3ra-732/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-732/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Întreprinderea cu

Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată

de avocatul Dumitru Pavel,

în cauza de contencios administrativ electoral, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma

Art” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului

Audiovizualului al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva hotărârii din 07 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-732/25

NR. PIGD 2-25140065-01-3ra-10102025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Articolul 246 alin.(2) lit.h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentei cu hotărârea contestată nu constituie

temei de casare a acesteia.

Curtea de Apel Centru – G. Mîra, N. Ghedrovici, A. Bostan

12 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de

Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere

Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la

anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

deciziei menționate, Consiliul Audiovizualului a constatat că la 28

septembrie 2025, în cadrul unei emisiuni transmise live la ora 20:00, au fost

exprimate opinii cu tentă analitică de către invitați (sociolog și expert

WatchDog), care ar constitui potrivit Consiliului „agitație electorală”

interzisă în ajunul alegerilor.

această decizie în temeiul unui Raport de monitorizare a zilelor de sâmbătă

și duminică (27–28 septembrie), perioadă în care este interzisă agitația

electorală.

se întemeiază pe o interpretare arbitrară și extensivă a noțiunii de „agitație

electorală”; nemotivată, în sensul că nu analizează în mod concret

argumentele prezentate de reclamantă în poziția scrisă din 30 septembrie

2025; neîntemeiată în fapt și în drept, întrucât opiniile exprimate în emisiune

nu conțin apeluri, îndemnuri sau mesaje directe ori indirecte de susținere a

unui concurent electoral și emisă cu depășirea competențelor, întrucât

Consiliul Audiovizualului nu are atribuția de a constata și sancționa faptele

care constituie contravenții prevăzute de Codul contravențional.

este prevăzută la art.1 din Codul electoral și presupune acțiuni cu scopul de

a determina alegătorii să voteze într-un anumit fel. Simpla exprimare a unor

opinii, fără un scop de influențare a votului, nu poate fi calificată drept

agitație electorală.

(art.70 alin.(12) din Codul electoral) și Regulamentul mass-media stabilesc

că agitația electorală este permisă doar până în ziua de vineri dinaintea

alegerilor. Singura normă care instituie o sancțiune pentru agitație în ziua

1

votării sau în ziua precedentă este art.52 din Codul contravențional,

competența revenind exclusiv organelor de poliție, conform art.400 din

Codul contravențional.

care să-i permită constatarea unei contravenții și nici nu a identificat un act

contravențional preexistent, irevocabil, emis de autoritatea competentă. Or,

libertatea de exprimare a presei, garantată de art.10 CEDO, nu poate fi

limitată printr-o interpretare extensivă a noțiunii de „agitație electorală”.

obiectivă și neutră, fără scop propagandistic sau electoral.

Spania, Thorgeirson c. Islanda) susțin rolul presei ca garant al democrației

și libertății de opinie, inclusiv în perioade electorale. Jurisprudența națională

confirmă că simpla menționare a unui concurent electoral sau a opțiunii de

vot personale nu echivalează cu agitație electorală, în lipsa unui scop de

influențare (ex. cazul Andrei Năstase, revizuit după comunicarea cauzei la

CtEDO).

perioada supusă controlului, întrucât emisiunile difuzate au avut conținut de

analize politice și opinii, fără apeluri explicite sau indirecte la vot. Simpla

menționare a numelui unor candidați sau exprimarea opțiunilor de vot nu

constituie agitație electorală, în lipsa unui scop de influențare a alegătorilor.

Legea cere existența intenției de a determina alegătorii să voteze într-un

anumit fel - intenție care nu a fost demonstrată de autoritate.

nemotivat, deoarece nu sunt indicate afirmațiile concrete considerate

problematice; nu s-au aplicat criterii legale pentru calificarea conținutului ca

agitație electorală; autoritatea pârâtă nu are competența de a califica astfel de

enunțuri ca agitație electorală, în lipsa unei norme exprese; argumentele sale

nu au fost analizate în mod real, deși au fost depuse obiecții și clarificări la

dosar.

RM și Legii privind libertatea de exprimare garantează libertatea presei de a

informa, analiza și critica, inclusiv în perioada electorală. Libertatea de

exprimare nu poate fi restrânsă decât în condiții strict prevăzute de lege și

doar dacă restricția este necesară și proporțională – criterii care nu au fost

respectate. CtEDO a constatat anterior că o opinie exprimată fără scop de

influențare nu constituie agitație electorală, chiar dacă a fost sancționată în

Republica Moldova. Decizia a fost revizuită, iar încălcarea dreptului la liberă

exprimare a fost recunoscută.

după cum statuează prevederile art.118 din Codul administrativ, lipsindu-i:

identificarea exactă a enunțurilor sancționate; temeiurile de drept și de fapt

2

ale deciziei; examinarea argumentelor părții afectate. Lipsa motivării

echivalează cu un viciu esențial de legalitate care atrage anularea actului.

competenței sale legale, aplicând o sancțiune neîntemeiată și

disproporționată. În loc să protejeze interesul public și pluralismul media, a

acționat reprimând exprimarea unei opinii critice, fără o bază legală.

neîntemeiată, întrucât nu a existat o faptă sancționabilă; nu a fost motivată

legal decizia; s-a produs o ingerință disproporționată în libertatea de

exprimare, contrară jurisprudenței europene și legislației naționale.

admiterea acțiunii și anularea integrală a pct.3 și parțială a pct.6, 7 și 8 din

decizia Consiliului Audiovizualului nr.198 din 01 octombrie 2025, „Cu

privire la examinarea Raportului de monitorizare a zilelor de sâmbătă și

duminică (27-28 septembrie 2025), când agitația electorală este interzisă”, în

partea ce se referă la sancționarea ÎCS „Reforma Art” SRL cu amenda de

3000 de lei, pe motiv că aceasta este ilegală, vădit neîntemeiată și emisă cu

încălcarea competenței, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral

depusă de ÎCS „Reforma Art” SRL.

(12), art.90 alin.(16) din Codul electoral, pct.118 din Regulamentul privind

reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1137/2023, a motivat soluția de respingere

a acțiunii prin faptul că prin decizia nr.175 din 22.08.2025, Consiliul

Audiovizualului a inițiat un control privind respectarea legislației electorale

de către furnizorii de servicii media audiovizuale de televiziune care au

declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Controlul cuprinzând campania electorală, care a început pe 29 august,

inclusiv zilele tăcerii, în cadrul controlului fiind monitorizate toate cele cinci

tipuri de programe audiovizuale cu caracter electoral prevăzute de Codul

electoral: programele de știri și actualități, emisiunile de informare

electorală, emisiunile de promovare electorală, dezbaterile electorale și

programele de publicitate electorală.

alin.(3) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova

nr. 174/2018, art.90 alin.(15) și (16) din Codul electoral, Consiliul

Audiovizualului a efectuat controlul serviciilor media audiovizuale la mai

multe televiziuni, printre care și „Jurnal TV” (adică ÎCS „Reforma Art”) la

3

capitolul respectării prevederilor art.89 și art.90 din Codul electoral și ale

Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-

media, în baza înregistrărilor captate de la un operator IPTV (Moldtelecom)

stocate pe serverul Consiliului Audiovizualului.

zilele de sâmbătă și duminică, 27-28 septembrie 2025. Rezultatele

controlului nu au atestat prezența de apeluri, declarații, precum și acțiuni de

difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea

votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali, în emisia serviciilor

media audiovizuale de televiziune „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TV8”,

„Cinema 1”, „Exclusiv TV”, „PRO TV Chișinău”, „7 TV”, „Next TV”, „1

TV”, „ONE TV” „N4”, „Star TV”, „Vocea Basarabiei TV”, „TV9”, „TVC

21” „Canal Regional”, „TV Elita” și „Media TV”.

existența informaților și/sau declaraților care pot fi catalogate ca având

caracter de agitație electorală, în emisia următoarelor servicii media

audiovizuale: […] „Jurnal TV” - la 28 septembrie 2025, ora 20:00, în cadrul

programului moderat de Dumitru Mișin, au participat sociologul Tatiana

Cojocari și expertul WatchDog, Eugen Muravschi care au discutat despre

procesul electoral, context în care s-a menționat:

- Moderator (20:28:09): „Există o dezamăgire, acuma haideți să

calculăm cât din această dezamăgire este pe fonul zgomotului produs de

interferența externă și cât s-a făcut în ultimii patru ani, astfel încât să

răspundă cetățenilor, să răspundă moldovenilor, cel puțin pentru cei care

au mers data trecută la vot și și-au dat votul. Cât din promisiunile din

campania electorală trecută au fost realizate, dacă s-a păstrat tendința, sau

mai mult decât atât, pentru ca acești oameni să fie încurajați în continuare

să susțină o schimbare calitativă civilizațională a Republicii Moldova?”

- Eugen Muravschi: „Colegii mei de la WatchDog chiar au făcut o

analiză a gradului de îndeplinire a promisiunilor PAS, a programului

electoral cu care a câștigat alegerile în 2021, cred că trebuie să specific,

anume a promisiunilor din 2021, că apoi a mai apărut războiul din Ucraina,

criza energetică, inflația, un pic s-au schimbat prioritățile guvernării, deci

strict ce au promis în 2021, și gradul mediu de îndeplinire era de 56 la sută.

Deja, dacă e bine, dacă e rău, o să răspundă alegătorii la urne, dar capitolul

promisiuni pentru diaspora era unul din capitolele unde PAS și-a îndeplinit

cel mai bine promisiunile din 2021. Și iarăși, ținând cont de crizele care s-

au abătut peste Republica Moldova, ținând cont de faptul că propaganda

rusă va încerca orice critică legitimă față de guvernare: să o exagereze, să

o amplifice, să sugrume în acest fel, practic, orice capacitate de dezbatere,

de critică rațională în Republica Moldova. Eu cred că, până la urmă,

guvernarea, mai ales în capitolul diaspora s-a descurcat destul de bine. Însă,

iarăși, programul electoral din 2021 nu mai era actual în 2023, din păcate.

4

Și, iarăși, aș fi vrut să nu fie acești factori externi, aș fi vrut să putem să

judecăm cât de bun era acel program electoral pentru nevoile Republicii

Moldova, cât de bine și-a îndeplinit guvernarea acele promisiuni, dacă nu

ar fi fost toate aceste lucruri din partea Rusiei. Însă, din păcate, iarăși, la

fel cum nu putem compara programele electorale de astăzi, din această

campanie ale concurenților electorali, este destul de greu să vorbim și

despre programul PAS din 2021, care pare, sincer, că nu a fost patru ani în

urmă, dar cinzeci de ani în urmă, mai ales după începerea războiului din

Ucraina.” […]”.

Consiliului Audiovizualului din 01 octombrie 2025, în raport cu furnizorii

de servicii media în activitatea cărora au fost depistate devieri de la normele

legale cu caracter electoral, autoritatea publică a considerat oportună

aplicarea sancțiunilor în conformitate cu prevederile art.84 alin.(3) și alin.(5)

din CSMA, reieșind din gravitatea și numărul de încălcări comise. Drept

consecință pentru furnizorul de servicii media ÎCS „Reforma Art” SRL

pentru că a admis aceeași încălcare într-un singur program, s-a aplicat

sancțiunea sub forma de amendă în mărime de 3000 de lei.

Consiliul Audiovizualului nu ar fi indicat o normă expresă ce interzice

agitația electorală în ziua de dinaintea votării sau în ziua votării. Or, în

decizia contestată, Consiliul Audiovizualului destul de explicit a indicat

prevederile art.70 alin.(3) și (12) din Codul electoral, care reglementează

perioada campaniei și limitele agitației electorale, art.90 alin.(16) referitor la

raportul de monitorizare pentru zilele de sâmbătă și duminică, precum și

pct.118 din Regulamentul mass-media, care interzice agitația electorală după

ziua de vineri înaintea votării.

drept precitate sunt suficient de clare și expres interzic difuzarea de mesaje

ce pot influența votul în zilele de sâmbătă și duminică, deci nu era necesar

un act adițional pentru a conferi competență în acest sens Consiliului

Audiovizualului, în contextul în care legea însăși impune monitorizarea și

sancționarea în aceste cazuri.

unui act contravențional irevocabil, Consiliul Audiovizualului nu ar avea

prerogativa de a constata o contravenție și de a aplica sancțiuni. Or, Consiliul

Audiovizualului exercită atribuții prevăzute de Codul electoral și de CSMA

(art.75 alin.(4) lit.g) CSMA), iar art.90 alin.(16) prevede expres atribuția de

a adopta decizii pe baza rezultatelor monitorizării. Cu atât că, Consiliul

Audiovizualului nu acționează ca autoritate contravențională în sensul

Codului contravențional, ci aplică sancțiuni administrative media,

reglementate de cadrul normativ specific serviciilor media.

5

art.70, dar încălcarea pct.118 din Regulamentul mass-media, în coroborare

cu art.90 alin.(1) din Codul electoral, după cum prevede cadrul legal.

acționat în limitele competenței sale legale și nu a aplicat sancțiuni fără

temei.

aplicată prin actul administrativ contestat îi aduce atingere libertății de

exprimare ceea ce e contrar prevederilor art.10 din CEDO, instanța de fond

a dedus că acest drept nu este unul absolut, or, Convenția Europeană permite

statelor să supravegheze mass-media și să impună restrângeri necesare într-

o societate democratică, pentru scopuri precum protecția drepturilor altora,

ordinea publică etc. Transmiterea de programe audiovizuale este o activitate

autorizată, supusă reglementărilor care instituie drepturi și obligații.

Conform art.8 CSMA, furnizorilor media li se garantează libertatea deciziei

asupra conținutului, dar în limitele legii, principiului comunicării

audiovizuale și obligațiilor impuse de legislația media. Iar, aplicarea

sancțiunii pentru nerespectarea reglementărilor electorale în niciun caz nu

poate fi considerată imixtiune abuzivă în libertatea de exprimare sau

independența editorială, întrucât respectarea prevederilor CSMA și ale

Codului electoral constituie obligații legale impuse tuturor furnizorilor

media, condiții prestabilite chiar înaintea începerii campaniei electorale.

analizat anterior argumente similare în spețe analogice și au respins cererile

de anulare a deciziilor Consiliului Audiovizualului. Conform practicii

existente a instanțelor de judecată naționale, în cauzele din 2024, Curtea de

Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție au confirmat sancțiunile aplicate

de Consiliul Audiovizualului, cum ar fi în următoarele dosare: nr.3-149/24,

3ra-882/24, 3-166/2024, 3ra-884/24, etc., ceea ce indică stabilirea unei

practici judiciare consolidate în această materie.

că intervențiile nu ar avea scop de persuasiune și că nu ar conține îndemn

explicit sau implicit la vot, ci ar exprima doar opinii personale, ceea ce ar

exclude calificarea lor ca agitație electorală, la acest subiect, prima instanță

a apreciat această abordare ca fiind una lipsită de substanță obiectivă. Or,

noțiunea legală a „agitației electorale” nu se reduce la simple apeluri la vot,

ci include „apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informațiilor

care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul” (art.1 din Codul

electoral).

moderatorul emisiunii a admis formulări sugestive cum ar fi: „cât din

promisiunile … au fost realizate … să fie încurajați să susțină …”, care pot

orienta electoratul către un concurent electoral concret. În același timp

6

expertul participant în emisiune a oferit cifre și evaluări care pot influența

decizia de vot. Faptul că aceste intervenții au fost difuzate spre sfârșitul zilei

de duminică (una dintre zilele interzise) nu exclude calitatea lor de agitație

electorală, deopotrivă, iar timpul difuzării a fost luat în considerare de

Consiliul Audiovizualului la determinarea cuantumului amenzii.

autoritatea publică emitentă – Consiliul Audiovizualului, just a apreciat că

intervențiile respective au avut un scop electoral de influențare și se

încadrează în noțiunea de „agitație electorală”.

că decizia nr.198 din 01 octombrie 2025 a Consiliului Audiovizualului a fost

adoptată în conformitate cu legea, fără depășirea competenței și fără vicii de

procedură.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

de avocatul Dumitru Pavel, a depus recurs inițial împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 07

octombrie 2025 a Curții de Apel, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere

integrală a acțiunii în sensul formulat și compensarea cheltuielilor de

judecată.

de avocatul Dumitru Pavel, a prezentat supliment la recurs.

ARGUMENTELE RECURSULUI:

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel a invocat că hotărârea atacată este

arbitrară, superficială, nemotivată și neconformă cu legea. Instanța de apel a

preluat formal constatările pârâtului, fără a analiza natura reală a emisiunii

și conținutul declarațiilor invocate ca pretinsă agitație electorală. Afirmațiile

invitatului Eugen Muravschi au fost analize politice factuale, lipsite de

îndemnuri electorale, protejate de art.10 CEDO și art. 32–34 din Constituție.

Lipsa scopului de influențare a alegătorilor exclude, în mod evident,

existența agitației electorale. Instanța nu a analizat legalitatea competenței

Consiliului Audiovizualului de a constata și sancționa presupuse fapte de

agitație electorală. În conformitate cu art.52 din Codul contravențional,

competența aparține exclusiv poliției. Prin urmare, CA a acționat cu

depășirea vădită a competenței sale legale, iar instanța de apel a omis să

sancționeze acest viciu fundamental. Actul emis de CA contravine cerințelor

art.31 și art.118 din Codul administrativ, deoarece: nu identifică expres

7

afirmațiile calificate ca „agitație electorală”; nu precizează criteriile de

calificare și temeiurile juridice; nu invocă norma legală ce-i conferă

competența de sancționare; nu examinează obiecțiile reclamantei depuse la

30.09.2025. Instanța de apel nu a exercitat controlul de legalitate prevăzut de

art.225 alin.(2) din Codul administrativ asupra exercitării discreționare a

puterii de către autoritatea publică.

libertății de exprimare, amenda aplicată de 3000 de lei are un caracter vădit

punitiv și intimidant, fără fundament legal. Aceasta constituie o ingerință

disproporționată în libertatea de exprimare a presei, contrară jurisprudenței

CEDO (Lingens c. Austria, Castells c. Spania, Thorgeirson c. Islanda).

Jurnal TV a exercitat dreptul legitim de informare și analiză, iar sancționarea

sa echivalează cu o formă de cenzură indirectă.

fondul litigiului se rezumă la presupusul act de agitație electorală, comis de

reclamantă prin intermediul postului Jurnal TV, la ora 20:40, în ziua de

duminică – 28 septembrie 2025, ziua de alegere a deputaților în Parlamentul

Republicii Moldova. Atât autoritatea intimată cât și prima instanță au pus la

baza constatării presupusei fapte următoarele prevederi legale art.1, art.70

alin.(3) și (12), art. 90 alin.(16) din Codul electoral, pct.118 din

Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1137/2023, precum

și art.52 alin.(1) Cod contravențional. S-a accentuat expres că doar această

normă instituie răspundere pentru presupusa efectuare a agitației electorale

în ziua premergătoare alegerilor sau în ziua alegerilor. Nicio altă prevedere

legală nu instituie răspundere pentru atare activități, ci doar permite agitația

într-un interval de timp. Or, în redacția actuală, Codul electoral nu conține

nici o prevedere similară art.52 din Codul electoral, care ar interzice expres

efectuarea agitației electorale în ziua votării sau în ziua precedentă zilei

votării precum și sancțiune pentru această faptă. În asemenea mod, unica

sancțiune legală pentru presupusa agitație electorală ce i se incriminează

recurentei este stabilită de Codul contravențional, iar constatarea și aplicarea

acesteia ține de competența poliției.

elementele unei prevederi legale clare, certe, lipsite de ambiguități. Or, doar

art.52 Cod contravențional interzice expres efectuarea agitației electorale în

ziua premergătoare alegerilor sau în ziua alegerilor, doar că pentru încălcarea

acestei norme noi nu am fost vreodată sancționați, chiar dacă se impută

anume această abatere.

Codul electoral, postul Jurnal TV să fie sancționat de o autoritate care nu este

în drept să aplice sancțiuni în astfel de cazuri.

8

prin intermediul instituțiilor mass-media doar până în ziua de vineri înainte

de ziua votării, este și el expus ambiguu, dat fiind că, nu se indică ce urmează

să se întâmple în ziua de sâmbătă și duminică (ziua votării), precum și nici

în celelalte zile, după ziua alegerilor, fără o reglementare expresă a

interzicerii agitației electorale în aceste zile și fără o stabilire de eventuale

sancțiuni, pentru aceste presupuse abateri.

acțiune de comunicare menită, direct sau indirect, să convingă alegătorii să

își dea votul pentru sau împotriva unui concurent. Informarea electorală

presupune relatări neutre, obiective, factuale, fără îndemnuri sau insinuări

asupra opțiunii de vot. O simplă analiză factuală, neutră, nu este agitație, dar

dacă analiza conține judecăți de valoare cu tentă de a influența votul, chiar

fără formule explicite, atunci se încadrează la agitație electorală.

la analiza WatchDog privind gradul de realizare a promisiunilor PAS; a

menționat că PAS și-a îndeplinit promisiunile pentru diaspora „destul de

bine”; a explicat factorii externi (război, criză energetică) care ar fi influențat

capacitatea guvernării; pe final, a încheiat printr-o constatare că programul

PAS din 2021 nu mai era actual în 2023.

analiză și evaluare politică, cu elemente de apreciere subiectivă („s-a

descurcat destul de bine”), dar nu conține un apel direct la vot. Or, simpla

analiză a activității unui concurent electoral, care se limitează la prezentarea

factuală și echilibrată a informației, fără un îndemn (direct sau indirect) de

a-l vota sau a nu-l vota, nu poate fi catalogată în mod corect ca agitație

electorală.

s-ar fi comis presupusa faptă, fiind cu doar circa 20 de minute înainte de

închiderea secțiilor de votare. Or, în acest interval de timp, de circa 20 de

minute, chiar dacă se dorea și se urmărea scopul de a îndemna alegătorii să

voteze un anumit concurent electoral, acesta fizic nu reușea să de-a curs

acelui presupus îndemn.

opinii constă în intenția cu care este făcută declarația și efectul acesteia

asupra publicului. În cazul agitației electorale, trebuie să existe o intenție de

a determina votul altora. Dacă o persoană doar își declară opțiunea de vot

fără a încerca să convingă sau să îndrume pe alții în același sens, cum a fost

constatat în textul actului contestat, acest act nu îndeplinește, în principiu,

criteriile de agitație electorală.

îndemnuri explicite sau mesaje de influențare, nu trebuie să fie considerată

agitație electorală și nu poate să fie calificată ca agitație electorală, deoarece

9

nu urmărește direct sau indirect influențarea deciziei altor alegători.

Consiliul Audiovizualului nici nu a analizat aceste aspecte și nici nu s-a

expus asupra lor, emițând un act nemotivat, iar prima instanță l-a menținut

vădit eronat, prin reiterarea acelorași raționamente nerelevante.

prin actul administrativ contestat și aplicarea unei sancțiuni administrative

pentru niște fapte ce nu pot fi calificate ca încălcări.

Dumitru Pavel, și-a întemeiat recursul pe prevederile art.2451 alin.(1) lit.a),

b), d) din Codul administrativ, potrivit cărora recursul este admis dacă: a)

interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; și d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

ASPECTE DE PROCEDURĂ:

adresa Consiliului Audiovizualului copia recursurilor (inițial și suplimentar)

depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței în

termenul stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept.

POZIȚIA INTIMATULUI:

referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de ÎCS

„Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, întrucât

recursul nu se încadrează în temeiurile de drept prevăzute la art.2451 din

Codul administrativ. Or, obiecțiile de fapt și de drept pe care le conține

recursul sunt similare celor formulate în acțiunea inițială, care au fost

analizate minuțios de Curtea de Apel Centru, reieșind din suportul probator

și în conformitate cu cadrul legal aplicabil speței.

fond a cauzei, Consiliul Audiovizualului a accentuat că ÎCS „Reforma Art”

SRL nu este la prima încălcare și la alegerile anterioare acesta a fost

sancționată pentru difuzarea informațiilor ce constituie agitație electorală în

zilele de sâmbătă și duminică, atunci când agitația este interzisă.

sunt aceleași care au fost invocate în 2024, fiind astfel analizate anterior de

către instanțele de judecată, existând și o practică judiciară definitivă și

irevocabilă. În acest sens, a notat că decizia Consiliului Audiovizualului din

10

2024 a fost menținută în vigoare prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din

29.10.2024 (dosar nr.3-149/24) și încheierea CSJ din 01.11.2024 (dosar nr.

3ra-882/24).

ca atât este o obligație a sa de a monitoriza zilele tăcerii și după caz aplică

sancțiunile ce se impun. Or, trebuie să se facă o delimitare între răspunderea

contravențională și răspunderea administrativă, Consiliul Audiovizualului

nu aplică sancțiuni prevăzute de Codul contravențional. Sancțiunea aplicată

a fost nu pentru încălcarea art.70 din Codul electoral, după cum invocă

recurenta, dar pentru faptul că aceasta a încălcat prevederile pct.118 al

Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-

media, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1137/2023

potrivit cărora: „agitația electorală prin intermediul instituțiilor mass-media

este admisă doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării”, iar art.90

alin.(1) din Codul electoral obligă furnizorii să respecte Regulamentul

menționat.

electoral și a Codului serviciilor media audiovizuale nu poate fi catalogată

ca imixtiune asupra libertății de exprimare și independenței editoriale, or

respectarea prevederilor CSMA și din Codul electoral reprezintă o obligație

legală impusă furnizorului de servicii media.

Centru ar fi una arbitrară sau care sunt acele aprecieri vădit nerezonabile a

probelor de către instanța de fond.

constitui temei de admitere a recursului, deoarece acestea nu se încadrează

în cele expres stabilite la art. 2451 din Codul administrativ, recursul ÎCS

„Reforma Art” SRL fiind vădit neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

prevede că:

„(3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile

în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva

hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

11

„(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea

Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale

curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.

„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în

termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea

litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„(6) Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit

încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură

civilă.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.”

că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit

neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI:

judecată al Curții Supreme de Justiție constatat că Curtea de Apel Centru a

pronunțat hotărârea, în ședință publică, la 07 octombrie 2025.

de Apel Centru a notificat la poșta electronică a participanților la proces,

inclusiv reprezentantului recurentei ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul

12

Dumitru Pavel (e-mail: dumitru.pavel@justice.md), copia dispozitivului și a

hotărârii integrale din 07.10.2025, fapt ce se confirmă prin scrisorile anexate

la dosar (f.d.92, 93).

2025 de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel, și cel suplimentar la 10 octombrie 2025, au fost depuse în interiorul

termenului legal prevăzut la art.100 alin.(1) din Codul electoral coroborat cu

art.245 din Codul administrativ.

admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

recursul depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

temeiul de admisibilitate prevăzut la art.245¹ alin.(1), lit.a), lit.b) și lit.d) din

Codul administrativ.

legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție, instanța de recurs menționează că art.2451 alin.(1) lit.a)

din Codul administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă

13

interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție.

recursului, totuși nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din

hotărârea instanței este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție. De asemenea, nu s-a reținut nicio decizie a Curții Supreme de Justiție

care ar da o altă interpretare prevederilor legale ce ține de reflectarea de către

instituțiile mass-media a alegerilor sau altor aspecte de drept invocate în

recurs, în special ce se referă la agitația electorală și consecințele ce survin

când sunt încălcate prevederile legale în acest sens, nefiind constatate nici de

instanța de recurs, prin urmare în latura dată recursul este unul vădit

neîntemeiat.

mai invocat și prevederile art.2451 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, și

anume, faptul că prin admiterea recursului se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție.

Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de către ÎCS

„Reforma Art” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, or, prin admiterea recursului nu s-ar

consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție, care la acest aspect este

uniformă.

jurisprudenței, instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop

principal asigurarea uniformității aplicării legii de către instanțele naționale,

prevenind sau corectând eventualele abateri de la interpretarea unitară a

normelor legale în vederea garantării unui proces echitabil și a unei justiții

previzibile.

schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin

admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția

Curții Supreme de Justiție de a-și extinde, uniformiza sau schimba

jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic,

recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme de Justiție

cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei

jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea,

fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice

schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre

aceste situații nu este invocată în recursul depus de către ÎCS „Reforma Art”

SRL.

necesitatea motivării actelor administrative, se constată că jurisprudența este

14

uniformă, prin urmare recursul declarat în acest sens este declarativ, iar prin

admiterea acestuia nu s-ar consolida jurisprudența care este constantă.

și anume, art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, Completul de

judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin

raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la

explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este

considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern,

nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță

rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile

pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor

imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea

presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare

de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și

afectează fundamental echitatea procedurii.

nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare

eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost

decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor

atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un

profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis

în temeiul art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, este necesar ca

partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei

asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că

soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a

probelor, recursul nu poate fi admis.

menționează că recursul depus de ÎCS „Reforma Art” SRL conține obiecții

de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel

Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.

2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze

admisibilitatea acestuia.

reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de

fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute

limitativ de art.2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această

deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru

rațiunile expuse.

15

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 al

Convenției.

faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de

natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție contestat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor

pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără

explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale

de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar

proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt

care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a

se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.

Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,

2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services

c. Franței, 1996, §45).

art.6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

16

de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei,

1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

lit.h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:

Declară inadmisibil recursul depus de Întreprinderea cu Capital Străin

„Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

17