3ra-884/24 — anularea actului adminstrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-884/24 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Instituția Publică
Compania „Teleradio-Modova”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”
împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la anularea actului
administrativ,
împotriva hotărârii din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-884/24
NR. PIGD 2-24121274-01-3ra-31102024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate. Contestațiile în materie
electorală
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, Gr. Dașchevici, A. Braga
01 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Instituția Publică
Compania „Teleradio-Modova”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 25 octombrie 2024, IP Compania „Teleradio-Moldova” s-a
adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului
audiovizualului, prin care a solicitat anularea Deciziei Consiliului
audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin scrisoarea nr. 1953
din 22.10.2024, Consiliul audiovizualului a remis în adresa IP Compania
„Teleradio-Moldova” Raportul de control al postului public de televiziune
”Moldova 1”, pentru perioada 19- 20 octombrie 2024”. Conform ultimului
alineat al Raportului de control, rezultatele controlului au atestat că, serviciul
public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, pe 20.10.2024, ora
10:00, un program în care a prezentat profilul celor 11 concurenți electorali
conform buletinului de vot, prin prisma profesiei, funcțiilor pe care le-au
deținut, afilierii și carierei politice, activității publice, implicării în diferite
controverse, precum și sloganului de campanie, informațiile expuse fiind
catalogate ca având caracter de agitație electorală.
A relatat că, în raportul prezentat, pârâtul nu a indicat că serviciul
media audiovizual „Moldova 1” a admis încălcări, ci doar a indicat că,
informațiile expuse pot fi catalogate ca având caracter de agitație electorală.
Drept urmare, la data de 23.10.2024, Consiliul audiovizualului a
expediat în adresa IP Compania „Teleradio-Moldova”, prin intermediul
poștei electronice, demersul nr. 1971 din 23.10.2024 prin care a informat
despre aplicarea sancțiunii în mărime de 5 000 de lei și despre obligația
privind difuzarea textului sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data
adoptării deciziei, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă
audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri, cu
următorul text: ”Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în
mărime de 5 000 de lei furnizorul public de servicii media Instituția Publică
Compania „Teleradio-Moldova”, fondator al serviciului public media de
televiziune „Moldova-1”, pentru încălcarea legislației electorale, și anume
admiterea agitației electorale în zilele de 19-20 octombrie 2024, în care
aceasta este interzisă”.
A invocat că, prin aceeași scrisoare, Consiliul audiovizualului a
solicitat prezentarea unui raport privind data și ora difuzării textului
sancțiunii, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoștință a deciziei. Decizia
de sancționare a Consiliului audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024, nu a fost
adusă la cunoștință furnizorului public de servicii media și nici nu era plasată
pe pagina web oficială a Consiliului audiovizualului, aceasta fiind expediată
în adresa reclamantei abia la 24.10.2024.
A susținut reclamanta că, la fila 2 din decizia contestată, Consiliul
audiovizualului a constatat că, rezultatele controlului, au atestat că serviciul
public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, pe 20.10.2024, ora
10:00, un program în care a prezentat profilul celor 11 concurenți electorali
conform buletinului de vot, prin prisma profesiei, funcțiilor pe care le-au
deținut, afilierii și carierei politice, activității publice, implicării în diferite
controverse, precum și sloganului de campanie. Informațiile expuse
constituie agitație electorală.
Astfel, conform pct. 2 de la fila 7 a deciziei contestate, Consiliul
audiovizualului a sancționat IP Compania „Teleradio-Moldova” cu amendă
în sumă de 5 000 de lei, iar conform pct. 8 de la fila 8 a deciziei enunțate,
Consiliul audiovizualului a obligat IP Compania „Teleradio-Moldova” să
difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării
deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori,
în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program
audiovizual de știri, cu următorul conținut: ”Consiliul Audiovizualului a
sancționat cu amendă în mărime de 5 000 de lei furnizorul public de servicii
media IP Compania „Teleradio-Moldova”, fondator al serviciului public
media de televiziune „Moldova-1”, pentru încălcarea legislației electorale, și
anume admiterea agitației electorale în zilele de 19-20 octombrie 2024, în
care aceasta este interzisă”.
A remarcat reclamanta că, în raportul de monitorizare și în partea
descriptivă a deciziei contestate, Consiliul audiovizualului a indicat că,
programul în care ar fi fost admisă agitația electorală, a fost difuzat la
20.10.2024, ora 10:00, însă conform pct. 8 de la fila 8 a deciziei contestate,
Consiliul audiovizualului a obligat IP Compania „Teleradio-Moldova” să
difuzeze textul sancțiunii privind difuzarea informației care ar avea caracter
de agitație electorală în două zile - și anume la 19-20 octombrie 2024, fapt
ce nu corespunde realității.
A precizat că, Consiliul audiovizualului eronat a constatat că în
programul difuzat la 20.10.2024, ora 10:00 serviciul media audiovizual
„Moldova 1” ar fi admis agitație electorală. Or, la fila 2 din decizia
contestată, Consiliul audiovizualului indică: ”rezultatele controlului au
atestat că serviciul public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, pe 20
octombrie 2024, ora 10:00, un program în care a prezentat profilul celor 11
concurenți electorali”.
A notat reclamanta că art. 1 Cod Electoral, definește noțiunea de
agitație electorală ca apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a
informației, care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul
pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre
opțiunile la referendum.
Prin urmare, IP Compania „Teleradio-Moldova” a difuzat în condiții
egale informații cu caracter general despre toți candidații electorali și nu a
avut scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau
pentru alți concurenți electorali. Acest fapt, a fost constatat și de autoritatea
publică în decizia contestată, în cadrul programului vizat a fost prezentat
profilul celor 11 concurenți electorali.
De asemenea, relevă reclamanta că, în decizia contestată, pârâtul nu a
indicat care anume informație difuzată i-ar fi determinat pe alegători să-și
exprime opțiunea de vot pentru unii concurenți electorali, ci doar a constatat
că, serviciul media audiovizual „Moldova 1” a difuzat profilul tuturor
concurenților electorali. Ori, pentru a determina o informație drept agitație
electorală, elementul esențial este ca această informație să fie difuzată cu
scopul de a-i determina pe alegători să-i voteze pe unii candidați, adică prin
conținutul informației difuzate, publicul să fie îndemnat să-și exprime votul
pentru unii candidați electorali, ceea ce de fapt nu a avut loc.
În condiții similare, ar putea fi calificată agitație electorală și difuzarea
informației privind prezentarea candidaților la secțiile de votare, deoarece la
fel reflectă imparțial și obiectiv fiecare candidat electoral. Consideră
neîntemeiată Decizia Consiliului audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024, în
partea constatărilor și aplicării sancțiunilor față de furnizorul public național
de servicii media „Teleradio-Moldova”.
A opinat reclamanta că, la adoptarea actului administrativ contestat, în
partea ce vizează IP Compania „Teleradio-Moldova”, autoritatea emitentă nu
a luat în considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a
exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a
respectat limitele legale ale dreptului discreționar.
A considerat că, IP Compania „Teleradio-Moldova” în programul
difuzat la 20.10.2024, ora 10:00, (dar nu în perioada 19-20.10.2024 așa cum
indică Consiliul audiovizualului în decizia contestată), a asigurat informarea
corectă, echidistantă și imparțială a publicului despre candidații electorali și
nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii
concurenți electorali.
A menționat reclamanta că, informația difuzată la 20.10.2024, ora
10:00, nu poate fi calificată ca agitație electorală în sensul noțiunii definite
la art. 1 din Codul electoral și respectiv, constatările privind încălcarea de
către serviciul media audiovizual „Moldova 1” a prevederilor art. 90 alin. (1)
Cod electoral și pct. 118 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de
către instituțiile mass-media sânt pripite și lipsite de suport probatoriu,
decizia Consiliului audiovizualului de a sancționa IP Compania „Teleradio-
Moldova” în temeiul art. 84 alin. (5) lit. n) din Codul serviciilor media
audiovizuale fiind neîntemeiată.
A mai indicat că, prezenta cerere de chemare în judecată este
întemeiată și urmează a fi admisă, cu anularea deciziei Consiliului
audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024, în partea constatărilor privind
pretinsele încălcări admise de IP Compania „Teleradio-Moldova” și în partea
prin care IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost sancționată cu amendă în
mărime de 5 000 de lei și obligată să difuzeze textul sancțiunii în următoarele
48 de ore de la data adoptării deciziei, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori,
în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program
audiovizual de știri.
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău din,
s-a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat
de IP Compania „Teleradio-Moldova”, fiind dispusă suspendarea executării,
până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a Deciziei Consiliului
audiovizualului nr. 265 din 23.10.2024 cu privire la examinarea Raportului
de monitorizare a zilelor de sâmbătă și duminică (19-20.10.2024), în partea
ce vizează reclamanta IP Compania ”Teleradio-Moldova”.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată
de Instituția Publică Compania ”Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului
Audiovizualului cu privire la anularea actului administrativ – Decizia
Consiliului Audiovizualului nr. 265 din 23 octombrie 2024 în partea
constatărilor privind pretinsele încălcări admise de IP ”Teleradio-Moldova”
și în partea în care IP ”Teleradio-Moldova” a fost sancționată (f.d. 49, 50-
64).
În motivarea hotărârii, prima instanță a constatat că, libertatea de
exprimare, așa cum este garantată de art. 10 § 1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice.
Libertatea presei și a altor mijloace de informare oferă publicului unul din
cele mai bune mijloace de a descoperi și de a forma opinii asupra ideilor și
atitudinilor liderilor politici. Mass-media, în special televiziunea, are un rol
deosebit de important în acest sens, iar datorită puterii lor de a transmite
mesaje audio și vizuale au un efect și mai puternic.
A menționat că prezentarea profilului concurenților electorali, prin
prisma profesiei acestora, funcțiilor, precum și a sloganului de campanie nu
poate fi reținută altfel decât agitație electorală. Prin urmare, concluzia
autorității pârâte, potrivit căreia, difuzarea informațiilor respective, poate
influenta alegătorii la luarea deciziei cu privire la candidatul pe care să îl
voteze, or, conținutul acestor informații este unul electoral, iar persoanele
care nu s-au decis până în ziua votării pe cine să voteze, la audierea acestor
informații, ar fi putut fi influențați în luarea deciziei, în favoarea unui sau altui
candidat.
A mai remarcat instanța de fond că, zilele de sâmbătă – duminică,
dinaintea alegerilor, mai sunt numite zilele tăcerii și toate panourile electorale
sunt excluse, furnizorii de servicii media urmând să excludă informațiile care
pot determina alegătorii să voteze pe un concurent sau altul.
Curtea de Apel Chișinău a mai susținut că, revendicărilor formulate de
către reclamantă prin prezenta acțiune, alegațiile acesteia sunt neîntemeiate
și purtând un caracter pur declarativ, iar reclamanta a eșuat de a proba, în
corespundere cu prevederile art. 93 Cod administrativ, prin probe pertinente
și concludente, temeinicia pretențiilor sale formulate față Consiliul
audiovizualului.
Drept urmare, a reținut că decizia nr. 265 din 23.10.2024, în partea
contestată de reclamantă, este una legală, iar alegațiile reclamantei, potrivit
cărora, în pct. 8 de la fila 8 a Deciziei este indicat în textul sancțiunii zilele
de 19-20 octombrie 2024, însă în raportul de monitorizare și în partea
descriptivă al deciziei contestate este indicat programul difuzat la 20
octombrie 2024, ora 10:00, urmează a fi apreciate ca fiind declarative.
A menționat că, datele indicate în decizia supusă controlului legalității
prin prezenta acțiune, sunt corecte, în cadrul examinării cauzei stabilindu-se
cu certitudine că, IP Compania ”Teleradio-Moldova”, a difuzat programul
despre cei 11 candidați la alegeri la data de 20.10.2024 ora 10:00, agitația
electorală în această perioadă (zilele de 19-20 octombrie 2024) fiind interzisă
în virtutea legii. Or, la pct. 8 de la fila 8 a Deciziei, unde este înscris textul
sancțiunii, adică textul prin care se informează consumatorii, a fost indicat
corect - zilele de 19-20 octombrie 2024, drept zile în care agitația electorală
este interzisă, ne fiind indicată ziua și ora când a fost difuzat programul.
A concluziona instanța de fond că, în cadrul examinării cauzei s-a
stabilit fără echivoc că, autoritatea pârâtă, la emiterea actului administrativ
contestat, a acționat cu bună-credință, în limitele legal stabilite și cu
respectarea scopului pentru care i-a fost atribuit dreptul, ne fiind identificate
careva abuzuri în acest sens, fiind constatată lipsa temeiurilor de anulare a
acestuia, reclamanta eșuând testul probării alegațiilor sale, prin probe
concludente și utile, care în ansamblul lor, ar demonstra necesitatea anulării
deciziei nr. 265 din 23.10.2024.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 octombrie 2024
Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”, a depus recurs, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în
judecată.
În susținerea recursului recurenta a reiterat cele invocate în cererea de
chemare în judecată și suplimentar a indicat că consiliul audiovizualului
eronat a constatat că în programul difuzat la 20.10.2024, ora 10:00 serviciul
media audiovizual „Moldova 1” ar fi admis agitație electorală. Or, la fila 2
din decizia contestată, consiliul audiovizualului a indicat că rezultatele
controlului au atestat că serviciul public media de televiziune „Moldova-1”
a difuzat, pe 20 octombrie 2024, ora 10:00, un program în care a prezentat
profilul celor 11 concurenți electorali.
Relatează recurenta că IP Compania „Teleradio-Moldova” a difuzat în
condiții egale informații cu caracter general despre toți candidații electorali
și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii
sau pentru alți concurenți electorali. Acest fapt a fost constatat și de
autoritatea publică în decizia contestată, în cadrul programului vizat a fost
prezentat profilul celor 11 concurenți electorali. Mai mult, în decizia
contestată Consiliul Audiovizualului nu a indicat care anume informație
difuzată i-ar fi determinat pe alegători să-și exprime opțiunea de vot pentru
unii concurenți electorali, ci doar a constatat că serviciul media audiovizual
„Moldova 1” a difuzat profilul tuturor concurenților electorali. Or, pentru a
determina o informație drept agitație electorală, elementul esențial este ca
această informație să fie difuzată cu scopul de a-i determina pe alegători să-
i voteze pe unii candidați, adică prin conținutul informației difuzate publicul
să fie îndemnat să-și exprime votul pentru unii candidați electorali, ceea ce
de fapt nu a avut loc.
Menționează că este ilegală și neîntemeiată Hotărârea instanței de
fond, deoarece Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta
speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite
circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, au fost
aplicate și interpretate eronat normele de drept material.
De asemenea, a mai indicat că instanța de fond eronat a constatat că
serviciul media audiovizual „Moldova 1”, fondat de furnizorul public
național de servicii media „Teleradio-Moldova”, la data de 20.10.2024, ora
10:00 a admis difuzarea informației ce constituie agitație electorală în sensul
art. 1 din Codul electoral. Nici în raportul de monitorizare și nici în Decizia
Consiliului audiovizualului nu este specificat care anume informație difuzată
constituie agitație electorală și ar determina alegătorii să-și exprime votul
pentru unii candidați. Ori, în actul administrativ contestat intimatul a indicat
doar faptul că serviciul media audiovizual „Moldova 1” la data de
20.10.2024, ora 10:00 a difuzat informație despre cei 11 candidați.
Susține recurenta că, informația difuzată la 20.10.2024, ora 10:00, care
a reflectat profilul tuturor concurenților electorali, a fost prezentată în scopul
îndeplinirii misiunii IP Compania „Teleradio- Moldova”, inclusiv în scopul
informării publicului despre candidații la funcția de președinte. Or, nici o
normă de drept nu interzice difuzare, în ziua alegerilor, a informațiilor
generale despre toți candidații. Constatările Consiliului audiovizualului și
instanței ierarhic inferioare cu referire la faptul că informațiile difuzate
constituie agitație electorală sunt neîntemeiate, lipsite de suport probatoriu,
bazate pe interpretarea eronată a normelor de drept și aprecierea arbitrară a
probelor.
A concluzionat recurenta că la adoptarea actului administrativ
contestat, în partea ce vizează IP Compania „Teleradio-Moldova”,
autoritatea emitentă nu a luat în considerare ansamblul circumstanțelor
relevante cauzei, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului
acordat prin lege și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar,
drept urmare hotărârea recurată urmează a fi casată integral.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public la 29 octombrie 2024, și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentei la data de 31 octombrie 2024 (f.d. 66).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
La data de 31 octombrie 2024, Consiliul Audiovizualului a depus
referință la cererea de recurs declarată de IP Compania „Teleradio-Modova”,
prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, cu menținerea în
vigoare a hotărârii din 29 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul declarat de Instituția Publică Compania
„Teleradio-Modova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”, conțin
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Instituția Publică Compania „Teleradio-Modova”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.2 lit.h) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Instituția Publică Compania
„Teleradio-Modova”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc