2ra-123/24 — anularea ordinului, a raportului Consiliului de etică, a ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral

2ra-123/24 — anularea ordinului, a raportului Consiliului de etică, a ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Instituția Publică

„Școala Sportivă Taraclia”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Marina Baltacova împotriva Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire

la anularea ordinului de formare a Consiliului de etică, actului de constatare a

încălcării disciplinei de muncă, ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul,

(Dosarul nr. 2ra-123/24

nr. PIGD 2-22181605-01-2ra-16022024)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).

Judecătoria Cahul, sediul Taraclia – jud. S. Uzun

Curtea de Apel Cahul – jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, N. Bondarenco

17 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de către

Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire la

anularea ordinului de formare a Consiliului de etică, actului de constatare a încălcării

disciplinei de muncă, ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare și repararea

prejudiciului moral.

activează în funcția de metodistă la Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia” și

își exercită atribuțiile în modul corespunzător. La 08 noiembrie 2022, a fost invitată

în biroul directorului școlii, sub pretextul discutării unor aspecte ce țin de activitatea

sa de muncă. Ajunsă acolo, a constatat, în mod neașteptat, prezența unei comisii,

convocată din motive care nu i-au fost comunicate. Membrii comisiei au început să-i

adreseze întrebări referitoare la activitatea sa profesională. După formularea

răspunsurilor solicitate, i s-a adus la cunoștință intenția aplicării unei sancțiuni

disciplinare sub formă de avertisment. Ulterior, la 18 noiembrie 2022, în biroul

directorului, i-a fost adus la cunoștință ordinul nr. 144-C din 16 noiembrie 2022

privind aplicarea sancțiunii disciplinare, fiindu-i totodată comunicate și consecințele

aferente, inclusiv privarea de anumite plăți suplimentare.

consemnată pe ordin, considerându-l neîntemeiat, ilegal și care îi încalcă drepturile

constituționale, deoarece este bazat pe raportul Consiliului de etică din 08 noiembrie

2022, care nu reflectă situația reală de fapt și este întocmit cu încălcarea normelor

muncă și educație. Mai mult ca atât, în timpul ședinței Consiliului de etică, directorul

școlii nu i-a adus la cunoștință despre constituirea Consiliului.

Consiliului de etică și din acest considerent nu a reușit să se pregătească pentru a

răspunde la întrebări.

1

pct. 14 din Codul de etică al cadrului didactic, aprobat prin ordinul Ministrului

Educației nr. OME861/2015 din 07 septembrie 2015, conform căruia Consiliul de

etică al instituției de învățământ este format prin ordinul directorului instituției

pentru un termen de doi ani și este alcătuit din 5 membri: a) un cadru de conducere,

delegat de Consiliul de administrație; b) două cadre didactice, alese de Consiliul

profesoral; c) un reprezentant al sindicatului din instituție; d) un părinte, ales de către

adunarea generală a părinților instituției de învățământ.

didactice, care în prealabil nu au fost alese de consiliul profesoral, și un părinte, care

de asemenea nu a fost ales la adunarea generală a părinților. Respectiv, constituirea

Consiliului de etică din cadrul Școlii Sportive Taraclia nu corespunde cerințelor

pct. 14 din Codul de etică a cadrului didactic și este ilegal, iar ca rezultat lucrările

consiliului sunt ilegale, iar hotărârile adoptate nu au putere juridică.

Consiliului de etică pentru data de 08 noiembrie 2022, lipsește un ordin motivat,

procesul-verbal cu odinea de zi și temeiul de convocare, emis de președintele

Consiliului de etică. Întrebările soluționate de Consiliul de etică din 08 noiembrie

2022 nu cad sub incidența competenței stabilite în pct. 13 din Codul de etică.

Totodată, în privința sa nu au fost depuse plângeri și nu este clar temeiul în baza

căruia a fost convocat Consiliul.

ședința cu încălcarea normelor de drept, de asigurare a dreptului la apărare, nu i-a

oferit posibilitate în prealabil să facă cunoștință cu materialele cauzei, nu i-a solicitat

explicații pe faptul examinat. Consiliul de etică nu a supus analizei atribuțiile sale

de funcție și circumstanțele de fapt ale cauzei, și anume nu au fost analizate acțiunile

de emitere a proiectului de ordin și transmiterea spre semnătură. Nu au fost analizate

circumstanțele de întocmire a orarului, situația generală în școală și cauzele de

apariție a situației în instituția de învățământ.

de etică și pentru care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, la momentul petrecerii

ședinței Consiliului, nu a fost semnat de către directorul școlii și nu avea nici o

valoare juridică. Iar, explicațiile despre fapta cercetată i-au fost solicitate doar în

formă verbală nemijlocit în ședința Consiliului de etică, deși explicațiile urmau a-i

fi solicitate în formă scrise, cu indicarea faptelor cercetate. Mai mult ca atât,

întrebările adresate nu erau obiective.

2

emis un act întitulat „Concluziile consiliului”, care nu este reglementat de art. 13 din

Codul de etică al cadrului didactic.

2022 prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară este ilegal, fiind emis cu

încălcarea gravă a garanțiilor prevăzute de art. 5 lit. r) din Codul muncii, precum și

a fost emis cu încălcarea prevederilor Codului administrativ.

disciplinare în lipsa hotărârii Consiliul de etică, ci doar în baza „Concluziei

consiliului”, deși Consiliul de etică nu are competența de a emite concluzii.

a fost emis cu încălcarea art. 208 alin. (1) din Codul muncii, deoarece directorul

școlii nu i-a solicitat explicații scrise. Iar, în ședința Consiliului, a fost întocmit un

act de neprezentare a explicațiilor din 15 noiembrie 2022, deși examinarea de facto

a avut loc în data de 08 noiembrie 2022 la ședința Consiliului de etică.

noiembrie 2022 nu conține expuse circumstanțele de fapt și temeiurile de drept

pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, termenul de atac și organul unde poate fi

atacat.

administrației școlii sportive pentru a-i fi eliberate copiile documentelor în baza

cărora a fost emis ordinul. Însă, directorul școlii nu i-a prezentat întregul set de

documente care ar confirma legalitatea lucrărilor Consiliului de etică și adoptarea

hotărârii.

judecată anularea ordinului de creare a Consiliului de etică, ca neîntemeiat; anularea

actului de constatare a încălcării întocmit de Consiliul de etică din 08 noiembrie

2022, ca neîntemeiat; anularea ordinului nr. 144-C din 16 noiembrie 2022, emis de

directorul Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia”, ca neîntemeiat; obligarea

Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” de a efectua recalcularea sumelor

neachitate în legătură cu emiterea ordinului nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 și

transferarea sumelor în conformitate cu normele legale; repararea prejudiciului

moral în sumă de 5 000 MDL.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial acțiunea depusă de Marina Baltacova.

3

Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire la constituirea comisiei

Consiliului de etică a Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia”, ca fiind ilegal.

Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de avertisment în privința Marinei Baltacova, ca ilegal.

recalcularea mijloacelor salariale neachitate marine Baltacova în legătură cu

emiterea ordinului nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 de aplicarea sancțiunii

disciplinare.

marine Baltacova suma de 3 000 MDL cu titlu de prejudiciu moral.

statului taxa de stat în sumă de 250 MDL (vol. I, f.d. 92, 98-108).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14 februarie 2023 a Judecătoriei

Cahul, sediul Taraclia (vol. I, f.d. 125-126, 127-128), iar la 16 mai 2023 cererea de

apel motivată (vol. I, f.d. 138-140, 141).

hotărârii din 14 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia (vol. I, f.d. 154-

155 recto-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia”.

Taraclia, în partea cerinței privind anularea ordinului nr. 134-C din 07 noiembrie

2022 privind crearea Consiliului de etică a Instituției Publice „Școala Sportivă

Taraclia” și în această parte s-a pronunțat o hotărâre nouă, după cum urmează:

4

nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 privind crearea Consiliului de etică Instituției

Publice „Școala Sportivă Taraclia”.

Taraclia, s-a menținut.

Marinei Baltacova suma de 600 MDL în contul compensării cheltuielilor de

transport (vol. II, f.d. 188-189, 190-202).

nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, au

fost încălcate dispozițiile art. 210 din Codul muncii, deoarece nu sunt indicate

temeiurile de fapt pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Ordinul nr. 144-C

enumeră mai multe puncte, precum „Capitolul 2: pct. 2.1.3, Capitolul 3: pct.2.3.16,

Capitolul 5; pct.2.5.1, 2.5.2, subcapitol 3: pct.3.1.4 și pct.3.1.5, precum pct.8, 5 lit.c)

din Codul de etică”, fără a fi dezvăluite acțiunile concrete săvârșite de Marina

Baltacova.

normelor cu caracter general din fișa postului de metodist nu întrunește criteriile de

legalitate care necesită a fi respectate în mod obligatoriu la emiterea ordinului de

aplicare a sancțiunii disciplinare, fapt ce contravine dispozițiilor art. 210 alin. (1) din

Codul muncii.

încălcarea gravă a pct. 8, 5 lit. c) din Codul de etică, însă nu a fost menționat care

acțiuni întreprinse de Marina Baltacova în relațiile cu colegii au fost apreciate de

angajator ca încălcarea dispozițiilor Codului de etică al cadrului didactic.

noiembrie 2022 lipsește și alt element obligatoriu, și anume termenul de contestare

a sancțiunii disciplinare și organul de contestare.

constata încălcări ale prevederilor Codului de etică al cadrului didactic și de a

propune conducătorului instituției de învățământ sancționarea angajaților care au

admis încălcări ale acestuia. Astfel, la caz, Consiliul de etică al Instituției Publice

„Școala Sportivă Taraclia” nu avea competență de a constata în privința Marinei

Baltacova încălcări ce vizează neexecutarea atribuțiilor funcționale, or, acestea sunt

în afara sferei de reglementare a Codului de etică al cadrului didactic.

5

prevederile art. 208 din Codul muncii, deoarece, până la aplicarea sancțiunii

disciplinare, angajatorul nu a cerut de la salariatul Marina Baltacova explicație scrisă

referitor la pretinsa faptă comisă. Or, ședința Consiliului de etică în care s-a discutat

pretinsele abateri admise de Marina Baltacova în exercitarea atribuțiilor de serviciu

a avut loc în data de 08 noiembrie 2022. În cadrul acestei ședinței și în rezultatul

răspunsurilor la întrebările formulate, Consiliul a acordat Marinei Baltacova 5 zile

pentru depunerea explicațiilor referitor la încălcările disciplinei de muncă,

încălcările de etică în relațiile cu colegii și cu administrația și aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de avertisment. Însă, distinct acestor circumstanțe, în aceiași

zi, la 08 noiembrie 2022, Consiliul de etică a întocmit actul de constatare a

încălcărilor și a propus aplicarea în privința Marinei Baltacova a sancțiunii

disciplinare sub formă de avertisment. Iar, ulterior, la 15 noiembrie 2022, directorul

Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” a întocmit actul privind neprezentarea

explicațiilor scrise de către Marina Baltacova în termenul acordat de către Consiliul

de etică.

salariat o explicație scrisă referitor la fapta comisă, iar simpla prezență a salariatului

la ședința Consiliului de etică din 08 noiembrie 2022 nu este în măsură să acopere

garanția oferită de legiuitor salariatului de a se apăra prin depunerea unei explicații

scrise în care să argumentele acțiunile sau comportamentul și să prezinte probele pe

care le consideră necesare privitor la fapta imputată de angajator.

competențe legale pentru a constata încălcări ale disciplinei în muncă, și anume

neexecutarea atribuțiilor funcționale stabilite în fișa postului. Respectiv, prin prisma

art. 13 din Codul de etică al cadrului didactic, Consiliul de etică nu putea constata

încălcarea disciplinei în muncă de către Marina Baltacova și, drept consecință, nu

putea propune sancționarea disciplinară pentru neexecutarea atribuțiilor de serviciu.

de către Consiliul de etică urmează a fi anulat, ca fiind întocmit cu încălcarea

competențelor legale, iar ordinul nr. 144-C din 16 noiembrie 2022 anulat, ca fiind

emis cu încălcarea dispozițiilor art. 210 din Codul muncii.

a ajuns la concluzia de a anula ordinul nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 cu privire

la constituirea comisiei Consiliului de etică a Instituției Publice „Școala Sportivă

Taraclia”, întrucât respectivul ordin a fost emis în cadrul instituției de învățământ în

vederea punerii în executare a dispozițiilor Codului de etică al cadrului didactic.

Astfel, ordinul nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 are valoarea unui act administrativ

6

care poate fi contestat în conformitate cu procedura stabilită de Codul administrativ.

Drept urmare, legalitatea ordinului nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 poate fi

verificată de către instanța de judecată în conformitate cu procedura reglementată de

Codul administrativ. Prin urmare, pretenția Marinei Baltacova privind anularea

ordinul nr. 134-C din 07 noiembrie 2022 este neîntemeiată și urmează a fi respinsă,

or respectivul ordin nu conține nici o dispoziție care ar viza-o în special pe Marina

Baltacova, fiind un act emis la nivelul instituției de învățământ în vederea asigurării

respectării normelor de conduită de către cadrele didactice.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs, în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e)

din Codul de procedură civilă, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de

Apel Cahul, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 14

februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, cu scoaterea cererii de pe rol,

în temeiul art. 267 din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 11).

ARGUMENTELE RECURSULUI

esență, a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cererea de

apel, suplimentar invocând că hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

prealabilă de soluționare a litigiului pe care extrajudiciară. Or, în cazul în care

Marina Baltacova nu a fost de acord cu ordinul nr. 144-c din 16 noiembrie 2022 și a

considerat ilegală sancționarea sa disciplinară, precum și prejudiciată material și

moral, urma să se adreseze angajatorului cu cerere prealabilă în scopul soluționării

problemei apărute, conform prevederilor art. 352, art. 332 și art. 354 din Codul

muncii.

adresat direct în instanța de judecată, iar prima instanță nu a verificat cererea depusă

sub aspectul respectării procedurii extrajudiciare și nu a restituit cererea de chemare

în judecată, în conformitate cu art. 170 din Codul de procedură civilă. Mai mult ca

atât, nici instanța de apel nu a examinat și nu s-a expus în privința acestui argument,

precum și a aplicării instituției scoaterii de pe rol a cererii de chemare în judecată.

7

POZIȚIA INTIMATEI

declararea recursului Instituției Publice „Școala Sportivă Taraclia” împotriva

deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul ca fiind inadmisibil, în

temeiul art. 433 alin. (1) lit. a) și a1) din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 32-

33, 34 recto-verso).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

8

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului

judecătoresc, copia deciziei motivate din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Cahul

a fost expediată spre comunicare recurentei Instituția Publică „Școala Sportivă

Taraclia” și reprezentantului acestuia, avocatei Marina Galupa, în data de 11 ianuarie

2024 (vol. I, f.d. 203). Însă, la materialele dosarului lipsesc înscrisuri din care ar

putea fi constatat momentul când aceasta a fost comunicată efectiv recurentei și

reprezentantului acesteia. Astfel, în speță, calea de atac în ordine de recurs se

consideră a fi demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a

fost predată oficiului poștal la 26 ianuarie 2024 (vol. II, f.d. 11).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

9

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Cahul și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt similare celor expuse în cererea de apel,

cărora Curtea de Apel Cahul le-a dat o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu

există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Cahul, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,

10

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs

trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită

o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra

Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten

contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

criticile invocate în recurs, potrivit cărora Marina Baltacova nu a respectat procedura

prealabilă de soluționare a litigiului pe care extrajudiciară și nu s-a adresat

angajatorului cu cerere prealabilă înaintate de a depune cererea de chemare în

judecată, fapt ce atrage necesitatea scoaterii de pe rol a acesteia.

stabilit expres că „cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se

depune în instanța de judecată”. Formularea normei are caracter imperativ și nu

stabilește nicio condiție suplimentară privind parcurgerea unei proceduri prealabile

obligatorii, cum ar fi adresarea către angajator pentru o soluționare amiabilă.

11

concluzia că legiuitorul a optat pentru un acces direct și neîngrădit la justiție în

materia litigiilor individuale de muncă. Această soluție legislativă se justifică prin

specificul raporturilor de muncă, în care salariatul se află, de regulă, într-o poziție

de subordonare față de angajator, iar impunerea unei proceduri prealabile ar putea

crea obstacole suplimentare în exercitarea dreptului la apărare.

concordanță cu dreptul constituțional de acces liber la justiție și cu principiile

consacrate de jurisprudența Curții Constituționale, potrivit cărora procedurile

prealabile sunt permise doar dacă sunt prevăzute în mod expres și neechivoc de lege.

În absența unei asemenea prevederi exprese în Codul muncii, instanța nu poate

impune parcurgerea unui mecanism extrajudiciar ca și condiție de admisibilitate.

că, în speță, reclamanta nu avea obligația de a respecta calea prealabilă,

extrajudiciară, de soluționare a litigiului și era în drept să depună acțiunea direct în

instanța de judecată.

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Instituția Publică

„Școala Sportivă Taraclia”, ca fiind vădit neîntemeiat.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul lui Instituția Publică „Școala Sportivă Taraclia”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

12