2ra-186/25 — anularea ordinului de sanctionare disciplinară, încasarea prejudiciului

2ra-186/25 — anularea ordinului de sanctionare disciplinară, încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului

în cauza civilă

Elizaveta Suvac împotriva Consiliului raional Căușeni, subdiviziunea

Direcția Educației, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni

(anularea ordinului de sancționare disciplinară, încasarea prejudiciului)

împotriva deciziei din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-186/25

NR. PIGD 2-21174094-01-2ra-23042025)

Aprecierea eronată a cuantumului prejudiciului moral.

Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. O. Ciocîrtă-Rusu)

Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, O. Cojocaru, A. Panov)

20 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Direcția Educație, Cultură,

Tineret, Sport și Turism Căușeni,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Consiliului raional Căușeni, subdiviziunea Direcția Educației,

Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni cu privire la anularea ordinului de

sancționare și încasarea prejudiciului moral.

Gimnaziului „Pantelimon Erhan” din s. Tănătari, r-l Căușeni din 8 februarie 2018

până în prezent, fiind numită în funcție în baza ordinului Direcției Educație,

Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni nr. 22-p.

„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” din aceeași dată emis de Direcția

Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni subdiviziunea a Consiliului

raional Căușeni, prin care s-a ordonat: a se aplica sancțiune disciplinară, mustrare,

dnei Elizaveta Suvac, director al gimnaziului „Pantelimon Erhan” Tănătari.

Motivul pentru emiterea ordinului în cauză este nerespectarea prevederilor

Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru

ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ general

nr. 163 din 23 martie 2015 cât și nerespectarea Codului muncii vizavi de aplicarea

sancțiunilor disciplinare angajaților și nu în ultimul rând situația moral -

psihologică tensionată în colectivul de angajați în cadrul instituției de învățământ.

disciplinare” din 2 noiembrie 2021 este neîntemeiat și abuziv reieșind din

argumentele ce succed. Cu privire la temeiul indicat în ordin – ,,nerespectarea

prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului

pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ

general nr.163 din 23 martie 2015 presupune că se referă la concursul pentru

1

ocuparea funcției vacante de director adjunct pentru instruire. La 5 iulie 2018 a

fost inițiat concursul pentru ocuparea funcției vacante de director adjunct pentru

instruire, au fost depuse două cererii din partea doamnei Svetlana Prohorenco,

învățătoare al gimnaziului ,,Tănătarii Noi” și Aliona Aftene, învățătoare al

gimnaziului „P.Erhan”. Aftene Aliona învingătoarea concursului, a activat în

această funcție până la 1 septembrie 2019. Având motive familiare, de sănătate a

depus cerere de demisie din această funcție de mare responsabilitate, solicitând să-

și reia activitatea de învățătoare. Directoarea gimnaziului 1a 1 septembrie a

angajat-o pe doamna Elena Gîncu, profesoară de limba franceză, care a acceptat

pentru o anumită perioadă, deoarece a ieșit în concediu de maternitate în luna iunie

Tataroi în funcție de director adjunct pentru instruire. Totodată, în calitate de

director adjunct pentru educație a fost angajată dna Direvenco Irina prin ordinul

116-p din 1 septembrie 2020. Presupusa încălcare prin angajarea directorului

adjunct pentru instruire și a directorului adjunct pentru educație fără organizarea

concursului de ocupare a funcției vacante a avut loc în 2019-2020. În acest sens, a

specificat că a expediat în adresa Direcției Educație, Cultură, Tineret, Sport și

Turism Căușeni nota explicativă referitor la neanunțarea concursului la ocuparea

funcției vacante de director adjunct. La caz a expirat termenul legal de 6 luni din

ziua comiterii abaterii disciplinare (ordinul de angajare nr. 103-p din 26 august

2020 și ordinul 116-p din 1 septembrie2020), fapt pentru care sancțiunea

disciplinară pe motivul nerespectării prevederilor Regulamentului cu privire la

organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și

director adjunct în instituțiile de învățământ general nr.163 din 23 martie 2015 nu

poate fi aplicată, astfel la caz Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism

Căușeni au încălcat termenul prevăzut de Codul Muncii pentru sancționarea

disciplinară.

disciplinare ,,nerespectarea Codului muncii vizavi de aplicarea sancțiunilor

disciplinare angajaților” a susținut că la 30 ianuarie 2020 CSP Căușeni a solicitat

urgent prezentarea informației referitor la lista produselor alimentare și cantitatea

folosită pe anul 2019. De către directoare a fost adus la cunoștință d-nei Ala

Derevenco, asistent medical, despre necesitatea prezentării urgente a informației

solicitate, d-na Ala Derevenco a refuzat categoric, motivând că această informație

nu este de competența sa. La 31 ianuarie 2020 CSP Căușeni a mai solicitat

informație cu privire la „Date privind alimentația per/ persoană/zi pentru 2019. Și

de data aceasta doamna Ala Derevenco a refuzat să prezinte informația, motivând

2

că nu este obligată să o facă. Repetat, dna Elizaveta Suvac a fost nevoită să prezinte

informația CSP Căușeni. Ulterior, a fost solicitat în scris, doamnei Ala Derevenco

să prezinte lămuriri asupra refuzului de a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de fișa

de post. Ca urmare a faptului că Ala Derevenco, deținând funcția de asistent

medical al Gimnaziului „P. Erhan”, nu s-a conformat dispozițiilor lui Digor,

angajat al CSP Căușeni și Elizaveta Suvac, director al Gimnaziului P. Erhan,

neprezentând informația solicitată de către CSP Căușeni, prin ce a încălcat

prevederile „Regulamentului de ordine internă” al instituției date și eschivându-se

de la responsabilitățile din fișa de post referitor la „conlucrarea cu instituțiile

medicale teritoriale, în vederea soluționării problemelor ce țin de sănătatea și

dezvoltarea elevilor”, în temeiul art.206 alin. (1) lit. a), art.207 pct.(1), art.209 pct.

(1), art.210 pct.1), 2), 3) din Codul muncii a fost emis ordinul nr.54-A prin care s-

a dispus sancționarea disciplinară sub formă de avertisment D-nei Ala Derevenco,

asistent medical al Gimnaziului „P. Erhan” s. Tănătari, în legătură cu

neîndeplinirea responsabilităților fișei de post. Totodată, s-a indicat în ordinul cu

privire la aplicarea sancțiunii nr.54- A din 17 februarie 2020 că, prezentul ordin

poate fi atacat în contenciosul administrativ în modul stabilit de lege până la

moment ordinul în cauză nu a fost contestat de dna Ala Derevenco.

Eftodi s-a traumatizat la cap pe terenul sportiv și a fost internat la spital în seara

aceleași zile. Despre cazul dat a fost informată la 20 aprilie 2021 de către Șeful de

post, Liliana Cumatrenco. Imediat, directorul adjunct pentru educație a desfășurat

ședința CMI la care a participat personal, împreună cu Șeful de post.

procesul verbal nr.3 la care au participat 7 membrii, ca urmare a examinării tuturor

circumstanțelor s-a decis a aplica sancțiune disciplinară sub formă de avertisment

dnei Lidia Osadci.

cu juristul DECTST Căușeni. D-na Lidia Osadci a fost sancționată disciplinar, sub

formă de avertisment prin ordinul nr.74-A din 21 aprilie 2021 din motiv că nu a

sesizat pe nimeni despre traumatismul copilului. Conform punctului nr. 2 din

Ordinul 74-a cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare s-a indicat „Prezentul

ordin poate fi atacat în contencios administrativ în modul stabilit de lege” fapt

nerealizat de dna Lidia Osadci. Conform prevederilor art. 211 alin.(3) din Codul

muncii, dna Lidia Osadci a fost lipsită de stimulării pentru succese în muncă prin

ordinul nr.15-p din 7 mai 2021, care a refuzat semnarea acestui ordin.

3

Osadci a fost expediată către Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism

Căușeni la 26 august 2021, iar sancțiunea disciplinară a fost stabilită în luna aprilie

vizavi de aplicarea sancțiunilor disciplinare angajaților nu constituie abatere

disciplinară conform prevederilor art. 57 din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008.

disciplinare prevăzut de art. 209 din Codul muncii, or, la caz ordinul de sancționare

a Alei Derevenco a fost emis la 17 februarie 2020 (a trecut un an și 9 luni) iar

ordinul cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare emis în privința Osadci Lidia

a fost emis la 21 aprilie 2021 (termenul de sancționare a fost depășit prin expirarea

a celor 6 luni din ziua presupusei abaterii disciplinare).

colectivul de angajați în cadrul instituției de învățământ” î1 consideră nemotivat,

nefondat întrucât la caz nu au fost audiați toți profesorii/învățătorii din colectivul

gimnaziului, or, contrariu este indicat în demersul din 3 iunie 2021 în care 14

angajați ai Gimnaziului „Pantelimon Erhan” din s. Tănătari, rn. Căușeni confirmă

faptul că doamna Elizaveta Suvac întotdeauna se comportă frumos, adecvat cu toți

angajații și elevii din instituție.

create de un grup de părinții cu implicare a câțiva profesori, care în mod intenționat

croază obstacole dna Directoare în exercitarea funcției sale. Acest fapt poate fi

probat prin explicațiile remise de directoarea gimnaziului în adresa Direcția

Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni la 7 octombrie 2021 cu

anexarea la acesta a explicațiilor oferite de profesorii pe marginea presupusei

situații moral-psihologică tensionată.

doveditoare a acestui aspect. Faptul că, la aplicarea sancțiunii disciplinare, dar și

la examinarea cauzei în fond, sarcina probațiunii aparține angajatorului, în sensul

demonstrării temeiniciei dispoziției de aplicare a sancțiunii disciplinare, a fost

confirmată și de către Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 30 din 8 decembrie

2014, Curtea Supremă de Justiție, a statuat cu titlu de principiu că, la caz se va

remarca faptul că în cazul soluționării litigiilor de muncă, sarcina probațiunii îi

revine angajatorului care va fi obligat să dovedească temeinicia legalității

4

acțiunilor sale. În majoritatea cazurilor vinovăția acțiunilor angajatorului se

prezumă, respectiv, el va fi nevoit să probeze în instanță lipsa vinovăției”. În

prezenta speță, Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni în

calitatea sa de angajator, urmează să prezinte probe și să argumenteze că,

sancționarea sa, s-a realizat în conformitate cu cerințele legale.

din Codul administrativ, ordinul emis reprezintă o manifestare a dreptului

discreționar, exercitat de către Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism

Căușeni, fără a fi luate în considerare toate faptele relevante; cu încălcarea limitelor

legale ale dreptului discreționar; contrar scopului acordat prin lege. Or, până la

emiterea dispoziției de aplicare a sancțiunii disciplinare, prin aplicarea mustrării,

pârâtul urma să acționeze cu bună credință și să cerceteze mult aspectual

circumstanțele cauzei, care a precedat sancționarea disciplinară a reclamantului. E

de stipulat că, ordinul în cauză nu este motivat întrucât aceasta nu conține nici o

mențiune cu privire la procedura administrativă care a stat la baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al

actului.

și nici instanței de judecată, să se convingă de faptul că nu este o decizie arbitrară

și care nu permite destinatarului să-și valorifice pe deplin dreptul la apărare și

dreptul de acces la un tribunal. Motivarea corespunzătoare a actului administrativ,

conform Codului administrativ, condiționează legalitatea acestuia, iar în lipsa

acestuia actul administrativ nemotivat este afectat de viciu si în esență nul. În

conformitate cu pct. 63 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină,

Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea

în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, actul administrativ de sancționare a

funcționarului public este emis de persoana competentă, potrivit legii, cu aplicarea

sancțiunilor disciplinare, în termen de cel mult o lună de la data primirii propunerii

comisiei de disciplină privind constatarea abaterii disciplinare. Curgerea

termenului respectiv se suspendă pe perioada aflării funcționarului în concediu de

odihnă anual, în concediu de studii, suspendării raporturilor de serviciu în legătură

cu boala sau trauma.

abaterii disciplinare a fost primită de reclamant cât și de pârât la 8 septembrie 2021

prin „extrasul din procesul verbal al Ședinței Comisiei de Etică din 8 septembrie

5

2021” (a se vedea anexa 14) iar ordinul nr. 407-p cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare a fost emis la 2 noiembrie 2021. Astfel, a fost emis ordin de

sancționare contrar prevederilor pct. 63 din Regulamentul cu privire la comisia de

disciplină, Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind

punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public. După cum rezultă din textul

ordinului nr. 407-p din 2 noiembrie 2021, prin care reclamantei s-a aplicat

sancțiune disciplinară, drept motiv de fapt al sancționării constituie abaterea

disciplinară - nerespectarea prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea

și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct

în instituțiile de învățământ general nr. 163 din 23 martie 2015 cit și nerespectarea

Codului muncii vizavi de aplicarea sancțiunilor disciplinare angajaților și nu în

ultimul rând situația moral-psihologică tensionată în colectivul de angajați în

cadrul instituției de învățământ. La caz, situația moral-psihologică tensionată în

colectivul de angajați în cadrul instituției de învățământ nu constituie abatere

disciplinară conform art. 57 din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008.

tensionată în colectivul de angajați în cadrul instituției de învățământ în sine nu

reprezintă temei pentru a dispune atragerea la răspundere disciplinară și invocatul

comportament nu a fost probat, fiind doar declarațiile unei părți împotriva

declarațiilor reclamantei, care neagă cele indicate în ordinal emis de DECTST.

partea contractului individual de muncă (angajatorul sa salariatul ) care a cauzat,

în legătură cu exercitarea obligațiilor sale de muncă un prejudiciu material și/sau

moral celeilalte părți repară acest prejudiciu conform prevederilor prezentului cod

și altor acte normative. În acest context, se va reține că, coroborat cu normele

generale ale Codului civil care prevăd repararea prejudiciului moral, obligația de

a repara prejudicial moral survine în cazurile stipulate de lege.

ordinelor cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare nr. 407-p din 2 noiembrie

2021, de către Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni lui

Elizaveta Suvac i-au fost cauzate urmări și efecte negative care i-au afectat viața

personală, a suportat umilință și disconfort, ceea ce i-a provocat stări de stres și

suferințe psihice. Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în

drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este

6

împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral conducându-se

de noțiunea reparării rezonabile de circumstanțele cazului concret.

Codul muncii, art. 2036, 2037 din Codul civil, hotărârilor Plenului Curții din 22

decembrie 2014 și nr. 11 din 3 octombrie 2005, Recomandării Curții Supreme de

Justiție nr. 66 din 8 mai 2014, a specificat că posibilitatea acordării despăgubirilor

morale solicitate de salariat este recunoscută, în mod expres, atât la nivel național

cât și internațional.

din 2 noiembrie 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, încasarea

cheltuielilor judiciare suportate în sumă de 4 500 de lei și a prejudiciului moral

cauzat în sumă de 35 000 de lei.

Sergiu, a depus cerere de completare a cerințelor din acțiune.

2021, se denotă că unul din motivele de sancționare a fost propunerea Consiliului

de Etică din 8 septembrie 2021, precum rezultă din extrasul din procesul verbal al

ședinței Comisiei de etică din 8 septembrie 2021, unde Consiliul de Etică a hotărât

să se propună angajatorului de aplicare a sancțiunii disciplinare art. 206-b conform

Codului muncii. Totodată, s-a accentuat la punctul 18 din cererea de chemare în

judecată, că reclamanta a solicitat DECTST copia tuturor actelor ce au stat la baza

emiterii ordinului de sancționare, însă până la moment nu a primit careva acte, fapt

pentru care au înaintat prezenta contestație cu obligarea reclamantei de a depune

contestație suplimentară odată cu primirea actelor solicitate. Astfel, cu toate că nu

influențează asupra soluției propuse instanței, consideră necesar a solicita și

anularea hotărârii Consiliului de Etică din-8 septembrie 2021, prin care se propune

angajatorului de aplicare a sancțiunii disciplinare art. 206-b conform Codului

Muncii în adresa d-nei Elizaveta Suvac. Motivele fiind identice cu cele invocate

în cererea de chemare în judecată.

septembrie 2021, prin care se propune angajatorului de aplicare a sancțiunii

disciplinare art. 206-b conform Codului muncii în adresa Elizavetei Suvac.

temeiului acțiunii.

7

februarie 2018, rezultă că a fost numită în funcție de director al gimnaziului

„Pantelimon Erhan” Tănătari, în conformitate cu cap. II, pct. 19, subpct. 12 al

Regulamentului Direcției învățământ din 10 decembrie 2015. În Regulamentul cu

privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de

director și director adjunct în instituțiile de învățământ general, aprobat prin

Ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 163 din 23 martie 2015,

se indică că, Regulamentul nominalizat este elaborat în conformitate cu

prevederile art. 50 alin. (5) din Codul educației, care prevede că: funcțiile de

director și de director adjunct se ocupă prin concurs, în baza criteriilor de

competența profesională și managerială. Regulamentul de organizare și

desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct

se aprobă de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cel puțin un director

adjunct responsabil de procesul educațional trebuie să aibă studii pedagogice.

Conform art. 50 alin. (6)-(8) din Codul educației, directorul și directorii adjuncți

ai instituției publice de învățământ general sunt numiți în funcție pentru un termen

de 5 ani. La expirarea acestui termen, contractul individual de muncă al

conducătorului încetează de drept, funcția devenind vacantă. Directorul instituitei

de învățământ general încheie un contract individual de muncă cu organul local de

specialitate în domeniul învățământului, iar directorul adjunct - cu directorul

instituției de învățământ general. Directorul instituției de învățământ general poate

fi eliberat din funcție înainte de expirarea contractului individual de muncă, în

condițiile și temeiurile prevăzute de legislația muncii, precum și în următoarele

cazuri: a) comiterea încălcărilor financiare; b) nerespectarea deontologiei

profesionale; c) necorespunderea cu standardele în vigoare a managementului

promovat; d) încălcarea drepturilor copiilor, elevilor, angajaților și părinților; e)

obținerea repetată a calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea instituției efectuată

de către Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educației și Cercetare.

că, directorul instituției de învățământ general, se numește și se eliberează din

funcție în baza legislației muncii, încheind contract individual de muncă pe un

termen limitat.

Ordinul nr. 407-P „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” din aceeași dată

emis de Direcția educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni subdiviziunea

a Consiliului raional Căușeni, prin care s-a ordonat: a i se aplica sancțiune

disciplinară, mustrare.

8

nerespectarea prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în

instituțiile de învățământ general nr. 163 din 23 martie 2015 cât și nerespectarea

Codului muncii vizavi de aplicarea sancțiunilor disciplinare angajaților și nu în

ultimul rând situația moral-psihologică tensionată în colectivul de angajați în

cadrul instituitei de învățământ.

disciplinare” din 2 noiembrie 2021, este neîntemeiat și abuziv reieșind din

argumentele expuse în acțiunea inițială.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Vodă a fost admisă parțial acțiunea depusă de Elizaveta Suvac. S-a anulat ordinul

nr.407-p din 2 noiembrie 2021 „cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare lui

Elizaveta Suvac, sub formă de „mustrare”, din motivul aplicării sancțiunii peste

termenul legal prevăzut de legislația muncii. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Codul de procedură civilă, Elizaveta Suvac, prin intermediului avocatului Balaban

Sergiu a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2024 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea integrală a acțiunii și anume a cerinței

cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 35 000 lei și cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 4 500 lei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Elizaveta Suvac, s-a casat parțial hotărârea din 31 ianuarie 2024

a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, în partea respingerii cerinței cu privire

la repararea prejudiciului moral și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre

prin care: s-a încasat de la Consiliul raional Căușeni, subdiviziunea Direcția

Educației, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni în beneficiul Elizavetei Suvac

cu titlu de prejudiciu moral suma de 35 000 de lei și cheltuielile pentru asistență

juridică în sumă de 4 500 de lei.

9

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni a depus recurs împotriva deciziei din 24

octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

de apel a aplicat prevederile art. 10, 14, 2036-2037 din Codul civil, și anume

încasarea prejudiciului moral în cazul comiterii delictului civil. În opinia recurentei

instanța de apel incorect a aplicat raporturile civile în cadrul litigiilor de muncă,

deoarece aceste prevederi contravin Codului muncii.

prevederile art. 2036 -2037 din Codul civil, în redacția nouă. Articolele date, fac

parte din Capitolul XXXIII, și anume Răspunderea delictuală. În acest caz, nici

instanța ierarhic inferioară și nici instanța de apel nu au dat o motivare în hotărârea

lor în ce constă delictul civil, de către cine a fost comis și din care considerente

legale și faptice instanța de apel a ajuns la concluzia despre aplicarea normelor

legale citate supra.

Omului, practicii CEDO (Ruiz Torja vs Spania, A. Lebedinschi vs. Moldova ),

instanțele de judecată au obligația de a motiva hotărârile. La caz, însă instanța de

apel în nici un mod nu a motivat hotărârea sub aspectul aplicării prevederilor

Codului civil. Nu în ultimul rând, instanța de apel nu s-a expus în decizia sa și în

motivarea sa asupra faptului temeiului admiterii acțiunii, or, în speță, au fost

aplicate prevederile art. 209 din Codul muncii, și anume expirarea termenului

pentru aplicarea sancțiunii. La acest aspect, recurenta a susținut că este de acord

cu poziția instanței de fond, care o consideră legală și întemeiată, motivată din

punct de vedere juridic, și anume prima instanță a constatat că acțiunile care au

fost stabilite constituie abatere disciplinară, au existat, dar nu urma să fie aplicată

sancțiunea. Or, în nici o normă legală în domeniul muncii nu este prohibit faptul

cercetării faptelor care pot fi considerate ca abatere disciplinară, angajatorul fiind

limitat doar în perioada în care poate aplica sancțiunea disciplinară. Din aceste

considerente, legiuitorul a și prevăzut situația apelării la instanța de judecată în

apărarea drepturilor angajatului, intimata valorificând acest drept, a solicitat

anularea ordinului și încasarea prejudiciului moral, însă motivarea prejudiciului

10

moral este exclusiv obligația reclamantului, anume din argumentarea și probarea

făcută de către reclamant, instanța de judecată urmează să hotărască asupra

cuantumului prejudiciului moral.

anume pe faptul lipsei încălcărilor imputate, acțiunilor incorecte ale angajatorului,

obligarea pe parcursul a 4 ani de a-și demonstra nevinovăția. Referitor la vinovăție

și existența faptelor imputate, instanța de fond s-a expus cert, poziție cu care a fost

de acord și intimata Elizaveta Suvac. În cazul în care ultima considera că în

procesul a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei, urma să

acționeze în conformitate cu Legea nr. 87 /2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzelor, și nicidecum nu este imputabil comportamentului angajatorului și nu

poate influența cuantumul prejudiciului moral în cadrul unui litigiu de muncă.

POZIȚIA INTIMATEI

avocatul Sergiu Balaban a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Direcția

Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni, ca fiind vădit inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau

9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

11

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu

excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la

art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432

alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice

decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”

„ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.”

„(1) Instanța judecătorească soluționează cauzele civile în temeiul Constituției

Republicii Moldova, al tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, al

hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, al hotărîrilor Curții

Constituționale, al legilor organice și ordinare, al hotărîrilor Parlamentului, al decretelor

Președintelui Republicii Moldova, al hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, al actelor

normative ale ministerelor, ale altor autorități administrative centrale și ale autorităților

12

administrației publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanța aplică uzanțele dacă

acestea nu contravin ordinii publice și bunelor moravuri.”

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei

al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente

care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau

inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

„În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de

lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat

astfel. Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de

lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună reală), precum și profitul

ratat ca urmare a încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege (profit ratat). Se

consideră prejudiciul nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice,

precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul

nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului

uman (prejudiciu biologic).”

„Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.”

„În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata

de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției

autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală,

atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a

declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri

prevăzute de lege. ”

13

„Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție

a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al

persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde

o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

„Partea contractului individual de muncă (angajatorul sau salariatul) care a cauzat, în

legătură cu exercitarea obligațiilor sale de muncă, un prejudiciu material și/sau moral

celeilalte părți repară acest prejudiciu conform prevederilor prezentului cod și altor acte

normative.”

„Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială

determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului

moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului

material ce urmează a fi reparat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 24 octombrie 2024 (f.d.124), decizia integrală fiind expediată în

adresa participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 11 februarie

2025 (f.d.137, Vol. II). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată că recursul declarat de Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport

și Turism Căușeni, la 3 aprilie 2025, prin intermediul oficiului poștal, se consideră

depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă (a se vedea

pct.33).

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și audierea

participanților la proces.

Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Direcția Educație, Cultură,

14

Tineret, Sport și Turism Căușeni cu modificarea deciziei instanței de apel în partea

cuantumului prejudiciului moral încasat, în rest decizia urmează a fi menținută.

pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va

recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Elizaveta Suvac a fost numită în funcția de director al gimnaziului „Pantelemon

Erhan” Tănătari, în conformitate cu cap. II, pct. 19, subpct. 12 din Regulamentul

Direcției Învățământ din 10 decembrie 2015 (f.d.14, Vol. I).

fost sancționată cu mustrare pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului cu

privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de

director și director adjunct în instituțiile de învățământ general nr. 163 din 23

martie 2015; nerespectarea Codului muncii vizavi de aplicarea sancțiunilor

disciplinare angajaților și nu în ultimul rând situația moral-psihologică tensionată

în colectivul de angajați în cadrul instituției de învățământ nominalizat (f.d.15,

Vol. I).

adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune împotriva Consiliului raional

Căușeni, subdiviziunea Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism

Căușeni solicitând anularea ordinului de sancționare, încasarea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.4-13, Vol. I).

admiterii parțiale a acțiunii depuse de Elizaveta Suvac și a anulat ordinul nr.407-p

din 02 noiembrie 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare lui Suvac

Elizaveta, sub formă de „mustrare”, din motivul aplicării sancțiunii peste termenul

legal prevăzut de legislația muncii. În rest, a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

decizia din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a admis apelul, a casat

parțial hotărârea din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

în partea respingerii cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral și în această

parte a pronunțat o nouă hotărâre prin care: a încasat de la Consiliul raional

Căușeni, subdiviziunea Direcția Educației, Cultură, Tineret, Sport și Turism

Căușeni în beneficiul Elizavetei Suvac cu titlu de prejudiciu moral suma de 35 000

de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 4 500 de lei.

15

specificul obiectului acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei hotărârii contestate, instanța de apel avea obligația

de a pătrunde în esența criticilor aduse de către apelantă în dezacordul cu hotărârea

primei instanțe și de a se expune pe marginea tuturor motivelor invocate de acesta.

în limitele cererii de apel, or, hotărârea instanței de fond a fost contestată doar în

partea pretenției cu privire la încasarea prejudiciului moral, a reținut că Elizaveta

Suvac prin înaintarea acțiunii în instanță de judecată și-a demonstrat nevinovăția

și a anulat ordinul de sancționare nr. 407-p din 2 noiembrie 2021, ca fiind emis

contrar prevederilor Codului muncii.

aplicare a sancțiunii disciplinare nr. 407-p din 2 noiembrie 2021, de către Direcția

Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni, Elizavetei Suvac i-au fost

cauzate urmări și efecte negative care i-au afectat viața personală și disconfort,

ceea ce i-a provocat stări de stres și suferințe psihice. Or, simplu fapt că a fost trasă

la răspundere disciplinară, fără motiv constituie o inhibare în sine, o pierdere a

încrederii în dreptate și necesitatea de a demonstra ignorarea totală a legilor de

către intimați/pârați.

indicată de instanța de fond prin însăși anularea ordinului de sancționare, nu

constituie o satisfacție echitabilă după cum indică art. 41 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or

apelanta/reclamanta pretinde la prejudiciul moral care a fost echivalat la suma de

35 000 lei, pentru faptul că pe perioada noiembrie 2021-ianuarie 2024, a trebuit

să-și demonstreze nevinovăția și eroarea legală înfăptuită de angajator.

caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, în limitele invocate în

recurs, ajunge la concluzia că instanța de apel a stabilit corect raportul juridic

litigios, a identificat corect normele ce-l guvernează și a stabilit corect natura

drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată

cu titlu de reparare a prejudiciului moral, nu s-a ținut cont de jurisprudența

constantă națională pe marginea acestei categorii de litigii, precum și de criteriile

de determinare a mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat.

verificarea legalității/ilegalității deciziei instanței de apel în partea pretenției cu

privire la încasarea prejudiciului moral, or, hotărârea instanței de fond, prin care s-

16

a anulat ordinul nr.407-p din 2 noiembrie 2021 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare lui Elizaveta Suvac, sub formă de „mustrare”, nu a fost contestată cu

apel, precum și nu au fost formulate critici în recurs privitor la menținerea acesteia.

către Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni a prevederilor

art. 209 din Codul muncii, la emiterea ordinului de sancționare, Completul de

judecată reține că în temeiul art. 327, 329 din Codul muncii și art. 2036 alin. (1)-

(2), 2037 alin. (1)-(2) din Codul civil, survine răspunderea angajatorului în raport

cu angajatul, prin repararea prejudiciului moral.

reclamanta Elizaveta Suvac a fost supusă unor atingeri aduse demnității și

reputației profesionale, precum și a generat stres psihic și sentiment de nedreptate.

prejudiciul moral, completul de judecată îl apreciază critic. În acest, CtEDO a

subliniat constant că suferința morală poate fi dedusă din însăși natura încălcării

(cauza Istrate v. Moldova, 13 iunie 2017). În așa mod, reclamanta/intimata nu este

obligată să demonstreze prin probe directe intensitatea durerii sufletești, fiind

suficientă stabilirea contextului care o justifică.

existența faptei ilicite, a raportului de cauzalitate și a suferinței morale. Cu toate

acestea, completul de judecată observă că motivarea instanței de apel asupra

cuantumului prejudiciului moral, în sumă de 35 000 de lei, rămâne generală, fără

o corelare suficientă cu indicatori obiectivi: durata efectivă a atingerii, intensitatea

și manifestările suferinței, efectele asupra vieții familiale/profesionale, conduita

ulterioară a pârâtului, precum și jurisprudența națională.

a angajatorului, prin care s-a adus atingere unor drepturi personale nepatrimoniale.

Astfel, daunele morale pot fi acordate în ipoteza în care se încalcă valorile ocrotite

de legea fundamentală privind demnitatea, onorarea, și alte valori sociale. Pe de

altă parte, deși este real că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui

prejudiciu moral presupune o anumită aproximare, instanța trebuie să aibă criteriile

de apreciere precum: miza pentru reclamant, comportamentul părților, bună/reaua

credință, durata, etc. și se ia obligatoriu în considerație principiul general al

echității, precum și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele

acordate de Curtea Europeană în spețe similare. Sarcina probării prejudiciului

moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru

17

fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți în proces și

ecluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

cuantumului se face în echitate, în raport cu intensitatea suferinței, durata și

consecințele concrete, evitând îmbogățirea fără justă cauză.

valorificând prejudiciul moral suportat de reclamantă în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, a admis pretenția, însă suma de 35 000 de lei,

încasată, este una exagerată și excesivă în raport cu impactul acțiunilor pârâtului,

a naturii dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al reclamantei, a

caracterului și gradului suferințelor psihice, precum și măsura în care compensația

bănească poate atenua suferințele fizice și psihice ale reclamantei.

să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure

efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral

cauzat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că suma de

15 000 de lei reprezintă o sumă rezonabilă, care va acorda o evaluare pertinentă

daunelor compensatoare, fiind în corespundere cu caracterul și gravitatea

suferințelor psihice suportate de către reclamant, drept urmare a emiterii în privința

sa a ordinului de sancționare. Această valoare este de natură să ofere reclamantei

satisfacție pentru prejudiciile morale suferite, cu respectarea principiului

proporționalității.

bănească, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o

incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și caracterul

patrimonial al despăgubirii. Deci, în această parte decizia instanței de apel urmează

a fi modificată prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale de la 35 000 de

lei până la 15 000 de lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice cauzate

reclamantei, precum și fiind echitabilă și nicidecum exagerată sau diminuată

pentru prejudiciul suferit de către ultima, această despăgubire fiind

corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs Republica

Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica Moldova).

spre exemplu: cauza Larisa Cassir vs Instituția Publică Gimnaziul „Corolenco

Vladimir” dosar nr. 2ra-805/24.

18

Justiție concluzionează de a admite recursul depus de Direcția Educație, Cultură,

Tineret, Sport și Turism Căușeni, cu modificarea deciziei instanței de apel, în

partea încasării prejudiciului moral, prin micșorarea cuantumului acestuia. În rest,

menține decizia instanței de apel.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism

Căușeni.

Modifică decizia din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elizaveta Suvac

împotriva Consiliului raional Căușeni, subdiviziunea Direcția Educație, Cultură,

Tineret, Sport și Turism Căușeni cu privire la anularea ordinului de sancționare și

încasarea prejudiciului moral, după cum urmează: Se încasează din contul

Consiliului raional Căușeni, subdiviziunea Direcția Educației, Cultură, Tineret,

Sport și Turism Căușeni, în beneficiul Elizavetei Suvac suma de 15 000

(cincisprezece mii) de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, menține decizia din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

19