2ra-805/24 — Anularea ordinelor de sancționare, reparrea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

La 30 noiembrie 2022, Larisa Cassir, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, privind anularea ordinelor de sancționare, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul nr. ***** din ***** și ordinul nr. ***** din ***** ale Instituției Publice Gimnaziul „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, i-au fost aplicate două sancțiuni disciplinare: avertisment și mustrare.

A menționat că, în motivarea ordinului nr. ***** din *****, angajatorul a invocat comportamentul neadecvat al Larisei Cassir în privința profesorilor de clase primare ***** ***** și ***** *****, iar prin ordinul nr. ***** din ***** ***** i-a fost imputată încălcarea pct. 3.7 din Capitolul „Reguli de control intrașcolar în timpul verificărilor operaționale” al Regulamentului intern al gimnaziului.

Reclamanta a indicat că nu este de acord cu aceste ordine, deoarece nu a încălcat atribuțiile sale de serviciu și respectiv sunt pasibile anulării.

A indicat că, la 07 noiembrie 2022, în momentul când a luat jurnalul clasei a IV, cineva din colegi a observat cum ea a făcut cruce jurnalului, iar despre acest fapt a fost anunțată administrația gimnaziului. Nu a încălcat careva norme, deoarece este om religios și este problema ei personală unde își face semnul crucii. În ultimii ani, își face semnul crucii peste tot, inclusiv la ea acasă și deja este un obicei pe care nu îl observă.

La 08 noiembrie 2022, vice-directorul Instituției Publice Gimnaziul „Corolenco Vladimir”, ***** ***** i-a comunicat că, i se interzice să mai intre în cabinetul metodic, iar registrele îi vor fi aduse. Din acest considerent, s-a adresat ***** și *****, zicându-le că nimeni nu îi poate interzice să-și facă semnul crucii.

Despre faptele din 07 noiembrie 2022, a relatat în explicația adresată directorului instituției de învățământ că, în timpul pauzei dintre lecția a 2 și a 3, s- a deplasat la biblioteca din sat pentru a depune cerere privind compensarea prețului la gazele naturale și energie electrică. Cererea a fost recepționată de către ***** *****. Ulterior a revenit la școală, a verificat caietele. În timpul pauzei dintre lecția a 3 și a 4, a mers și a luat pauza de masă, în afara gimnaziului. Toți colegii își utilizează pauzele în scopuri personale. 1

Reclamanta a subliniat că angajatorul poate aplica sancțiuni disciplinare pentru încălcarea disciplinei de muncă și anume a obligațiilor stabilite de Codul muncii, Codul educației și Codul de etică al cadrelor didactice, însă, la caz, angajatorul nu a probat că dânsa ar fi încălcat careva norme.

Or, pentru aplicarea unei sancțiuni disciplinare angajatorul urmează să constate întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: 1. fapta ilicită manifestată în acțiunea/inacțiunea de încălcare a disciplinei muncii (obligațiilor stabilite de legislația muncii, contractul colectiv sau individual de muncă etc.) 2. urmarea prejudiciabilă, adică prejudiciul material care a fost cauzat întreprinderii; 3. legătura cauzală dintre faptă și urmare; 4. vinovăția (sub formă de intenție sau imprudență).

Prin urmare, angajatorul nu a stabilit obligația care nu a executat-o reclamanta, care sunt urmările prejudiciabile și anume prejudiciul cauzat. La fel, angajatorul nu a indicat existența legăturii cauzale dintre faptă și urmare, iar vinovăția nu există întrucât nu s-a constatat de angajator prin probe intenția sau imprudența în comiterea pretinselor abateri disciplinare.

A menționat că, prin acțiunile angajatorului materializate prin ordinul nr. ***** din ***** ***** ***** și ordinul nr. ***** din ***** ***** *****, reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează în sumă de 50 000 de lei, ce rezultă din starea de stres pe care a resimțit-o în acea perioadă, frustrare, rușine față de colegi, părinții copiilor, față de comunitatea din localitate, așa cum satul Moscovei este mic și toți se cunosc între ei. Din cauza sancțiunilor aplicate, a avut nopți nedormite, stare de anxietate, pierderea încrederii în sine, lipsa dorinței de a activa în acest colectiv. Pe fonul acestor retrăiri i s-a agravat starea sănătății, a fost nevoită să apeleze la tratamente medicamentoase pentru a- și recupera liniștea și modul de viață avut până la aplicarea sancțiunilor disciplinare.

A indicat că, în luna noiembrie 2022, a depus cerere prealabilă în adresa Instituții Publice Gimnaziul „ Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, prin care a solicitat admiterea cererii, anularea ordinului nr. ***** din ***** *****, ordinului nr. ***** ***** din ***** ***** ***** și a procesului-verbal nr. ***** al Consiliului administrativ al Instituții Publice Gimnaziul „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul din ***** ***** ***** și repararea prejudiciului material în sumă de 50 000 de lei. Însă, cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Reclamanta, prin înaintarea cererii de chemare în judecată, a solicitat anularea ordinului nr. ***** din ***** *****, ordinului nr. ***** din ***** ***** și a procesului-verbal nr. ***** al Consiliului administrativ al Instituții Publice Gimnaziul „Corolenco Vladimir”, s. Moscovei, r-nul Cahul din *****, repararea prejudiciului material în sumă de 50 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că în motivarea ordinului nr. ***** din ***** *****, angajatorul a invocat comportamentul neadecvat al Larisei Cassir în privința profesorilor de clase primare ***** ***** și ***** *****. Totodată în motivarea ordinului nr. ***** din *****, angajatorul a invocat încălcarea de către Larisa Cassir a pct. 3.7. al Regulamentului intern al gimnaziului, Capitolul „Reguli de control intrașcolar în timpul verificărilor operaționale”.

Cu referire la ordinul nr. ***** din ***** al Instituții Publice Gimnaziul „Corolenco Vladimir”, instanța de fond a notat că acesta urmează a fi anulat, deoarece nu sunt reflectate toate condițiile stipulate în art. 210 din Codul muncii și anume nu a fost indicat temeiul de fapt pentru care se aplică sancțiunea. Or, pentru valabilitatea ordinului respectiv, urma ca angajatorul să descrie concret care circumstanțe de fapt au stat la baza emiterii lui și anume comportamentul concret al persoanei sancționate, ceea ce în speță lipsește.

Prin urmare, instanța de fond a ajuns la concluzia că ordinul nr. ***** din ***** ***** al Instituții Publice Gimnaziul „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul urmează a fi anulat.

Ce ține de ordinul nr. ***** din ***** ***** al Instituții Publice Gimnaziul „Corolenco Vladimir” Moscovei, r-nul Cahul, instanța de fond a menționat că este legal, deoarece întrunește toate condițiile prevăzute de art. 210 din Codul muncii. Mai mult, instanța de fond a opinat că reclamanta în situația respectivă urma să dea dovadă de reținere și tact, să se conformeze cerințelor din Planul gimnazial, adică să permită asistarea la orele de studiu a administrației instituției de învățămînt.

Cât privește pretenția reclamantei privind repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, instanța de judecată a considerat că aceasta urmează a fi admisă parțial.

Or, suma solicitată de reclamantă este excesivă în raport cu impactul acțiunilor pârâtului, a naturii dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al reclamantei, a caracterului și gradului suferințelor psihice, precum și măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice ale reclamantei, considerând că suma de 2500 lei este una rezonabilă pentru compensarea prejudiciului moral și care ar aduce o satisfacție echitabilă reclamantei cu atît mai mult că reclamanta nu a fost privată de posibilitatea de a lucra în continuare.

Referitor la solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de fond, prin prisma dispozițiilor art. 94 și art. 96 din Codul de procedură civilă, a concluzionat necesar de a încasa din contul pârâtului în beneficiul 3 reclamantei suma de 2500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică acordată, aceasta fiind proporțională părții admise din acțiune.

La 27 februarie 2023, instituția Publică Gimnaziul „ Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, reprezentată de avocata Zinaida Gîrneț, a declarat apel, iar la 10 mai 2023, a depus apelul motivat împotriva hotărârii din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii contestate, în partea în care cererea de chemare în judecată a fost admisă, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

În consolidarea soluției adoptate, Curtea de Apel Cahul a reținut că ordinul nr. ***** din ***** ***** nu corespunde prevederilor art. 210 din Codul muncii, adică nu conține temeiurile de fapt cu descrierea abaterii disciplinare concrete, ci doar s-a făcut trimitere la norma legală și sancțiunea disciplinară.

De asemenea, instanța de apel a notat că pentru aplicarea unei sancțiuni disciplinare angajatorul urmează să constate întrunirea cumulativă a faptei ilicite, urmările prejudiciabile, legătura cauzală și vinovăția, fapt nereflectat de angajator 4 în ordin. Astfel, angajatorul nu a stabilit existența legăturii cauzale dintre fapta și urmare, iar vinovăția nu există întrucât nu s-a constatat de angajator prin probe intenția sau imprudența în comiterea pretinselor abateri disciplinare.

Prin urmare, Curtea de Apel Cahul a considerat corectă soluția instanței de fond în partea ce ține de anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare cu nr. ***** din ***** ***** emis de Instituția Publică Gimnaziul „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul privind aplicarea sancțiunii disciplinare în formă de avertisment Larisei Cassir, pe motiv că angajatorul nu a descris concret care circumstanțe de fapt au stat la baza emiterii lui și anume comportamentul concret al persoanei sancționate.

Curtea de Apel Cahul a considerat greșită poziția instanței de fond cu privire la respingerea pretenției cu privire la anularea ordinului nr. ***** din ***** ***** emis de Instituția Publică Gimnaziul „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, pe motiv că acesta a fost emis în corespundere cu dispozițiile art. 210 din Codul muncii. Or, se atestă cu certitudine că, lipsește temeiul de fapt al aplicării sancțiunii, deși a fost făcută trimitere la Regulamentul intern al gimnaziului, totuși nu este clar pentru care acțiuni și la ce dată a fost comisă acțiunea privind încălcarea eticii prevăzut de regulamentul intern al instituției de învățământ. Mai mult, pârâtul a indicat doar temeiuri de drept, fără a descrie fapta concretă, calificată de pârât drept încălcare a disciplinei muncii, eroare ce împiedică verificarea și aprecierea legalității ordinelor emise în cauză.

Ce ține de încasarea prejudiciului moral, Curtea de Apel Cahul a reținut că instanța de fond just a concluzionat că Larisa Cassir a suferit psihic în urma acțiunile angajatorului, fiindu-i defăimată onoarea și demnitatea, însă nu a aplicat corect principiile invocate supra privind aprecierea cuantumului prejudiciului moral, stabilind prejudiciul moral cauzat în sumă de 2 500 lei, ce reprezintă un cuantum neechitabil și necorespunzător circumstanțelor cauzei și personalității păgubite.

Instanța de apel a menționat că, aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu criteriile și anume: miza pentru reclamant, comportamentul părților, bună/reaua credință, durata, etc. și se ia obligatoriu în considerație principiul general al echității, și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețe similare.

Având în vedre că au fost recunoscute nule două acte de sancționare disciplinară, Curtea de Apel Cahul a considerat necesar a majora prejudiciul moral cauzat de la suma de 2 500 de lei până la suma de 5 000 de lei, care va avea efect compensatoriu și nu va constituie sumă excesivă pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Curtea de Apel Cahul, prin prisma art. 63 din Legea cu privire la avocatură, art. 94 și art. 96 din Codul de procedură civilă, a considerat necesar de a majora cuantumul cheltuielilor de judecată dispuse de instanța de fond, de la 2 500 de lei la 5 000 de lei, acestea fiind confirmate prin bonul de plată din 09 ianuarie 2023 (f.d. 42).

La 02 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice, Instituția Publică Gimnaziul „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, reprezentată de avocata Zinaida Gîrneț, a depus recurs împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

A susținut că angajatorul a aplicat instituția răspunderii disciplinare la abaterile disciplinare a salariatei Larisa Cassir, pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor sale de muncă, care în același timp se atenta la relațiile sociale formate în interiorul unității, disciplina la locul de muncă și ordinea interioară a unității.

Având în vedere că ordinele de sancționare sunt legale, respectiv pretenția cu privire la repararea prejudiciului este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. A indicat că prejudiciul solicitat fiind rezultat din starea de stres și rușine față de părinți, față de localitate, însă în cazul de față relațiile de muncă sunt individuale și nu a avut nici nu impact în societate și stările descrise precum frustrare, rușine, stres, anxietate, pierderea încrederii în sine nu a fost demonstrată și nici nu au putut fi cauzate reclamantei din vina angajatorului deoarece sancțiunile disciplinare au fost aplicate întemeiat și starea reclamantei referitor la suferințele psihice nu sunt generate de raporturile de muncă dintre reclamant și pârât.

Art. 433 alin. 1, lit. f) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 432 alin. din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; 6 d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că: „ În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Astfel, recursul declarat de Instituția Publică Gimnaziul „ Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, reprezentată de avocata Zinaida Gîrneț, la 02 iulie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Instituția Publică Gimnaziul „ Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r- nul Cahul, reprezentată de avocata Zinaida Gîrneț, inadmisibil pentru motivele ce succed.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 7

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Cahul și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Instituția Publică Gimnaziul „Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, reprezentată de avocata Zinaida Gîrneț, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în referință, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Cahul, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Cahul, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). 8 Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Instituția Publică Gimnaziul „ Corolenco Vladimir” s. Moscovei, r-nul Cahul, reprezentată de avocata Zinaida Gîrneț, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Instituția Publică Gimnaziul „Corolenco Vladimir”, reprezentată de avocata Zinaida Gîrneț, împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9