3ra-884/24 — anularea actului adminstrativ

La data de 25 octombrie 2024, IP Compania „Teleradio-Moldova” s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului audiovizualului, prin care a solicitat anularea Deciziei Consiliului audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin scrisoarea nr. 1953 din 22.10.2024, Consiliul audiovizualului a remis în adresa IP Compania „Teleradio-Moldova” Raportul de control al postului public de televiziune ”Moldova 1”, pentru perioada 19- 20 octombrie 2024”. Conform ultimului alineat al Raportului de control, rezultatele controlului au atestat că, serviciul public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, pe 20.10.2024, ora 10:00, un program în care a prezentat profilul celor 11 concurenți electorali conform buletinului de vot, prin prisma profesiei, funcțiilor pe care le-au deținut, afilierii și carierei politice, activității publice, implicării în diferite controverse, precum și sloganului de campanie, informațiile expuse fiind catalogate ca având caracter de agitație electorală.

A relatat că, în raportul prezentat, pârâtul nu a indicat că serviciul media audiovizual „Moldova 1” a admis încălcări, ci doar a indicat că, informațiile expuse pot fi catalogate ca având caracter de agitație electorală.

Drept urmare, la data de 23.10.2024, Consiliul audiovizualului a expediat în adresa IP Compania „Teleradio-Moldova”, prin intermediul poștei electronice, demersul nr. 1971 din 23.10.2024 prin care a informat despre aplicarea sancțiunii în mărime de 5 000 de lei și despre obligația privind difuzarea textului sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri, cu următorul text: ”Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în mărime de 5 000 de lei furnizorul public de servicii media Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova”, fondator al serviciului public media de televiziune „Moldova-1”, pentru încălcarea legislației electorale, și anume admiterea agitației electorale în zilele de 19-20 octombrie 2024, în care aceasta este interzisă”.

A invocat că, prin aceeași scrisoare, Consiliul audiovizualului a solicitat prezentarea unui raport privind data și ora difuzării textului sancțiunii, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoștință a deciziei. Decizia de sancționare a Consiliului audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024, nu a fost adusă la cunoștință furnizorului public de servicii media și nici nu era plasată pe pagina web oficială a Consiliului audiovizualului, aceasta fiind expediată în adresa reclamantei abia la 24.10.2024.

A susținut reclamanta că, la fila 2 din decizia contestată, Consiliul audiovizualului a constatat că, rezultatele controlului, au atestat că serviciul public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, pe 20.10.2024, ora 10:00, un program în care a prezentat profilul celor 11 concurenți electorali conform buletinului de vot, prin prisma profesiei, funcțiilor pe care le-au deținut, afilierii și carierei politice, activității publice, implicării în diferite controverse, precum și sloganului de campanie. Informațiile expuse constituie agitație electorală.

Astfel, conform pct. 2 de la fila 7 a deciziei contestate, Consiliul audiovizualului a sancționat IP Compania „Teleradio-Moldova” cu amendă în sumă de 5 000 de lei, iar conform pct. 8 de la fila 8 a deciziei enunțate, Consiliul audiovizualului a obligat IP Compania „Teleradio-Moldova” să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri, cu următorul conținut: ”Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în mărime de 5 000 de lei furnizorul public de servicii media IP Compania „Teleradio-Moldova”, fondator al serviciului public media de televiziune „Moldova-1”, pentru încălcarea legislației electorale, și anume admiterea agitației electorale în zilele de 19-20 octombrie 2024, în care aceasta este interzisă”.

A remarcat reclamanta că, în raportul de monitorizare și în partea descriptivă a deciziei contestate, Consiliul audiovizualului a indicat că, programul în care ar fi fost admisă agitația electorală, a fost difuzat la 20.10.2024, ora 10:00, însă conform pct. 8 de la fila 8 a deciziei contestate, Consiliul audiovizualului a obligat IP Compania „Teleradio-Moldova” să difuzeze textul sancțiunii privind difuzarea informației care ar avea caracter de agitație electorală în două zile - și anume la 19-20 octombrie 2024, fapt ce nu corespunde realității.

A precizat că, Consiliul audiovizualului eronat a constatat că în programul difuzat la 20.10.2024, ora 10:00 serviciul media audiovizual „Moldova 1” ar fi admis agitație electorală. Or, la fila 2 din decizia contestată, Consiliul audiovizualului indică: ”rezultatele controlului au atestat că serviciul public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, pe 20 octombrie 2024, ora 10:00, un program în care a prezentat profilul celor 11 concurenți electorali”.

A notat reclamanta că art. 1 Cod Electoral, definește noțiunea de agitație electorală ca apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informației, care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum.

Prin urmare, IP Compania „Teleradio-Moldova” a difuzat în condiții egale informații cu caracter general despre toți candidații electorali și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali. Acest fapt, a fost constatat și de autoritatea publică în decizia contestată, în cadrul programului vizat a fost prezentat profilul celor 11 concurenți electorali.

De asemenea, relevă reclamanta că, în decizia contestată, pârâtul nu a indicat care anume informație difuzată i-ar fi determinat pe alegători să-și exprime opțiunea de vot pentru unii concurenți electorali, ci doar a constatat că, serviciul media audiovizual „Moldova 1” a difuzat profilul tuturor concurenților electorali. Ori, pentru a determina o informație drept agitație electorală, elementul esențial este ca această informație să fie difuzată cu scopul de a-i determina pe alegători să-i voteze pe unii candidați, adică prin conținutul informației difuzate, publicul să fie îndemnat să-și exprime votul pentru unii candidați electorali, ceea ce de fapt nu a avut loc.

În condiții similare, ar putea fi calificată agitație electorală și difuzarea informației privind prezentarea candidaților la secțiile de votare, deoarece la fel reflectă imparțial și obiectiv fiecare candidat electoral. Consideră neîntemeiată Decizia Consiliului audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024, în partea constatărilor și aplicării sancțiunilor față de furnizorul public național de servicii media „Teleradio-Moldova”.

A opinat reclamanta că, la adoptarea actului administrativ contestat, în partea ce vizează IP Compania „Teleradio-Moldova”, autoritatea emitentă nu a luat în considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar.

A considerat că, IP Compania „Teleradio-Moldova” în programul difuzat la 20.10.2024, ora 10:00, (dar nu în perioada 19-20.10.2024 așa cum indică Consiliul audiovizualului în decizia contestată), a asigurat informarea corectă, echidistantă și imparțială a publicului despre candidații electorali și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii concurenți electorali.

A menționat reclamanta că, informația difuzată la 20.10.2024, ora 10:00, nu poate fi calificată ca agitație electorală în sensul noțiunii definite la art. 1 din Codul electoral și respectiv, constatările privind încălcarea de către serviciul media audiovizual „Moldova 1” a prevederilor art. 90 alin. (1) Cod electoral și pct. 118 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media sânt pripite și lipsite de suport probatoriu, decizia Consiliului audiovizualului de a sancționa IP Compania „Teleradio- Moldova” în temeiul art. 84 alin. (5) lit. n) din Codul serviciilor media audiovizuale fiind neîntemeiată.

A mai indicat că, prezenta cerere de chemare în judecată este întemeiată și urmează a fi admisă, cu anularea deciziei Consiliului audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024, în partea constatărilor privind pretinsele încălcări admise de IP Compania „Teleradio-Moldova” și în partea prin care IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost sancționată cu amendă în mărime de 5 000 de lei și obligată să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri.

Prin încheierea din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău din, s-a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat de IP Compania „Teleradio-Moldova”, fiind dispusă suspendarea executării, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a Deciziei Consiliului audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024 cu privire la examinarea Raportului de monitorizare a zilelor de sâmbătă și duminică (19-20.10.2024), în partea ce vizează reclamanta IP Compania ”Teleradio-Moldova”.

În motivarea hotărârii, prima instanță a constatat că, libertatea de exprimare, așa cum este garantată de art. 10 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice. Libertatea presei și a altor mijloace de informare oferă publicului unul din cele mai bune mijloace de a descoperi și de a forma opinii asupra ideilor și atitudinilor liderilor politici. Mass-media, în special televiziunea, are un rol deosebit de important în acest sens, iar datorită puterii lor de a transmite mesaje audio și vizuale au un efect și mai puternic.

A menționat că prezentarea profilului concurenților electorali, prin prisma profesiei acestora, funcțiilor, precum și a sloganului de campanie nu poate fi reținută altfel decât agitație electorală. Prin urmare, concluzia autorității pârâte, potrivit căreia, difuzarea informațiilor respective, poate influenta alegătorii la luarea deciziei cu privire la candidatul pe care să îl voteze, or, conținutul acestor informații este unul electoral, iar persoanele care nu s-au decis până în ziua votării pe cine să voteze, la audierea acestor informații, ar fi putut fi influențați în luarea deciziei, în favoarea unui sau altui candidat.

A mai remarcat instanța de fond că, zilele de sâmbătă – duminică, dinaintea alegerilor, mai sunt numite zilele tăcerii și toate panourile electorale sunt excluse, furnizorii de servicii media urmând să excludă informațiile care pot determina alegătorii să voteze pe un concurent sau altul.

Curtea de Apel Chișinău a mai susținut că, revendicărilor formulate de către reclamantă prin prezenta acțiune, alegațiile acesteia sunt neîntemeiate și purtând un caracter pur declarativ, iar reclamanta a eșuat de a proba, în corespundere cu prevederile art. 93 Cod administrativ, prin probe pertinente și concludente, temeinicia pretențiilor sale formulate față Consiliul audiovizualului.

Drept urmare, a reținut că decizia nr. 265 din 23.10.2024, în partea contestată de reclamantă, este una legală, iar alegațiile reclamantei, potrivit cărora, în pct. 8 de la fila 8 a Deciziei este indicat în textul sancțiunii zilele de 19-20 octombrie 2024, însă în raportul de monitorizare și în partea descriptivă al deciziei contestate este indicat programul difuzat la 20 octombrie 2024, ora 10:00, urmează a fi apreciate ca fiind declarative.

A menționat că, datele indicate în decizia supusă controlului legalității prin prezenta acțiune, sunt corecte, în cadrul examinării cauzei stabilindu-se cu certitudine că, IP Compania ”Teleradio-Moldova”, a difuzat programul despre cei 11 candidați la alegeri la data de 20.10.2024 ora 10:00, agitația electorală în această perioadă (zilele de 19-20 octombrie 2024) fiind interzisă în virtutea legii. Or, la pct. 8 de la fila 8 a Deciziei, unde este înscris textul sancțiunii, adică textul prin care se informează consumatorii, a fost indicat corect - zilele de 19-20 octombrie 2024, drept zile în care agitația electorală este interzisă, ne fiind indicată ziua și ora când a fost difuzat programul.

A concluziona instanța de fond că, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit fără echivoc că, autoritatea pârâtă, la emiterea actului administrativ contestat, a acționat cu bună-credință, în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care i-a fost atribuit dreptul, ne fiind identificate careva abuzuri în acest sens, fiind constatată lipsa temeiurilor de anulare a acestuia, reclamanta eșuând testul probării alegațiilor sale, prin probe concludente și utile, care în ansamblul lor, ar demonstra necesitatea anulării deciziei nr. 265 din 23.10.2024.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 octombrie 2024 Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”, a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului recurenta a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată și suplimentar a indicat că consiliul audiovizualului eronat a constatat că în programul difuzat la 20.10.2024, ora 10:00 serviciul media audiovizual „Moldova 1” ar fi admis agitație electorală. Or, la fila 2 din decizia contestată, consiliul audiovizualului a indicat că rezultatele controlului au atestat că serviciul public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, pe 20 octombrie 2024, ora 10:00, un program în care a prezentat profilul celor 11 concurenți electorali.

Relatează recurenta că IP Compania „Teleradio-Moldova” a difuzat în condiții egale informații cu caracter general despre toți candidații electorali și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali. Acest fapt a fost constatat și de autoritatea publică în decizia contestată, în cadrul programului vizat a fost prezentat profilul celor 11 concurenți electorali. Mai mult, în decizia contestată Consiliul Audiovizualului nu a indicat care anume informație difuzată i-ar fi determinat pe alegători să-și exprime opțiunea de vot pentru unii concurenți electorali, ci doar a constatat că serviciul media audiovizual „Moldova 1” a difuzat profilul tuturor concurenților electorali. Or, pentru a determina o informație drept agitație electorală, elementul esențial este ca această informație să fie difuzată cu scopul de a-i determina pe alegători să- i voteze pe unii candidați, adică prin conținutul informației difuzate publicul să fie îndemnat să-și exprime votul pentru unii candidați electorali, ceea ce de fapt nu a avut loc.

Menționează că este ilegală și neîntemeiată Hotărârea instanței de fond, deoarece Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, au fost aplicate și interpretate eronat normele de drept material.

De asemenea, a mai indicat că instanța de fond eronat a constatat că serviciul media audiovizual „Moldova 1”, fondat de furnizorul public național de servicii media „Teleradio-Moldova”, la data de 20.10.2024, ora 10:00 a admis difuzarea informației ce constituie agitație electorală în sensul art. 1 din Codul electoral. Nici în raportul de monitorizare și nici în Decizia Consiliului audiovizualului nu este specificat care anume informație difuzată constituie agitație electorală și ar determina alegătorii să-și exprime votul pentru unii candidați. Ori, în actul administrativ contestat intimatul a indicat doar faptul că serviciul media audiovizual „Moldova 1” la data de 20.10.2024, ora 10:00 a difuzat informație despre cei 11 candidați.

Susține recurenta că, informația difuzată la 20.10.2024, ora 10:00, care a reflectat profilul tuturor concurenților electorali, a fost prezentată în scopul îndeplinirii misiunii IP Compania „Teleradio- Moldova”, inclusiv în scopul informării publicului despre candidații la funcția de președinte. Or, nici o normă de drept nu interzice difuzare, în ziua alegerilor, a informațiilor generale despre toți candidații. Constatările Consiliului audiovizualului și instanței ierarhic inferioare cu referire la faptul că informațiile difuzate constituie agitație electorală sunt neîntemeiate, lipsite de suport probatoriu, bazate pe interpretarea eronată a normelor de drept și aprecierea arbitrară a probelor.

A concluzionat recurenta că la adoptarea actului administrativ contestat, în partea ce vizează IP Compania „Teleradio-Moldova”, autoritatea emitentă nu a luat în considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, drept urmare hotărârea recurată urmează a fi casată integral.

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

La data de 31 octombrie 2024, Consiliul Audiovizualului a depus referință la cererea de recurs declarată de IP Compania „Teleradio-Modova”, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, cu menținerea în vigoare a hotărârii din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul declarat de Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.2 lit.h) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc