2ra-1477/23 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1477/23 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Taraclia-Gaz”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena
Gradescova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Taraclia-Gaz”,
intervenient accesoriu Feodor Covalji, privind anularea ordinului de aplicare a
sancțiunii disciplinare și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Cahul,
(Dosarul nr. 2ra-1477/23
NR. PIGD 2-21057943-01-2ra-25092023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central, jud. A. Bologan
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, N. Bondarenco
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs
depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Taraclia-Gaz”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 aprilie 2021, Elena Gradescova a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Taraclia-Gaz”,
intervenient accesoriu Feodor Covalji, privind anularea ordinului de aplicare a
sancțiunii disciplinare și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că directorul SRL „Taraclia-Gaz”, prin
ordinul nr. **** din ****, a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă
de avertisment față de Elena Gradescova, **** a întreprinderii, în legătură cu
pretinsa întârziere de către reclamantă la serviciu, pentru data de 04 februarie
2021.
Reclamanta a susținut că ordinul contestat este ilegal și pasibil anulării.
La 01 martie 2021, Elena Gradescova a oferit explicații scrise, indicând că nu a
întârziat la serviciu. În ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare se face
trimitere la nota informativă referitor la pretinsa întârziere la serviciu și la un
act de constatare.
Invocând dispozițiile art. 201, art. 202 și art. 206 alin. (1) din Codul
muncii, reclamanta a menționat că angajatorul poate aplica sancțiuni
disciplinare pentru încălcarea disciplinei de muncă, și anume a obligațiilor
stabilite de Codul muncii, convențiile colective, contractele colective și cele
individuale de muncă etc. Însă, în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare
nu se face trimitere nici la o obligație stabilită prin lege, contract colectiv sau
individual de muncă sau fișa postului.
Or, pentru aplicarea unei sancțiuni disciplinare angajatorul urmează să
constate întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: 1. fapta ilicită
manifestată în acțiunea/inacțiunea de încălcare a disciplinei muncii (obligațiilor
stabilite de legislația muncii, contractul colectiv sau individual de muncă etc),
urmarea prejudiciabilă, adică prejudiciul material care a fost cauzat
întreprinderii; 3. legătura cauzală dintre fapta și urmare; 4. vinovăția (sub
formă de intenție sau imprudență). În speță, angajatorul nu a stabilit obligația
care nu a fost executată de Elena Gradescova, precum și unde expres este
prevăzută această obligație legală sau contractuală. De asemenea, angajatorul
nu a prevăzut în ce constă urmarea prejudiciabilă, și anume, concret prejudiciul
cauzat. Nu indică angajatorul nici asupra existenței legăturii cauzale dintre
faptă și urmare, iar vinovăția nu există, întrucât nu s-a constatat de angajator
1
prin probe intenția sau imprudența în comiterea pretinsei abateri disciplinare.
De asemenea, angajatorul nu indică în ordin, care punct din fișa postului sau
contractul individual de muncă a fost încălcat de Elena Gradescova, cum a
stabilit întârzierea la locul de muncă și criteriile de care s-a condus.
Făcând trimitere la dispozițiile art. 327 alin. (1) și art. 329 alin. (1), (2)
din Codul muncii, recomandarea nr. 66 din 08 mai 2014 a Curții Supreme de
Justiție, reclamanta comunicat că, anterior, la 18 decembrie 2019, directorul
Feodor Covalji, a concediat-o ilegal din funcție, precum că intenționat ar fi
calculat premii bănești în plus, iar prin hotărârea din 11 martie 2020 a
Judecătoriei Cahul, a fost restabilită la locul de muncă.
După restabilirea sa în funcție, au urmat diferite presiuni psihologice și
hărțuiri la locul de muncă din partea directorului Feodor Covalji, făcute cu
scopul ca ea să depună cerere de demisie. Având la întreținere doi copii, își
îndeplinea, ca de obicei, obligațiile de serviciu în mod corespunzător. Cu toate
acestea, situația nu îl satisfăcea pe Feodor Covalji, care era extrem de
nemulțumit de revenirea acesteia la locul de muncă, întrucât identificase deja
un alt candidat pentru funcția respectivă. Totodată, a menționat că anterior i-a
fost aplicată o sancțiune disciplinară sub forma avertismentului, pentru motivul
că nu a prezentat explicații scrise al căror conținut să corespundă cerințelor
directorului.
Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. **** din **** de aplicare a
sancțiunilor disciplinare, încasarea prejudiciului moral în sumă de 7000 de lei
și a cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de
Elena Gradescova (f.d. 78, 82-92).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 noiembrie 2022, Elena Gradescova, reprezentată de avocatul
Maxim Todorov, a depus cerere de apel nemotivată, iar ulterior, la 23 februarie
2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 22 noiembrie
2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere a
cererii de chemare în judecată (f.d. 81, 104-105).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Cahul, s-a admis cererea
de apel depusă de Elena Gradescova, reprezentată de avocatul Maxim Todorov.
2
S-a casat integral hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul,
sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care:
S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Elena
Gradescova.
S-a anulat ordinul nr. **** din **** emis de administrația SRL
„Taraclia-Gaz” privind aplicarea sancțiunii disciplinare față de Elena
Gradescova, sub formă de avertisment.
S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Elena Gradescova
privind repararea prejudiciului moral.
S-a încasat de la SRL „Taraclia Gaz” în bugetul statului, taxa de stat în
sumă de 100 de lei ( f.d. 122-123, 124-137).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, între SRL
„Taraclia-Gaz” și Elena Gradescova a fost încheiat contractul de muncă nr.
**** din ****, potrivit căruia apelanta a fost angajată în funcție de ****
categoria ****, pe termen nedeterminat (f.d.12).
Din înscrierile efectuate în carnetul de muncă seria/nr. ****, la 23
februarie 2011, Elena Gradescova a fost transferată din funcția de **** în
funcția de ****, în cadrul aceleași instituții (f.d.15-18).
Prin ordinul nr. **** din ****al SRL „Taraclia-Gaz”, în baza art. 208
din Codul muncii și notificării inginerului principal Andrei Tanov, s-a ordonat
șefului ****, Elena Gradescova, prezentarea explicației în formă scrisă
(f.d.42), iar, la 01 martie 2021, Elena Gradescova a prezentat explicație în
scris, menționând că nu a întârziat la serviciu (f.d.9).
Prin ordinul nr. **** din **** „cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare”, emis de directorul SRL „Taraclia-Gaz”, Feodor Covalji, s-a
aplicat Elenei Gradescova, ****, sancțiune disciplinară sub formă de
avertisment, fiindu-i adus la cunoștință ultimei, fapt confirmat prin semnătura
acesteia pe ordin și mențiunea „nu sunt de acord”.
Analizând ordinul nr. **** din **** de aplicare a sancțiunii disciplinare
în coraborare cu dispozițiile art. 209 alin. (1) și art. 210 alin.(1) din Codul
muncii, instanța de apel a stabilit că angajatorul nu a constatat și nu a descris în
mod concret fapta care ar constitui abatere disciplinară, aceasta lipsind în
ordinul de sancționare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 septembrie 2023, SRL „Taraclia-Gaz” a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând
admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii
din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.
SOLICITAREA RECURENTULUI
3
În motivarea recursului, recurenta a indicat că decizia instanței de apel
este nemotivată și contrară circumstanțelor cauzei.
Prin urmare, recurenta și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432
alin. (2) e) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia hotărârea sau decizia
este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
La 06 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei
copia recursului declarat de SRL „Taraclia-Gaz”, creând astfel participanților
la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,
cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
4
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Cahul a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 02 mai 2023. La 12 iulie 2023,
decizia motivată din 02 mai 2023 a Curții de Apel Cahul a fost expediată, prin
intermediul oficiului poștal, părților la proces, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexat la materialele cauzei (f.d.
138), însă la materialele cauzei lipsesc date privind recepționarea acesteia de
către părți.
Astfel, cererea de recurs depusă de SRL „Taraclia-Gaz”, la 22
septembrie 2023, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
5
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de SRL „Taraclia-Gaz” nu conține argumente concrete față de
decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu
soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate,
întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
6
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de SRL „Taraclia-Gaz”,
ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată,
împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7