2ra-55/24 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 432 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-55/24 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Mariana Mardari,
reprezentată de avocatul Victor Panțîru,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Mariana Mardari împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” cu
privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-55/24
NR. PIGD 2-23005838-01-2ra-15012024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. A. Brăgaru
Curtea de Apel Chișinău: jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Mariana Mardari, reprezentată de avocatul
Victor Panțîru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 ianuarie 2023, Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor
Panțîru a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP ,,Agenția Servicii
Publice” cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare
și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-6, 7).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că s-
a aflat cu pârâta în relații de muncă, ocupând funcția de Registrator al
Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru,
îndeplinind totodată și funcția de Șef al Biroului de înregistrare nr. 3 din
cadrul aceleiași instituții.
Prin Nota de serviciu a Secției control al activității în domeniul
înregistrării de stat și cadastru a Direcției securitate nr. 08/2057, s-a inițiat
ancheta de serviciu pe faptul exercitării atribuțiilor de serviciu ale Șefului
Biroului înregistrare nr. 3 din cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău
al Departamentului Cadastru, Mariana Mardari, la înregistrarea casei de
locuit individuale din XXXXX.
La 15 septembrie 2022, Secția anchete de serviciu și controlul
respectării disciplinei muncii a Direcției securitate a ASP a recepționat nota
de serviciu.
Iar, la 20 aprilie 2022, potrivit atribuțiilor de serviciu au fost
recepționate actele pentru înregistrarea bunului imobil, casă de locuit
individuală, cu numărul cadastral XXXXX, situată în XXXXX. Astfel, la 26
aprilie 2022, a fost efectuată înregistrarea bunului imobil respectiv,
înregistrarea s-a efectuat în baza Procesului-verbal de recepție finală nr. 01
1
din 04 aprilie 2022, înaintat spre înregistrare în baza cererii nr.
0100/22/64042 din 20 aprilie 2022.
A afirmat că din actele anexate la acțiune, ancheta a fost inițiată în
privința Șefului Biroului înregistrare nr.3 din cadrul SCT Chișinău al
Departamentului Cadastru, adică în privința funcției administrative, în
această latură ancheta de serviciu este defectuoasă, deoarece a fost inițiată
greșit, adică în privința unor atribuții administrative, care nu sunt de
competența Secției de control a activității în domeniul înregistrării de stat și
cadastru a Direcției securitate, în asemenea mod actele întocmite de această
Secție și cele întocmite ulterior care sunt bazate pe acestea, sunt lovite de
nulitate absolută, în baza regulii fructului otrăvit.
La 19 septembrie 2022, prin Scrisoarea Direcției securitate nr. 08/2117
în conformitate cu prevederile art. 208 din Codul muncii, de la Șeful Biroului
înregistrare nr.3, Registrator din cadrul Serviciului cadastral teritorial
Chișinău al Departamentului Cadastru, Mariana Mardari, i-a fost solicitată
prezentarea explicațiilor referitoare la faptele invocate în nota de serviciu a
Direcției securitate.
Nefiind stabilită data prezentării explicațiilor în Ordinul contestat, Șeful
Biroului înregistrare nr. 3, Registrator din cadrul Serviciului cadastral
teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru, Mariana Mardari, a explicat
că: la 20 aprilie 2022, Tatiana Turevici, a depus cererea cu nr.
0100/22/64042 pentru bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX cu
solicitarea înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor
imobile, în baza Actului de recepție finală nr. 01 din 04 aprilie 2022.
A menționat că construcția înregistrată pe terenul cu nr. cadastral
XXXXX se extinde parțial pe terenul adiacent cu numărul cadastral
XXXXX, care aparține cu drept de proprietate UAT, municipiul Chișinău.
Mențiunea despre această extindere a fost făcută de către reclamantă la
momentul înregistrării, adică la 26 aprilie 2022, la rubrica Atenție, la nivel
de construcție. Certificatul fiind eliberat solicitantului împreună cu setul de
acte, iar registrul semnat și transmis în programul ELO-SMADE.
Concomitent, a relatat că în afară de executarea lucrărilor de
înregistrare, prioritar executa funcția de Șef de Birou înregistrare, funcția
care include în sine o multitudine de atribuții, iar din lipsă de timp și viteză
2
sporită de lucru, mențiunea despre extinderea construcției a făcut-o la nivelul
construcției și nu la nivel de teren, la rubrica Atenție, ceea ce a dus la faptul
că informația dată nu se vizualiza în Certificatul informativ.
La 27 aprilie 2022, examinând repetat actele pentru a fi transmise în
arhivă, a depistat omiterea respectivă, a completat în Registrul bunurilor
imobile la rubrica Amplasare cu mențiunea despre extinderea construcției,
iar solicitantei Tatiana Turevici, i-a corectat certificatul informativ chiar în
ziua când i-a fost eliberat, adică la 29 aprilie 2022, iar cererea dată a fost
executată în termen.
Analizând circumstanțele expuse, consideră că Ordinul de aplicare a
sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, nr. 174sc din 13 octombrie
2022, adoptat de Directorul Agenției Servicii Publice, este neîntemeiat și
care nu corespunde cerințelor legale.
Potrivit explicației prezentate de către Registratorul șef-adjunct al SCT
Chișinău al Departamentului Cadastru, Cristina Codreanu, în cadrul
consultării acesteia în calitate de specialist pe problema abordată, aceasta a
declarat că înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcției cu
nr. XXXXX în baza Actului de recepție finală nr. 01 din 04 aprilie 2022, s-a
efectuat corespunzător în RBI și temeiuri de refuz registratorul nu a avut, în
condițiile art. 33 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998. În
cadrul înregistrării dreptului de proprietate asupra construcției menționate
s-a stabilit omisiunea indicării în ambele registre ale bunurilor imobile a
mențiunii ,,construcția se extinde”, conform pct. 87 al Instrucțiunii cu privire
la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin
Ordinul ARFC nr. 112 din 22 iunie 2005.
Conform Răspunsului Departamentului Cadastru nr. 11-04/17011/22
din 07 octombrie 2022, s-a atestat că potrivit pct. 18 din Regulamentul de
recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 285/1996, Comisia de recepție verifică respectarea
prevederilor din autorizația de construire, precum avizele și condițiile de
execuție, impuse de autoritățile competente. În asemenea condiții,
Departamentul Cadastru susține că nu este sarcina Registratorului să verifice
corespunderea lucrărilor de construcție date în exploatare cu actele
3
permisive. În rest, mențiunile făcute de Departamentul Cadastru indică la
nevinovăția reclamantei.
Reclamanta, Mariana Mardari, a învederat că ordinul contestat nu este
motivat și nu este anexată nici o probă la acesta, mai mult fiind unul
declarativ acesta nu elucidează circumstanțele esențiale ale cercetării
efectuate, personalitatea reclamantei și vinovăția sau nevinovăția acesteia,
existența unor cauze sau circumstanțe care înlătură răspunderea.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 206 alin.(1), (4), (5), 207 alin. (1), 208 alin.(1), (2), 209 alin.(1), (2), 210
alin.(1), (2), 211 alin.(1)din Codul civil,
Astfel, Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru a
solicitat anularea Ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de
mustrare nr.174sc din 13 octombrie 2022 emis de către Directorul Agenției
Servicii Publice și încasarea cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli
pentru asistența juridică în mărime de 3 500 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Mardari împotriva
IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de aplicare a
sancțiunii disciplinare și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost
respinsă ca neîntemeiată (f. d. 86, 91-101).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
19.La 04 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Mariana Mardari,
reprezentată de avocatul Victor Panțîru, a declarat apel nemotivat (f. d. 89),
împotriva hotărârii din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, iar la 03 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, a declarat
apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de
fond, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii de admiterea
cererii de chemare în judecată depusă de Mariana Mardari (f. d. 113-117,
118).
4
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Mariana Mardari, reprezentată de avocatul Victor
Panțîru, menținută hotărârea din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f. d. 130, 131-143).
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, instanța
de apel a constatat că instanța de fond a determinat corect raportul juridic
dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost
stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și
întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a
participanților la proces.
Din lucrările dosarului, instanța de apel a stabilit că Mariana Mardari
s-a aflat în relații de muncă cu IP ,,Agenția Servicii Publice”, fiind angajată
în calitate de Șef birou, registrator în Biroul înregistrare nr. 3 al Serviciului
cadastral teritorial Chișinău al Departamentului cadastral.
Potrivit notei de serviciu a Secției control a activității în domeniul
înregistrării de stat și cadastru a Direcției Securitate nr. 08/2057 din 13
septembrie 2022, s-a inițiat ancheta de serviciu pe faptul exercitării
atribuțiilor de serviciu ale șefului Biroului înregistrare nr. 3 din cadrul
Serviciului cadastral teritorial Chișinău al Departamentului cadastru,
Mariana Mardari, la înregistrarea casei de locuit individuale din XXXXX.
La 19 septembrie 2022, prin scrisoarea Direcției securitate
nr. 08/2117, Marianei Mardari, în calitate de șef al Biroului de înregistrare
nr. 3, registrator în cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău al
Departamentului Cadastru, s-a solicitat prezentarea explicației scrise
referitoare la faptele invocate în nota de serviciu a Direcției securitate a
Agenției Servicii Publice, parvenită în adresa Secției anchete de serviciu și
controlul respectării disciplinei muncii a Direcției securitate a Agenției
Servicii Publice la 15 septembrie 2022.
Prin urmare, conform art. 201, 202, 206 alin. (1), (5), 207 alin. (1), (2),
208, 209, 210 din Codul de procedură civilă, instanța de apel a reținut că
5
instanța de fond în mod just a constatat că IP „Agenția Servicii Publice” a
respectat procedura legală de aplicare a sancțiunii disciplinare „mustrare” în
privința Marianei Mardari fiind stabilită cu certitudine încălcarea prevederile
pct. 87 al Instrucțiunii cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a
drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul ARFC nr. 112 din 22 iunie 2005,
pct. 1.3 și 3.1 lit. a) ale Regulamentului Serviciului cadastral teritorial
Chișinău RS021210110000:2018 din 01 august 2018 aprobat de șeful
Departamentului cadastru Angela Matcov la 01 august 2018, pct. 3.1 lit. h)
din codul etic al angajaților ASP, aprobat prin Ordinul Agenției Servicii
Publice nr. 477 din 17 iulie 2018, pct. 1.6, pct. 3.2 lit. a), pct. 3.2 lit. j), pct.
5.1 lit. b) din Fișa de post, pct. 2.2 lit. a) din Regulamentul intern al Agenției
Servicii Publice, aprobat prin Ordinul ASP nr. 111 din 12 octombrie 2017,
pct. 2.4 lit. a, b) și d) din Contractul colectiv de muncă al Instituției Publice
”Agenția Servicii Publice” pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 01 ianuarie
2023 și art. 203 din Codul muncii.
Or, în cadrul anchetei s-a stabilit că la 26 aprilie 2022 de către
registratorul Mariana Mardari a fost înregistrată casa de locuit individuală cu
numărul cadastral XXXXX din XXXXX. Înregistrarea a avut loc în temeiul
Actului de recepție finală nr. 01 din 04 aprilie 2022, dispus prin cererea nr.
0100/22/64042 la 20 aprilie 2022. Terenul cu numărul cadastral XXXXX
aparține cu drept de proprietate cet. Veaceslav Turevici și Tatiana Turevici
în temeiul Contractului de vânzare cumpărare nr. 1481 din 18 august 2014,
la fel ca construcție care a fost înregistrată cu drept de proprietate după
cet. Veaceslav Turevici și Tatiana Turevici în temeiul Actului de recepție
finală din 04 aprilie 2022. Autorizația de construcție nr. 374 din 24 octombrie
2015 permite efectuarea lucrărilor de construire a unei case de locuit
particulare în limita terenului deținut în proprietate privată. În nota de
verificare la cererea de înregistrare primară selectivă, teren cu/sau case de
locuit nr. 0100/22/64042 din 20 aprilie 2022 al bunului imobil cu numărul
cadastral XXXXX, efectuată de inginerul cadastral Galina Mămăligă s-a
menționat că construcția cu numărul cadastral XXXXX se extinde pe terenul
cu numărul cadastral XXXXX. Terenul cu numărul cadastral XXXXX este
înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu drept de proprietate după mun.
Chișinău, temeiul înscrierii fiind alt act Legea RM Codul funciar nr. 828-XII
din 25 decembrie 1991 și Extras din 19 octombrie 2010. Totodată în
conținutul ordinului nr. 174sc din 13 octombrie 2022, se relevă că
registratorul Mariana Mardari, nu a efectuat mențiunea la terenul proprietate
6
municipală, că construcția cu numărul cadastral XXXXX se extinde pe
terenul cu numărul cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate
mun. Chișinău, contrar prevederilor legale. Mai mult ca atât la terenul
proprietate privată, mențiunea că construcția cu nr. cadastral XXXXX
continuă pe terenul cu numărul cadastral XXXXX a fost introdusă la 27
aprilie 2022, după efectuarea înregistrării din 26 aprilie 2022, concomitent
fiind tipărit și Certificatul cu privire la înscrierile în RBI. Astfel, Tatianei
Turevici i s-a eliberat un act care nu corespunde cu datele din RBI la
momentul eliberării, și anume în Certificatul eliberat nu este mențiunea la
nivel de terenul XXXX că construcția 01 se extinde pe terenul cu numărul
cadastral XXXXX care este proprietate municipală. La fel, registratorul nu a
imprimat și plasat în SIA ”SMADEELO” registrul actualizat la 27 aprilie
2022, când a fost introdusă mențiunea la compartimentul „amplasare” în
subcapitolul 1.0 că construcția XXXXX se extinde pe terenul XXXXX.
De asemenea, instanța de apel a reiterat că argumentele
reclamantei/apelante invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea
de apel, nu sânt în măsură de a justifica anularea ordinului nr. 174sc din 13
octombrie 2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare șefului Biroului
înregistrare nr. 3, registrator al Serviciului cadastral teritorial Chișinău al
Departamentului cadastru, Mariana Mardari, purtând caracter declarativ și
fiind combătute prin actele cauzei.
Mai mult, din conținutul cererii de apel, Mariana Mardari nu neagă
comiterea abaterii care a stat la baza emiterii ordinului de sancționare
disciplinară, dar invocă că a corectat fără a cauza careva prejudicii greșeala
sa, îndeplinea și atribuțiile altei funcții, a greșit pentru că muncește, fapt
pentru care nu urma a fi sancționată. Or, acest fapt nu justifică neconstatarea
în acțiunile sale a unei sancțiuni disciplinare și temei de anulare a ordinului
de sancționare, atât timp cât la emiterea acestuia au fost respectate
procedurile legale.
Totodată, ține de discreția angajatorului IP „Agenția Servicii Publice”
aplicarea sancțiuni disciplinare, or scopul sancțiunilor disciplinare este
apărarea ordinii de drept și educarea funcționarilor de a acționa în spiritul
respectării și asigurării acesteia, evidențiindu-se astfel atât caracterul
represiv și coercitiv al sancțiunii, cât și cel preventiv-educativ.
7
De asemenea, în opinia instanței de apel a apreciat neîntemeiată
trimiterea apelantei la art. 39 alin. (9) din Legea cadastrului bunurilor imobil
nr. 1543 din 25 februarie 1998, care prevede că erori materiale constituie
orice inexactitate în înscrierile din registrul bunurilor imobile, în raport cu
actele în al căror temei s-a efectuat înscrierea, orice inexactitate care nu
influențează existența sau opozabilitatea dreptului, faptului sau raportului
juridic înscris (ca greșeli de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greșeli în
calculele aritmetice etc). Erorile materiale se corectează la cerere sau din
oficiu, în temeiul deciziei registratorului. Or, eroarea reținută în ordinul nr.
174sc din 13 octombrie 2022 emis de directorul Agenției Servicii Publice,
nu se încadrează în prevederile menționate.
Astfel, instanța de apel a conchis că hotărârea instanței de fond este
clară și precisă, se referă la probele administrate în cauză și este în
concordanță cu acestea, răspunde în fapt și în drept la toate aspectele
incidente în cauză, precum și conduce în mod logic și convingător la soluția
adoptată.
În această ordine de idei, în viziunea instanței de apel, toate
argumentele și afirmațiile invocate de către apelantă/reclamantă, citate
supra, sunt vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele au fost
examinate de prima instanță, iar instanța de apel le-a apreciat ca fiind fără
raționament valabil circumstanțelor speței.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Mariana
Mardari, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, a declarat recurs împotriva
deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de
chemare în judecată depusă de Mariana Mardari (f. d. 146-148, 149).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Mariana Mardari, reprezentată de
avocatul Victor Panțîru, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă
8
hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod
determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 13 noiembrie
2023, în adresa recurentei și reprezentantului acesteia, avocatului Victor
Panțîru, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere (f. d. 144), însă date
privind recepționarea acesteia la dosar lipsesc, iar cererea de recurs a fost
depusă la 12 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal (f. d. 146-148,
149).
La 14 mai 2024, în adresa IP ,,Agenția Servicii Publice” a fost expediat
copia recursului declarat de recurenta Mariana Mardari, reprezentată de
avocatul Victor Panțîru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d.
157).
La 06 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, IP ,,Agenția
Servicii Publice” a depus referință la recursul declarat de Mariana Mardari,
reprezentată de avocatul Victor Panțîru, solicitând să fie declarat inadmisibil
(f. d. 158-159-verso).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
9
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
10
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
11
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Mariana Mardari,
reprezentată de avocatul Victor Panțîru, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Mariana Mardari, reprezentată
de avocatul Victor Panțîru, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
12