3ra-612/21 — recunoasterea incalcarii dreptului la munca, reincadrarea la locul de munca, achitarea sumelor pentru perioada lipsei fortate de la munca si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-612/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. Ion Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Ciobanu, A. Toderaș) Î N C H E I E R E 21 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Darii Victor, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Darii Victor împotriva Președintelui r-lui Drochia, Aparatul Președintelui r-lui Drochia, Consiliul raional Drochia cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la muncă, reîncadrarea la locul de muncă, achitarea sumelor pentru perioada lipsei forțate de la muncă și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 20 decembrie 2019, Darii Victor s-a adresat cu acțiune împotriva Președintelui r-lui Drochia, Aparatul Președintelui r-lui Drochia, Consiliul raional Drochia cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la muncă, reîncadrarea la locul de muncă, achitarea sumelor pentru perioada lipsei forțate de la muncă și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 20 noiembrie 2019, a depus cerere pe numele Președintelui raionului Drochia, prin care a solicitat reîncadrarea în câmpul muncii în cadrul Aparatului Președintelui raionului în temeiul prevederilor art.187 Codul Muncii, art.18 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010 și a anexat decizia Consiliului orășenesc Drochia prin care se confirmă încetarea mandatului de viceprimar al orașului Drochia. Reclamantul a susținut că la momentul depunerii cererii cu privire la reîncadrare în cîmpul muncii și până la momentul semnării răspunsului în cadrul Aparatului Președintelui raionului existau funcții vacante, unele dintre ele fiind repartizate altor funcționari prin cumul.

La 19 decembrie 2019 a recepționat răspunsul nr. 674 al Președintelui raionului Vasilean Alexei, prin care i s-a refuzat în satisfacerea cererii de reîncadrare în câmpul muncii din 20 noiembrie 2019. Darii Victor a susținut că răspunsul oferit este unul tardiv și ilegal, prin care îi este încălcat dreptul de a fi reîncadrat în câmpul muncii. Reclamantul a solicitat să-i fie recunoscut încălcarea dreptului, să fie restabilit/ reîncadrat în câmpul muncii în cadrul Aparatului președintelui raionului Drochia să- i fie achitat salariu și indemnizația pentru perioada lipsei forțate de la muncă din vina angajatorului, începând cu data de 21 noiembrie 2019 și să-i fie reparat prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în instanța de contencios administrativ depusă de Darii Victor împotriva Președintelui r-lui Drochia, Aparatului Președintelui r-nul Drochia, Consiliul Raional Drochia cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la muncă, restabilirea în câmpul muncii, achitarea sumelor pentru perioada lipsei forțate de la muncă și încasarea prejudiciului moral (f.d.61, 63-67). La 28 octombrie 2020, Darii Victor a depus apel împotriva hotărârii din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d.69-70).

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a casat parțial hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central în partea respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului moral și a fost emisă o decizie nouă în partea casată prin care s-a declarat inadmisbilă acțiunea civilă înaintată de Darii Victor împotriva Președintelui r-lui Drochia, Aparatului președintelui r-lui Drochia, Consiliul raional Drochia cu privire la încasarea prejudiciului moral. În rest, hotărârea s-a menținut.

Instanța de apel a notat că prevederile art. 187 Codul muncii și art. 18 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, la care face referire Darii Victor în cererea sa de reîncadrare la locul de muncă în cadrul Aparatului președintelui raionului Drochia, nu sunt aplicabile speței, or, reîncadrarea la locul de muncă (serviciul) precedent operează doar în situația în care raporturile de serviciu cu persoana care solicită reîncadrarea au fost suspendate, pe când în cazul dedus judecății s-a constatat cu certitudine că raporturile de muncă dintre Darii Victor și Aparatul președintelui raionului Drochia au fost încetate prin dispoziția nr. 02/3-2-132 din 10 iulie 2018 a președintelui raionului Drochia, act care nu a fost contestat de către Darii Victor, iar în asemenea împrejurări Darii Victor nu mai poate pretinde reîncadrarea la locul de muncă (serviciul) precedent, după încetarea mandatului de vice-primar.

Curtea de Apel Bălți a conchis că Darii Victor nu s-a adresat cu cerere prealabilă către Președintele r-lui Drochia, prin care să solicite compensarea prejudiciului moral prin reținerea unor plăți salariale, deși, dispozițiile Codului administrativ prevăd expres obligativitatea părții reclamante de a respecta procedura prealabilă în cazul constatării existenței sau inexistenței unui raport juridic și solicitării reparării prejudiciului La 19 aprilie 2021, prin intermediul cancelariei, Darii Victor a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, iar la 26 mai 2021 a depus recursul motivat. Recurentul susține că actele de dispoziție a instanțelor ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, pasibile casării, deoarece instanțele au interpretat eronat prevederile art. 331 Cod Civil, considerând că nu este aplicabilă speței.

La 29 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Președintele r. Drochia, Vasilean Alexei și Consiliului r. Drochia copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 11 mai 2021, reprezentantul intimaților, Simion Ojovan, a depus, prin intermediul oficiului poștal, referință, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 16 martie 2021, fiind expediată lui Darii Victor la 29 martie 2021, iar decizia motivată din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost expediată la 21 aprilie 2021, însă date despre recepționarea acestora nu există. (f.d. 179). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 19 aprilie 2021, iar recursul motivat la 26 mai 2021 în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de Darii Victor, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Darii Victor se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu