2ra-55/24 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si compensarea cheltuielilor de judecată

La 11 ianuarie 2023, Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP ,,Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-6, 7).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că s- a aflat cu pârâta în relații de muncă, ocupând funcția de Registrator al Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, îndeplinind totodată și funcția de Șef al Biroului de înregistrare nr. 3 din cadrul aceleiași instituții.

Prin Nota de serviciu a Secției control al activității în domeniul înregistrării de stat și cadastru a Direcției securitate nr. 08/2057, s-a inițiat ancheta de serviciu pe faptul exercitării atribuțiilor de serviciu ale Șefului Biroului înregistrare nr. 3 din cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, Mariana Mardari, la înregistrarea casei de locuit individuale din XXXXX.

La 15 septembrie 2022, Secția anchete de serviciu și controlul respectării disciplinei muncii a Direcției securitate a ASP a recepționat nota de serviciu.

Iar, la 20 aprilie 2022, potrivit atribuțiilor de serviciu au fost recepționate actele pentru înregistrarea bunului imobil, casă de locuit individuală, cu numărul cadastral XXXXX, situată în XXXXX. Astfel, la 26 aprilie 2022, a fost efectuată înregistrarea bunului imobil respectiv, înregistrarea s-a efectuat în baza Procesului-verbal de recepție finală nr. 01 1 din 04 aprilie 2022, înaintat spre înregistrare în baza cererii nr. 0100/22/64042 din 20 aprilie 2022.

A afirmat că din actele anexate la acțiune, ancheta a fost inițiată în privința Șefului Biroului înregistrare nr.3 din cadrul SCT Chișinău al Departamentului Cadastru, adică în privința funcției administrative, în această latură ancheta de serviciu este defectuoasă, deoarece a fost inițiată greșit, adică în privința unor atribuții administrative, care nu sunt de competența Secției de control a activității în domeniul înregistrării de stat și cadastru a Direcției securitate, în asemenea mod actele întocmite de această Secție și cele întocmite ulterior care sunt bazate pe acestea, sunt lovite de nulitate absolută, în baza regulii fructului otrăvit.

La 19 septembrie 2022, prin Scrisoarea Direcției securitate nr. 08/2117 în conformitate cu prevederile art. 208 din Codul muncii, de la Șeful Biroului înregistrare nr.3, Registrator din cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, Mariana Mardari, i-a fost solicitată prezentarea explicațiilor referitoare la faptele invocate în nota de serviciu a Direcției securitate.

Nefiind stabilită data prezentării explicațiilor în Ordinul contestat, Șeful Biroului înregistrare nr. 3, Registrator din cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, Mariana Mardari, a explicat că: la 20 aprilie 2022, Tatiana Turevici, a depus cererea cu nr. 0100/22/64042 pentru bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX cu solicitarea înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, în baza Actului de recepție finală nr. 01 din 04 aprilie 2022.

A menționat că construcția înregistrată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX se extinde parțial pe terenul adiacent cu numărul cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate UAT, municipiul Chișinău. Mențiunea despre această extindere a fost făcută de către reclamantă la momentul înregistrării, adică la 26 aprilie 2022, la rubrica Atenție, la nivel de construcție. Certificatul fiind eliberat solicitantului împreună cu setul de acte, iar registrul semnat și transmis în programul ELO-SMADE.

Concomitent, a relatat că în afară de executarea lucrărilor de înregistrare, prioritar executa funcția de Șef de Birou înregistrare, funcția care include în sine o multitudine de atribuții, iar din lipsă de timp și viteză 2 sporită de lucru, mențiunea despre extinderea construcției a făcut-o la nivelul construcției și nu la nivel de teren, la rubrica Atenție, ceea ce a dus la faptul că informația dată nu se vizualiza în Certificatul informativ.

La 27 aprilie 2022, examinând repetat actele pentru a fi transmise în arhivă, a depistat omiterea respectivă, a completat în Registrul bunurilor imobile la rubrica Amplasare cu mențiunea despre extinderea construcției, iar solicitantei Tatiana Turevici, i-a corectat certificatul informativ chiar în ziua când i-a fost eliberat, adică la 29 aprilie 2022, iar cererea dată a fost executată în termen.

Analizând circumstanțele expuse, consideră că Ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, nr. 174sc din 13 octombrie 2022, adoptat de Directorul Agenției Servicii Publice, este neîntemeiat și care nu corespunde cerințelor legale.

Potrivit explicației prezentate de către Registratorul șef-adjunct al SCT Chișinău al Departamentului Cadastru, Cristina Codreanu, în cadrul consultării acesteia în calitate de specialist pe problema abordată, aceasta a declarat că înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcției cu nr. XXXXX în baza Actului de recepție finală nr. 01 din 04 aprilie 2022, s-a efectuat corespunzător în RBI și temeiuri de refuz registratorul nu a avut, în condițiile art. 33 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998. În cadrul înregistrării dreptului de proprietate asupra construcției menționate s-a stabilit omisiunea indicării în ambele registre ale bunurilor imobile a mențiunii ,,construcția se extinde”, conform pct. 87 al Instrucțiunii cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul ARFC nr. 112 din 22 iunie 2005.

Conform Răspunsului Departamentului Cadastru nr. 11-04/17011/22 din 07 octombrie 2022, s-a atestat că potrivit pct. 18 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 285/1996, Comisia de recepție verifică respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum avizele și condițiile de execuție, impuse de autoritățile competente. În asemenea condiții, Departamentul Cadastru susține că nu este sarcina Registratorului să verifice corespunderea lucrărilor de construcție date în exploatare cu actele 3 permisive. În rest, mențiunile făcute de Departamentul Cadastru indică la nevinovăția reclamantei.

Reclamanta, Mariana Mardari, a învederat că ordinul contestat nu este motivat și nu este anexată nici o probă la acesta, mai mult fiind unul declarativ acesta nu elucidează circumstanțele esențiale ale cercetării efectuate, personalitatea reclamantei și vinovăția sau nevinovăția acesteia, existența unor cauze sau circumstanțe care înlătură răspunderea.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 206 alin.(1), (4), (5), 207 alin. (1), 208 alin.(1), (2), 209 alin.(1), (2), 210 alin.(1), (2), 211 alin.(1)din Codul civil,

Astfel, Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru a solicitat anularea Ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare nr.174sc din 13 octombrie 2022 emis de către Directorul Agenției Servicii Publice și încasarea cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 3 500 de lei.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, instanța de apel a constatat că instanța de fond a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Din lucrările dosarului, instanța de apel a stabilit că Mariana Mardari s-a aflat în relații de muncă cu IP ,,Agenția Servicii Publice”, fiind angajată în calitate de Șef birou, registrator în Biroul înregistrare nr. 3 al Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului cadastral.

Potrivit notei de serviciu a Secției control a activității în domeniul înregistrării de stat și cadastru a Direcției Securitate nr. 08/2057 din 13 septembrie 2022, s-a inițiat ancheta de serviciu pe faptul exercitării atribuțiilor de serviciu ale șefului Biroului înregistrare nr. 3 din cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului cadastru, Mariana Mardari, la înregistrarea casei de locuit individuale din XXXXX.

La 19 septembrie 2022, prin scrisoarea Direcției securitate nr. 08/2117, Marianei Mardari, în calitate de șef al Biroului de înregistrare nr. 3, registrator în cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, s-a solicitat prezentarea explicației scrise referitoare la faptele invocate în nota de serviciu a Direcției securitate a Agenției Servicii Publice, parvenită în adresa Secției anchete de serviciu și controlul respectării disciplinei muncii a Direcției securitate a Agenției Servicii Publice la 15 septembrie 2022.

Prin urmare, conform art. 201, 202, 206 alin. (1), (5), 207 alin. (1), (2), 208, 209, 210 din Codul de procedură civilă, instanța de apel a reținut că 5 instanța de fond în mod just a constatat că IP „Agenția Servicii Publice” a respectat procedura legală de aplicare a sancțiunii disciplinare „mustrare” în privința Marianei Mardari fiind stabilită cu certitudine încălcarea prevederile pct. 87 al Instrucțiunii cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr. 112 din 22 iunie 2005, pct. 1.3 și 3.1 lit. a) ale Regulamentului Serviciului cadastral teritorial Chișinău RS021210110000:2018 din 01 august 2018 aprobat de șeful Departamentului cadastru Angela Matcov la 01 august 2018, pct. 3.1 lit. h) din codul etic al angajaților ASP, aprobat prin Ordinul Agenției Servicii Publice nr. 477 din 17 iulie 2018, pct. 1.6, pct. 3.2 lit. a), pct. 3.2 lit. j), pct. 5.1 lit. b) din Fișa de post, pct. 2.2 lit. a) din Regulamentul intern al Agenției Servicii Publice, aprobat prin Ordinul ASP nr. 111 din 12 octombrie 2017, pct. 2.4 lit. a, b) și d) din Contractul colectiv de muncă al Instituției Publice ”Agenția Servicii Publice” pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 01 ianuarie 2023 și art. 203 din Codul muncii.

Or, în cadrul anchetei s-a stabilit că la 26 aprilie 2022 de către registratorul Mariana Mardari a fost înregistrată casa de locuit individuală cu numărul cadastral XXXXX din XXXXX. Înregistrarea a avut loc în temeiul Actului de recepție finală nr. 01 din 04 aprilie 2022, dispus prin cererea nr. 0100/22/64042 la 20 aprilie 2022. Terenul cu numărul cadastral XXXXX aparține cu drept de proprietate cet. Veaceslav Turevici și Tatiana Turevici în temeiul Contractului de vânzare cumpărare nr. 1481 din 18 august 2014, la fel ca construcție care a fost înregistrată cu drept de proprietate după cet. Veaceslav Turevici și Tatiana Turevici în temeiul Actului de recepție finală din 04 aprilie 2022. Autorizația de construcție nr. 374 din 24 octombrie 2015 permite efectuarea lucrărilor de construire a unei case de locuit particulare în limita terenului deținut în proprietate privată. În nota de verificare la cererea de înregistrare primară selectivă, teren cu/sau case de locuit nr. 0100/22/64042 din 20 aprilie 2022 al bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX, efectuată de inginerul cadastral Galina Mămăligă s-a menționat că construcția cu numărul cadastral XXXXX se extinde pe terenul cu numărul cadastral XXXXX. Terenul cu numărul cadastral XXXXX este înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu drept de proprietate după mun. Chișinău, temeiul înscrierii fiind alt act Legea RM Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991 și Extras din 19 octombrie 2010. Totodată în conținutul ordinului nr. 174sc din 13 octombrie 2022, se relevă că registratorul Mariana Mardari, nu a efectuat mențiunea la terenul proprietate 6 municipală, că construcția cu numărul cadastral XXXXX se extinde pe terenul cu numărul cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate mun. Chișinău, contrar prevederilor legale. Mai mult ca atât la terenul proprietate privată, mențiunea că construcția cu nr. cadastral XXXXX continuă pe terenul cu numărul cadastral XXXXX a fost introdusă la 27 aprilie 2022, după efectuarea înregistrării din 26 aprilie 2022, concomitent fiind tipărit și Certificatul cu privire la înscrierile în RBI. Astfel, Tatianei Turevici i s-a eliberat un act care nu corespunde cu datele din RBI la momentul eliberării, și anume în Certificatul eliberat nu este mențiunea la nivel de terenul XXXX că construcția 01 se extinde pe terenul cu numărul cadastral XXXXX care este proprietate municipală. La fel, registratorul nu a imprimat și plasat în SIA ”SMADEELO” registrul actualizat la 27 aprilie 2022, când a fost introdusă mențiunea la compartimentul „amplasare” în subcapitolul 1.0 că construcția XXXXX se extinde pe terenul XXXXX.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că argumentele reclamantei/apelante invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, nu sânt în măsură de a justifica anularea ordinului nr. 174sc din 13 octombrie 2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare șefului Biroului înregistrare nr. 3, registrator al Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului cadastru, Mariana Mardari, purtând caracter declarativ și fiind combătute prin actele cauzei.

Mai mult, din conținutul cererii de apel, Mariana Mardari nu neagă comiterea abaterii care a stat la baza emiterii ordinului de sancționare disciplinară, dar invocă că a corectat fără a cauza careva prejudicii greșeala sa, îndeplinea și atribuțiile altei funcții, a greșit pentru că muncește, fapt pentru care nu urma a fi sancționată. Or, acest fapt nu justifică neconstatarea în acțiunile sale a unei sancțiuni disciplinare și temei de anulare a ordinului de sancționare, atât timp cât la emiterea acestuia au fost respectate procedurile legale.

Totodată, ține de discreția angajatorului IP „Agenția Servicii Publice” aplicarea sancțiuni disciplinare, or scopul sancțiunilor disciplinare este apărarea ordinii de drept și educarea funcționarilor de a acționa în spiritul respectării și asigurării acesteia, evidențiindu-se astfel atât caracterul represiv și coercitiv al sancțiunii, cât și cel preventiv-educativ. 7

De asemenea, în opinia instanței de apel a apreciat neîntemeiată trimiterea apelantei la art. 39 alin. (9) din Legea cadastrului bunurilor imobil nr. 1543 din 25 februarie 1998, care prevede că erori materiale constituie orice inexactitate în înscrierile din registrul bunurilor imobile, în raport cu actele în al căror temei s-a efectuat înscrierea, orice inexactitate care nu influențează existența sau opozabilitatea dreptului, faptului sau raportului juridic înscris (ca greșeli de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greșeli în calculele aritmetice etc). Erorile materiale se corectează la cerere sau din oficiu, în temeiul deciziei registratorului. Or, eroarea reținută în ordinul nr. 174sc din 13 octombrie 2022 emis de directorul Agenției Servicii Publice, nu se încadrează în prevederile menționate.

Astfel, instanța de apel a conchis că hotărârea instanței de fond este clară și precisă, se referă la probele administrate în cauză și este în concordanță cu acestea, răspunde în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, precum și conduce în mod logic și convingător la soluția adoptată.

În această ordine de idei, în viziunea instanței de apel, toate argumentele și afirmațiile invocate de către apelantă/reclamantă, citate supra, sunt vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele au fost examinate de prima instanță, iar instanța de apel le-a apreciat ca fiind fără raționament valabil circumstanțelor speței.

Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 13 noiembrie 2023, în adresa recurentei și reprezentantului acesteia, avocatului Victor Panțîru, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere (f. d. 144), însă date privind recepționarea acesteia la dosar lipsesc, iar cererea de recurs a fost depusă la 12 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal (f. d. 146-148, 149).

La 14 mai 2024, în adresa IP ,,Agenția Servicii Publice” a fost expediat copia recursului declarat de recurenta Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 157).

La 06 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, IP ,,Agenția Servicii Publice” a depus referință la recursul declarat de Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, solicitând să fie declarat inadmisibil (f. d. 158-159-verso).

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; 9 b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 10

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 11

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 12