3ra-612/21 — recunoasterea incalcarii dreptului la munca, reincadrarea la locul de munca, achitarea sumelor pentru perioada lipsei fortate de la munca si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-612/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. Ion Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Ciobanu, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Darii Victor,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Darii Victor

împotriva Președintelui r-lui Drochia, Aparatul Președintelui r-lui Drochia,

Consiliul raional Drochia cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la muncă,

reîncadrarea la locul de muncă, achitarea sumelor pentru perioada lipsei forțate de

la muncă și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 20 decembrie 2019, Darii Victor s-a adresat cu acțiune împotriva

Președintelui r-lui Drochia, Aparatul Președintelui r-lui Drochia, Consiliul raional

Drochia cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la muncă, reîncadrarea la

locul de muncă, achitarea sumelor pentru perioada lipsei forțate de la muncă și

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 20 noiembrie 2019,

a depus cerere pe numele Președintelui raionului Drochia, prin care a solicitat

reîncadrarea în câmpul muncii în cadrul Aparatului Președintelui raionului în

temeiul prevederilor art.187 Codul Muncii, art.18 alin. (1) și (2) din Legea cu privire

la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010 și a

anexat decizia Consiliului orășenesc Drochia prin care se confirmă încetarea

mandatului de viceprimar al orașului Drochia.

Reclamantul a susținut că la momentul depunerii cererii cu privire la reîncadrare

în cîmpul muncii și până la momentul semnării răspunsului în cadrul Aparatului

Președintelui raionului existau funcții vacante, unele dintre ele fiind repartizate altor

funcționari prin cumul.

La 19 decembrie 2019 a recepționat răspunsul nr. 674 al Președintelui raionului

Vasilean Alexei, prin care i s-a refuzat în satisfacerea cererii de reîncadrare în

câmpul muncii din 20 noiembrie 2019.

Darii Victor a susținut că răspunsul oferit este unul tardiv și ilegal, prin care îi

este încălcat dreptul de a fi reîncadrat în câmpul muncii.

Reclamantul a solicitat să-i fie recunoscut încălcarea dreptului, să fie restabilit/

reîncadrat în câmpul muncii în cadrul Aparatului președintelui raionului Drochia să-

i fie achitat salariu și indemnizația pentru perioada lipsei forțate de la muncă din vina

angajatorului, începând cu data de 21 noiembrie 2019 și să-i fie reparat prejudiciul

moral în mărime de 20 000 lei.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în instanța de contencios

administrativ depusă de Darii Victor împotriva Președintelui r-lui Drochia,

Aparatului Președintelui r-nul Drochia, Consiliul Raional Drochia cu privire la

recunoașterea încălcării dreptului la muncă, restabilirea în câmpul muncii, achitarea

sumelor pentru perioada lipsei forțate de la muncă și încasarea prejudiciului moral

(f.d.61, 63-67).

La 28 octombrie 2020, Darii Victor a depus apel împotriva hotărârii din 29

septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă integral (f.d.69-70).

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a casat parțial hotărârea

din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central în partea respingerii

pretenției privind încasarea prejudiciului moral și a fost emisă o decizie nouă în

partea casată prin care s-a declarat inadmisbilă acțiunea civilă înaintată de Darii

Victor împotriva Președintelui r-lui Drochia, Aparatului președintelui r-lui Drochia,

Consiliul raional Drochia cu privire la încasarea prejudiciului moral. În rest,

hotărârea s-a menținut.

Instanța de apel a notat că prevederile art. 187 Codul muncii și art. 18 alin. (1)

și (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr.

199 din 16 iulie 2010, la care face referire Darii Victor în cererea sa de reîncadrare

la locul de muncă în cadrul Aparatului președintelui raionului Drochia, nu sunt

aplicabile speței, or, reîncadrarea la locul de muncă (serviciul) precedent operează

doar în situația în care raporturile de serviciu cu persoana care solicită reîncadrarea

au fost suspendate, pe când în cazul dedus judecății s-a constatat cu certitudine că

raporturile de muncă dintre Darii Victor și Aparatul președintelui raionului Drochia

au fost încetate prin dispoziția nr. 02/3-2-132 din 10 iulie 2018 a președintelui

raionului Drochia, act care nu a fost contestat de către Darii Victor, iar în asemenea

împrejurări Darii Victor nu mai poate pretinde reîncadrarea la locul de muncă

(serviciul) precedent, după încetarea mandatului de vice-primar.

Curtea de Apel Bălți a conchis că Darii Victor nu s-a adresat cu cerere prealabilă

către Președintele r-lui Drochia, prin care să solicite compensarea prejudiciului

moral prin reținerea unor plăți salariale, deși, dispozițiile Codului administrativ

prevăd expres obligativitatea părții reclamante de a respecta procedura prealabilă în

cazul constatării existenței sau inexistenței unui raport juridic și solicitării reparării

prejudiciului

La 19 aprilie 2021, prin intermediul cancelariei, Darii Victor a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, iar la 26 mai

2021 a depus recursul motivat.

Recurentul susține că actele de dispoziție a instanțelor ierarhic inferioare sunt

neîntemeiate, pasibile casării, deoarece instanțele au interpretat eronat prevederile

art. 331 Cod Civil, considerând că nu este aplicabilă speței.

La 29 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Președintele r. Drochia, Vasilean Alexei și Consiliului r. Drochia copia cererii de

recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 11 mai 2021, reprezentantul intimaților, Simion Ojovan, a depus, prin

intermediul oficiului poștal, referință, prin care a solicitat respingerea recursului,

ca neîntemeiat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 16 martie 2021, fiind

expediată lui Darii Victor la 29 martie 2021, iar decizia motivată din 16 martie 2021

a Curții de Apel Bălți a fost expediată la 21 aprilie 2021, însă date despre

recepționarea acestora nu există. (f.d. 179).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat la 19 aprilie 2021, iar recursul motivat la 26 mai 2021 în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursul depus de Darii Victor, este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Darii Victor se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu