
ședinței Consiliului, nu a fost semnat de către directorul școlii și nu avea nici o
valoare juridică. Iar, explicațiile despre fapta cercetată i-au fost solicitate doar în
formă verbală nemijlocit în ședința Consiliului de etică, deși explicațiile urmau a-i
fi solicitate în formă scrise, cu indicarea faptelor cercetate. Mai mult ca atât,
întrebările adresate nu erau obiective.
2
Reclamanta a invocat că, în urma examinării cazului, Consiliul de etică a
emis un act întitulat „Concluziile consiliului”, care nu este reglementat de art. 13 din
Codul de etică al cadrului didactic.
Deopotrivă, reclamanta a considerat că ordinul nr. 144-C din 16 noiembrie
2022 prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară este ilegal, fiind emis cu
încălcarea gravă a garanțiilor prevăzute de art. 5 lit. r) din Codul muncii, precum și
a fost emis cu încălcarea prevederilor Codului administrativ.
Reclamanta a notat că, directorul școlii a emis ordin de aplicare a sancțiunii
disciplinare în lipsa hotărârii Consiliul de etică, ci doar în baza „Concluziei
consiliului”, deși Consiliul de etică nu are competența de a emite concluzii.
La fel, reclamanta a invocat că, ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare
a fost emis cu încălcarea art. 208 alin. (1) din Codul muncii, deoarece directorul
școlii nu i-a solicitat explicații scrise. Iar, în ședința Consiliului, a fost întocmit un
act de neprezentare a explicațiilor din 15 noiembrie 2022, deși examinarea de facto
a avut loc în data de 08 noiembrie 2022 la ședința Consiliului de etică.
Reclamanta a mai atras atenția la faptul că, ordinul nr. 144-C din 16
noiembrie 2022 nu conține expuse circumstanțele de fapt și temeiurile de drept
pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, termenul de atac și organul unde poate fi
atacat.
Totodată, întru apărarea drepturilor sale și contestarea ordinului, s-a adresat
administrației școlii sportive pentru a-i fi eliberate copiile documentelor în baza
cărora a fost emis ordinul. Însă, directorul școlii nu i-a prezentat întregul set de
documente care ar confirma legalitatea lucrărilor Consiliului de etică și adoptarea
hotărârii.
Reclamantul Marina Baltacova a solicitat prin cererea de chemare în
judecată anularea ordinului de creare a Consiliului de etică, ca neîntemeiat; anularea
actului de constatare a încălcării întocmit de Consiliul de etică din 08 noiembrie
2022, ca neîntemeiat; anularea ordinului nr. 144-C din 16 noiembrie 2022, emis de
directorul Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia”, ca neîntemeiat; obligarea
Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” de a efectua recalcularea sumelor
neachitate în legătură cu emiterea ordinului nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 și
transferarea sumelor în conformitate cu normele legale; repararea prejudiciului
moral în sumă de 5 000 MDL.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia,
s-a admis parțial acțiunea depusă de Marina Baltacova.
3
S-a anulat ordinul nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 emis de directorul
Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire la constituirea comisiei
Consiliului de etică a Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia”, ca fiind ilegal.
S-a anulat Actul de constatare a încălcării din 08 noiembrie 2022, ca ilegal.
S-a anulat ordinul nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 emis de directorul
Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de avertisment în privința Marinei Baltacova, ca ilegal.
S-a obligat Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” de a efectua
recalcularea mijloacelor salariale neachitate marine Baltacova în legătură cu
emiterea ordinului nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 de aplicarea sancțiunii
disciplinare.
S-a încasat de la Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” în beneficiul
marine Baltacova suma de 3 000 MDL cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, pretențiile înaintate de Marina Baltacova s-au respins.
S-a încasat de la Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” în beneficiul
statului taxa de stat în sumă de 250 MDL (vol. I, f.d. 92, 98-108).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 martie 2023, Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia” a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14 februarie 2023 a Judecătoriei
Cahul, sediul Taraclia (vol. I, f.d. 125-126, 127-128), iar la 16 mai 2023 cererea de
apel motivată (vol. I, f.d. 138-140, 141).
La 05 iulie 2023, Mariana Baltacova a declarat apel incident împotriva
hotărârii din 14 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia (vol. I, f.d. 154-
155 recto-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul
declarat de Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia”.
S-a casat parțial hotărârea din 14 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul
Taraclia, în partea cerinței privind anularea ordinului nr. 134-C din 07 noiembrie
2022 privind crearea Consiliului de etică a Instituției Publice „Școala Sportivă
Taraclia” și în această parte s-a pronunțat o hotărâre nouă, după cum urmează:
4
S-a respins cerința Marinei Baltacova cu privire la anularea ordinului
nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 privind crearea Consiliului de etică Instituției
Publice „Școala Sportivă Taraclia”.
În rest, hotărârea din 14 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul
Taraclia, s-a menținut.
S-a încasat de la Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia” în beneficiul
Marinei Baltacova suma de 600 MDL în contul compensării cheltuielilor de
transport (vol. II, f.d. 188-189, 190-202).
În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, la emiterea ordinului
nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, au
fost încălcate dispozițiile art. 210 din Codul muncii, deoarece nu sunt indicate
temeiurile de fapt pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Ordinul nr. 144-C
enumeră mai multe puncte, precum „Capitolul 2: pct. 2.1.3, Capitolul 3: pct.2.3.16,
Capitolul 5; pct.2.5.1, 2.5.2, subcapitol 3: pct.3.1.4 și pct.3.1.5, precum pct.8, 5 lit.c)
din Codul de etică”, fără a fi dezvăluite acțiunile concrete săvârșite de Marina
Baltacova.
În opinia instanței de apel, limitarea angajatorului doar la indicarea
normelor cu caracter general din fișa postului de metodist nu întrunește criteriile de
legalitate care necesită a fi respectate în mod obligatoriu la emiterea ordinului de
aplicare a sancțiunii disciplinare, fapt ce contravine dispozițiilor art. 210 alin. (1) din
Codul muncii.
Mai mult în ordinul nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 a fost reținută
încălcarea gravă a pct. 8, 5 lit. c) din Codul de etică, însă nu a fost menționat care
acțiuni întreprinse de Marina Baltacova în relațiile cu colegii au fost apreciate de
angajator ca încălcarea dispozițiilor Codului de etică al cadrului didactic.
De asemenea, instanța de apel a constatat că în ordinul nr. 144-C din 16
noiembrie 2022 lipsește și alt element obligatoriu, și anume termenul de contestare
a sancțiunii disciplinare și organul de contestare.
La fel, instanța de apel a notat că, Consiliul de etică are competența de a
constata încălcări ale prevederilor Codului de etică al cadrului didactic și de a
propune conducătorului instituției de învățământ sancționarea angajaților care au
admis încălcări ale acestuia. Astfel, la caz, Consiliul de etică al Instituției Publice
„Școala Sportivă Taraclia” nu avea competență de a constata în privința Marinei
Baltacova încălcări ce vizează neexecutarea atribuțiilor funcționale, or, acestea sunt
în afara sferei de reglementare a Codului de etică al cadrului didactic.
5
De asemenea, instanța de apel a constatat că, la caz, nu au fost respectate
prevederile art. 208 din Codul muncii, deoarece, până la aplicarea sancțiunii
disciplinare, angajatorul nu a cerut de la salariatul Marina Baltacova explicație scrisă
referitor la pretinsa faptă comisă. Or, ședința Consiliului de etică în care s-a discutat
pretinsele abateri admise de Marina Baltacova în exercitarea atribuțiilor de serviciu
a avut loc în data de 08 noiembrie 2022. În cadrul acestei ședinței și în rezultatul
răspunsurilor la întrebările formulate, Consiliul a acordat Marinei Baltacova 5 zile
pentru depunerea explicațiilor referitor la încălcările disciplinei de muncă,
încălcările de etică în relațiile cu colegii și cu administrația și aplicarea sancțiunii
disciplinare sub formă de avertisment. Însă, distinct acestor circumstanțe, în aceiași
zi, la 08 noiembrie 2022, Consiliul de etică a întocmit actul de constatare a
încălcărilor și a propus aplicarea în privința Marinei Baltacova a sancțiunii
disciplinare sub formă de avertisment. Iar, ulterior, la 15 noiembrie 2022, directorul
Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” a întocmit actul privind neprezentarea
explicațiilor scrise de către Marina Baltacova în termenul acordat de către Consiliul
de etică.
Astfel, angajatorul a aplicat sancțiunea disciplinară până a solicita de la
salariat o explicație scrisă referitor la fapta comisă, iar simpla prezență a salariatului
la ședința Consiliului de etică din 08 noiembrie 2022 nu este în măsură să acopere
garanția oferită de legiuitor salariatului de a se apăra prin depunerea unei explicații
scrise în care să argumentele acțiunile sau comportamentul și să prezinte probele pe
care le consideră necesare privitor la fapta imputată de angajator.
Deopotrivă, instanța de apel a remarcat că, Consiliul de etică nu dispune de
competențe legale pentru a constata încălcări ale disciplinei în muncă, și anume
neexecutarea atribuțiilor funcționale stabilite în fișa postului. Respectiv, prin prisma
art. 13 din Codul de etică al cadrului didactic, Consiliul de etică nu putea constata
încălcarea disciplinei în muncă de către Marina Baltacova și, drept consecință, nu
putea propune sancționarea disciplinară pentru neexecutarea atribuțiilor de serviciu.
Respectiv, actul de constatare a încălcării din 08 noiembrie 2022 întocmit
de către Consiliul de etică urmează a fi anulat, ca fiind întocmit cu încălcarea
competențelor legale, iar ordinul nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 anulat, ca fiind
emis cu încălcarea dispozițiilor art. 210 din Codul muncii.
În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat că prima instanță eronat
a ajuns la concluzia de a anula ordinul nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 cu privire
la constituirea comisiei Consiliului de etică a Instituției Publice „Școala Sportivă
Taraclia”, întrucât respectivul ordin a fost emis în cadrul instituției de învățământ în
vederea punerii în executare a dispozițiilor Codului de etică al cadrului didactic.
Astfel, ordinul nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 are valoarea unui act administrativ
6
care poate fi contestat în conformitate cu procedura stabilită de Codul administrativ.
Drept urmare, legalitatea ordinului nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 poate fi
verificată de către instanța de judecată în conformitate cu procedura reglementată de
Codul administrativ. Prin urmare, pretenția Marinei Baltacova privind anularea
ordinul nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 este neîntemeiată și urmează a fi respinsă,
or respectivul ordin nu conține nici o dispoziție care ar viza-o în special pe Marina
Baltacova, fiind un act emis la nivelul instituției de învățământ în vederea asigurării
respectării normelor de conduită de către cadrele didactice.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 ianuarie 2024, Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia” a depus
prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs, în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e)
din Codul de procedură civilă, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Cahul, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 14
februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, cu scoaterea cererii de pe rol,
în temeiul art. 267 din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 11).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia”, în
esență, a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cererea de
apel, suplimentar invocând că hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Recurenta a menționat că, Marina Baltacova nu a respectat procedura
prealabilă de soluționare a litigiului pe care extrajudiciară. Or, în cazul în care
Marina Baltacova nu a fost de acord cu ordinul nr. 144-c din 16 noiembrie 2022 și a
considerat ilegală sancționarea sa disciplinară, precum și prejudiciată material și
moral, urma să se adreseze angajatorului cu cerere prealabilă în scopul soluționării
problemei apărute, conform prevederilor art. 352, art. 332 și art. 354 din Codul
muncii.
La caz, însă, salariata Marina Baltacova a ignorat această prevedere și s-a
adresat direct în instanța de judecată, iar prima instanță nu a verificat cererea depusă
sub aspectul respectării procedurii extrajudiciare și nu a restituit cererea de chemare
în judecată, în conformitate cu art. 170 din Codul de procedură civilă. Mai mult ca
atât, nici instanța de apel nu a examinat și nu s-a expus în privința acestui argument,
precum și a aplicării instituției scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată.
7
POZIȚIA INTIMATEI
Prin referința din 29 mia 2024, intimata Marina Baltacova a solicitat
declararea recursului Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” împotriva
deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul ca fiind inadmisibil, în
temeiul art. 433 alin. (1) lit. a) și a1) din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 32-
33, 34 recto-verso).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de
instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
8
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului
judecătoresc, copia deciziei motivate din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul
a fost expediată spre comunicare recurentei Instituția Publică „Școala Sportivă
Taraclia” și reprezentantului acestuia, avocatei Marina Galupa, în data de 11 ianuarie
2024 (vol. I, f.d. 203). Însă, la materialele dosarului lipsesc înscrisuri din care ar
putea fi constatat momentul când aceasta a fost comunicată efectiv recurentei și
reprezentantului acesteia. Astfel, în speță, calea de atac în ordine de recurs se
consideră a fi demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a
fost predată oficiului poștal la 26 ianuarie 2024 (vol. II, f.d. 11).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Cahul și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată
a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt similare celor expuse în cererea de apel,
cărora Curtea de Apel Cahul le-a dat o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care
se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Cahul, nu echivalează
cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,
10
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs
trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste
însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra
Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită
o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită
marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra
Franței, § 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten
contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La
fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta
criticile invocate în recurs, potrivit cărora Marina Baltacova nu a respectat procedura
prealabilă de soluționare a litigiului pe care extrajudiciară și nu s-a adresat
angajatorului cu cerere prealabilă înaintate de a depune cererea de chemare în
judecată, fapt ce atrage necesitatea scoaterii de pe rol a acesteia.
Or, în conformitate cu prevederile art. 355 din Codul muncii, legiuitorul a
stabilit expres că „cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se
depune în instanța de judecată”. Formularea normei are caracter imperativ și nu
stabilește nicio condiție suplimentară privind parcurgerea unei proceduri prealabile
obligatorii, cum ar fi adresarea către angajator pentru o soluționare amiabilă.
11
Prin urmare, interpretarea sistemică și literală a textului legal conduce la
concluzia că legiuitorul a optat pentru un acces direct și neîngrădit la justiție în
materia litigiilor individuale de muncă. Această soluție legislativă se justifică prin
specificul raporturilor de muncă, în care salariatul se află, de regulă, într-o poziție
de subordonare față de angajator, iar impunerea unei proceduri prealabile ar putea
crea obstacole suplimentare în exercitarea dreptului la apărare.
Totodată, norma din art. 355 din Codul muncii trebuie interpretată în
concordanță cu dreptul constituțional de acces liber la justiție și cu principiile
consacrate de jurisprudența Curții Constituționale, potrivit cărora procedurile
prealabile sunt permise doar dacă sunt prevăzute în mod expres și neechivoc de lege.
În absența unei asemenea prevederi exprese în Codul muncii, instanța nu poate
impune parcurgerea unui mecanism extrajudiciar ca și condiție de admisibilitate.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că, în speță, reclamanta nu avea obligația de a respecta calea prealabilă,
extrajudiciară, de soluționare a litigiului și era în drept să depună acțiunea direct în
instanța de judecată.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Instituția Publică
„Școala Sportivă Taraclia”, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul lui Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
12